Opinii

A 70-a ediție a concursului care începe azi la Viena este pusă sub semnul unui boicot anti-Israel care a generat nu numai discuții aprins în mediile artistice și politice, dar a generat și o certă neliniște motivată de amenințări credibile de securitate.

De la izbucnirea războiului, Iranul are în frunte un lider suprem pe care lumea nu l-a văzut și nu l-a auzit. Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, a preluat conducerea în haos, rănit în același atac care l-a ucis pe tatăl său Cum conduce Mojtaba Iranul?

În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui articol publicat în presa chineză, care analizează evoluțiile recente ale Europei într-un context internațional marcat de incertitudine și transformări geopolitice profunde.

Pentru Republica Moldova, o posibilă unire cu România, fie și doar economică, ar fi un mare ajutor pentru aderarea la UE, mai ales că mica republică negociază integrarea europeană în tandem cu Ucraina.

Criza Hormuz a funcționat ca un test strategic de stres pentru Taiwan, demonstrând că o simplă întrerupere a fluxurilor energetice maritime poate pune rapid în pericol nu doar securitatea energetică a insulei, ci și întreaga industrie globală de semiconductori de care depinde economia mondială.

Marile puteri nu mai pot controla singure procesele pe care chiar ele le-au creat. Inteligența artificială, biotehnologia, infrastructurile digitale și sistemele financiare globale au devenit atât de interconectate încât un șoc produs într-un singur punct al sistemului poate avea efecte planetare.

Ca în fiecare an, Kremlinul a decis declararea unui armistițiu provizoriu în perioada sărbătoririi victoriei în al doilea război mondial. Tot ca în fiecare an, armistițiul a fost văzut de Ucraina ca o încercare provocatoare a Kremlinului de a-și impune propria agendă.

Arabia Saudită a blocat operațiunea americană „Project Freedom”. Cum retragerea bruscă a SUA din Hormuz a schimbat echilibrul strategic din Golf și cum încearcă acum Franța, prin desfășurarea portavionului Charles de Gaulle, să transforme un eșec militar american într-o inițiativă europeană.

Cele mai multe organizații ale minorităților maghiare din țările vecine Ungariei au devenit anexe ale Fidesz, partidul lui Viktor Orban. Peter Magyar promite să reformeze întregul sistem al politicii față de minorități.

Am petrecut marți seară patru ore în ședința Biroului Politic Național al PNL. Patru ore de reflecție, de tensiune, de analiză crudă a realității în care a fost aruncată țara.

La prima vedere, votul de luna trecută din Parlamentul European, la Strasbourg, pare genul de știre care trece ușor pe sub radar: reguli noi pentru câini și pisici.

În viața politică, te confrunți și cu situații în care, ca partid, sau ca lider, trebuie să alegi între confort și tăria de caracter. Între funcții de dragul funcțiilor și cuvânt dat. Sau între a rămâne agățat de putere cu orice preț ori a spune oamenilor adevărul.

După cum se derulează evenimentele post-moțiune de cenzură, se prevăd următoarele intenţii ale principalilor actori politici.

Lună de lună, săptămână de săptămână, chiar zi după zi, vin din partea înalților reprezentanți ai instituțiilor europene, din partea șefilor de stat și guverne, promisiuni solemne și categorice că vor interzice importurile de petrol și gaze din Rusia.

Situația este extrem de volatilă: suntem în mijlocul unui război activ SUA–Iran, cu negocieri de pace fragile mediate de Pakistan, în care ambele părți oscilează între optimism diplomatic și amenințări cu reluarea bombardamentelor.

"Guvernul pro-occidental a fost doborât de extremiștii de dreapta și de social-democrați după mai puțin de un an de mandat", scrie presa germană după moțiunea de cenzură.

Geopolitica, așa cum o știam, nu se mai vede în discursuri oficiale. Se vede în piețe. În prețul petrolului. În dobânzi. În mișcarea aurului. În felul în care statele cer acces la dolari sau caută alternative la dolar.

SUA au lansat o nouă inițiativă la ONU, alături de state din Golf, prin care cer Iranului să oprească atacurile și amplasarea de mine în Strâmtoarea Ormuz. Rezoluția propusă — blocată prin veto de Rusia și China — se înscrie în Capitolul VII al Cartei ONU, deschizând calea spre sancțiuni

PNL şi USR au decis să stea în opoziţie.

...cei care plătesc cu adevărat costul acestei instabilități cronice nu sunt politicienii, care, indiferent de ciclul electoral, găsesc întotdeauna o coaliție în care să încapă. Cei care plătesc suntem noi.

Curioasă dar extrem de semnificativă coincidență: o strategie care se lansează exact pe tema care, exacerbată dincolo de orice limită de nepriceperea de guvernare a lui Ilie Bolojan și guvernului său, a arătat care pot fi dimensiunile crizei sărăciei.

PLN și USR s-ar putea întări în opoziție, lăsând PSD și AUR să se descurce cu guvernarea. Liderul grupării dizidente din PNL Cătălin Predoiu spune însă că PNL trebuie să rămână la putere. La fel gândește și Nicușor Dan.

În Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, găsești mormântul Papei Francisc într-o simplitate care aproape că nu îți oprește pasul.

Relația militaro-industrială dintre Rusia și Algeria capătă o nouă semnificație: nu doar parteneriat strategic tradițional, ci și nod logistic esențial — o verigă care permite continuitatea fluxurilor de armament într-un mediu internațional tot mai restrictiv.

Cota premierului Bolojan a crescut pe rețelele de socializare după retragerea PSD de la guvernare și după moțiunea de cenzură, dar aplauzele vin doar din zona rarefiată a electoratului de dreapta.

3 etape-5 obiective: (guvern minoritar PSD susținut de AUR, urmează guvern PSD-AUR, construirea alianței politice PSD-AUR, suspendarea președintelui și demiterea, obiectiv final: guvernare monocolor in 2028-2030 cu acapararea întregii puteri).

Experiența demonstrată, capacitatea de integrare și existența unor implementări reale în domeniul echipamentelor militare trebuie să cântărească mai mult decât promisiunile comerciale. Fără aceste filtre, riscul nu este doar financiar — este direct operațional.

Mai întâi de toate, să ne lămurim dacă aveți un răspuns la câteva întrebări.

Conflictul din estul Europei, războiul în care linia lată și difuză a frontului măsoară acum aproximativ 2.000 de kilometri (odată cu extinderea luptelor către nord estul Ucrainei), continuă să trăiască violent și periculos la doar câteva sute de kilometri de granița noastră.

Dacă nu trece moţiunea de cenzură, Grindeanu a anunţat că îşi dă demisia.

Ieri a fost condus pe ultimul drum, în statul american Virginia, un erou despre care puțini români știu. Lui îi este dedicat acest editorial: Mircea Răceanu.

Acum se desfășoară competiția pentru identificarea corectă a parteneriatului cu marii investitori.

Clasamentul libertății presei pentru 2026 conturează o imagine sumbră: trei din patru țări din lume sunt clasificate ”problematice” sau mai rău. Moldova stă mai bine decât România. Politicieni agresivi pe tot globul.