Opinii

62% dintre români declară că au sesizat o creștere a dezinformării în timpul campaniilor electorale din 2024.

La 1 Decembrie te gândești la visele aduse de Sf. Andrei, la vrăjitorii, dar și la tribul tău, la identitatea colectivă și, nu în cele din urmă, la literatura națională.

În România, teama că „nu suntem pregătiți” e aproape un truism. Un adevăr care circulă din gură în gură, rostit în autobuze, în redacții, la talk-show-uri de seară și pe rețelele sociale. Că Statul nu este în stare. Că politicienii sunt corupți sau incapabili.

Într-o lume în care libertatea și competența sunt puse sub semnul întrebării, „Doctorul” nevoit să lupte pentru a-și apăra reputația, integritatea și chiar viața poate fi, la un moment dat, oricare dintre noi.

Cam aceasta este cheia în care trebuie citite acțiunile lui Trump. Nici nu se sfiește să recunoască

Dincolo de „greșeala jenată”, recentul scandal al CV-ului fostului ministru al Apărării este factura pe care o plătim pentru ani întregi în care, în partide, selecţia oamenilor s-a făcut după simpatii şi conjuncturi. Nu de fiecare dată, dar de suficiente ori.

Trăim într-o țară în care, de prea multe ori într-un an, uneori la interval de zile (!), auzim aceleași cuvinte precum cutremur, inundații, incendii, explozie.

În dialog cu fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu, Dumitru Horia Ionescu vorbește despre viața și opera Părintelui Stăniloae.

Parlamentul l-a validat, miercuri (26.11.2025) pe Robert Schwartz președinte director general al Radio România. Fostul șef al departamentului DW Română are în plan modernizarea radioului public și atragerea tinerilor.

Ce îi unește pe români și ce îi dezbină, dincolo de patrioții de carton și de paradă care își fac numărul la fiecare 1 decembrie, de Ziua Națională a României, când patriotismul renaște viguros în noaptea minții patrioților de o zi?

...și o sală cu aproape o mie de suflete, asculta cu sufletul la gură, într-o unică respirație. “Extraordinar” a fost pe buzele tuturor la final.

În contextul actualei crize de securitate din Europa, Clubul de la Berna, o structură informală ce reunește serviciile secrete europene, are un rol esențial în cooperarea și schimbul de informații pentru securitatea continentului.

România are o oportunitate strategică unică de a-și moderniza industria de apărare.

Ambasadorul rus în R. Moldova, Oleg Ozerov, a avut parte de o nouă surpriză miercuri, fiind convocat la MAE din Chișinău, pentru a i se înmâna o notă de protest privind violarea spațiului aerian al țării de către Rusia.

Nimic nu e mai sigur ca un război în desfășurare și nimic nu e mai nesigur ca un plan de încheiere a lui. Noul proiect de acord de pace în 28 de puncte, apărut din spuma media, încearcă să realizeze contrariul. În paralel cu războiul propriu-zis, a început și războiul pentru pace în Ucraina.

România nu poate schimba geografia. Dar poate schimba modul în care o apără. Iar în secolul XXI, apărarea nu mai începe la frontieră. Începe în rețea. În server. În arhitectura invizibilă a puterii.

În fiecare zi indiferent de anotimp la margine de stradă la Frankfurt are loc un ritual mut. Bărbați din România și Moldova cu brațele gata de lucru sar rapid într-un camion care apare ca o promisiune efemeră de câștig.

În București, în plină efervescență electorală, orașul este acoperit de fețele candidaților. Zeci de mii de afișe, bannere întinse cât fațadele de bloc, clipuri regizate, consultanți bine plătiți, bugete care se măsoară în sute de mii de euro. Este un spectacol al opulenței politice.

25 noiembrie, Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor

În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui interviu acordat presei chineze de către Wang Yi, șeful diplomației chineze, cu privire la vizita oficială efectuată în perioada 19-22 noiembrie 2025, la invitația Kârgâstanului, Uzbekistanului și Tadjikistanului

Dacă Occidentul trasează granița ruso-ucraineană pe actuala linie de contact și recunoaște anexarea Crimeei, primul impact asupra României va fi vecinătatea nemijlocită cu Rusia.

Este important de reținut că în această analiză noi nu discutăm despre preferințe personale raportate la religie, ci discutăm despre fapte.

Au trecut treizeci și cinci de ani de când Internetul a fost deschis lumii ca o promisiune a libertății și a cunoașterii.

O veste a făcut încojurul lumii în ultimele zile: există un plan pentru încetarea războiului din Ucraina.

„Make it in Romania” nu e doar o conferință, ci un angajament strategic. Ea reunește industria, armata, administrația, academia și mass-media pentru a transforma România într-un furnizor de securitate și inovație.

Într-un interviu televizat din 1982, Isaac Asimov — scriitor, chimist și unul dintre cei mai lucizi vizionari ai secolului XX — spunea calm, privind în fața camerei: „Roboții nu îi ucid pe oameni. Le ucid locurile de muncă..."

Planul de pace în 28 de puncte nu este, de fapt, un plan de pace. E mai degrabă un test de stres pentru întregul sistem internațional.

De remarcat faptul că ultimatumul nu se adresează şi Rusiei, doar Ucrainei, somată să accepte planul până în data de 27 noiembrie.

În bătrâna Europă există un ținut aparte, un spațiu în care legile fizicii devin opționale, bugetele seamănă cu basmele, iar matematica este privită ca o conspirație mondială.

Un proiect negociat, se pare, în culise între Washington și Moscova pune sub presiune Ucraina atacată de Rusia. Planul vehiculat conține multe dintre revendicările maximale ale Kremlinului.

Planul de pace emis de administraţia americană asta demonstrează.

Judecătorii constituționali vor fi cei care stabilesc dacă noua lege privind pensiile magistraților va intra sau nu în vigoare, iar negocierile se fac de-acum încolo clandestin.

În educația românească avem un vinovat universal: Sistemul. Profesorii îl invocă, directorii îl invocă, părinții îl invocă, ministerul îl acuză. „Sistemul” este responsabil pentru tot ce nu merge — un personaj abstract, comod, care ne oferă iluzia că vina e mereu în altă parte.