Articole scrise de Dinu Săraru

Ne-a părăsit zilele trecute o proeminentă personalitate a culturii române identitare, Niculae Gheran.

fără imagine Am primit de curând, însoțită de o dedicație onorantă din partea poetului și președintelui Uniunii Epigramiștilor din România, domnul George Corbu, sub titlul „Caragiale vs. Urmuz”.

Constantin Dinulescu (zis Bopsi) a fost sărbătorit într-un cerc de prieteni, „mai puțin decât restrâns”, mi s-a spus, la Teatrul Național „I.L.Caragiale”.

De Tudor Gheorghe sunt legat cu o prietenie plină de devotament și admirație de multe zeci de ani și astăzi când el cutreieră întreaga geografie românească

Mă bucur să salut inițiativa postului de radio România Actualități de a sărbători duminica trecută o jumătate de veac de la înființarea sub comunism al postului de radio.

fără imagine „Numai peste cadavrul meu va putea intra... Cineva”, iată sideranta amenințare lansată de lugubrul personaj ros de o nemăsurată, păgubitoare ambiție de a fi recunoscut drept Patriarhul...

La 20 februarie s-au împlinit 99 de ani de la nașterea, în Cuțarida, vestitul cartierul bucureștean în epocă, locuit de muncitorii ceferiști de la Grivița Roșie, fiul înscris pe numele tâmplarului Otetelișan din Vâlcea, Nicolae Barbu.

fără imagine Mă aflam de câteva săptămâni în biroul meu de la Teatrul Național și prin ferestrele deschise se auzeau glasurile contestatarilor mei.

fără imagine Sunt și astăzi prin sate, unele părăsite, vechi școli primare, care astăzi ar merita să fie renovate și transformate în muzee adăpostind o istorie întreagă prin fotografii și relicve ale zonelor respective.

fără imagine Tot mai multe regrete îmi întemeiază și-mi sufocă insomniile, cât sunt de bătrân, ajuns la 91 de ani, cu nevoia imperioasă de a lua totul de la început.

Am asentimentul să reproduc astăzi, aici, în acest blog, portretul lui Caragiale, cerut și apărut, firește, cum se știe, fără nicio remunerație în revista Prosaeculum de către doamna Rodica Lăzărescu.

fără imagine Acum 6-7 ani am primit la Slătioara, la recomandarea poetului Constantin Preda, lansat pe merit de Adrian Păunescu, vizita domnului Andi Barcan, inginer fizician.

fără imagine Cel de-al patrulea fiu al colonelului Constantin Mihăescu, Lucian, a fost și cel mai răsfățat dintre copiii domniei sale.

Al treilea fiu al domnului colonel Constantin Mihăescu, Sandu, pictor cu har, a terminat strălucit Liceul Militar la care a fost trimis de domnul colonel, obținând gradul de sublocotenent cu mari laude.

fără imagine La căsătoria cu frumoasa năsăudeancă, pe rând doamna căpitan, doamna maior, doamna locotenent- colonel și doamna colonel, colonelul s-a mutat la etajul al treilea al uriașei „cazărmi”.

Colonelul Mihăescu se trăgea din satul Mihăești, din dreapta Oltului, dintr-o familie înstărită, pe care preotul și învățătorul satului a îndemnat-o să-l dea mai departe la școală.

Cinci ani au trecut și praful și pulberea s-a ales din cavaleria lui Simion Morărescu și din fabrica de mobilă Biedermeier, și din petrecerile cu Simienii, și din jocul la mesele de poker.

fără imagine Soțul Mariei Pop, fiica Lodovicăi, se numea Simion Morărescu. Era din Mărginimea Sibiului, din satul Tilișca.

Îmi încep astăzi, sub acest titlu, povestirea anunțată în numărul trecut al tabletei „Fals jurnal de ieri și de astăzi”, povestire publicată astfel în serial.

fără imagine Într-o împrejurare publică, m-am lăsat ispitit să spun că m-am gândit să scriu, la aproape 91 de ani, o povestire pe care s-o public, în serial, în paginile Adevărul.

fără imagine De aproape o săptămână, soția mea Viviana îmi recitește vasta și captivanta biografie pe care, sub titlul „Gabriel Garcia Marquez – o viață”, cercetătorul englez Gerald Martin i-o dedică gloriosului romancier.

fără imagine Săptămâna trecută, seara târziu, când a fost și eclipsa de lună, m-a sunat la telefon colegul meu de bancă din clasa a I-a de la Slătioara, colegul și finul meu cunoscut azi de tot satul, cu mândrie ca domnul colonel.

fără imagine Prin clasa a doua sau a treia de liceu, m-am îndrăgostit de o colegă de la Liceul de fete din Râmnicu Vâlcea

fără imagine Citind proza mea din romanele cu țărani și din trilogia „Dragostea și revoluția”, doamna Georgeta Filitti a spus - măgulindu-mă - că este o proză de factură inspirat balzaciană.

Când eram mai tânăr, pe la 70 de ani, într-o dimineață, într-un stâlp care nu era de salcâm, cum ar fi fost firesc ,am descoperit că îi crescuseră ramuri și pe ramuri înfloriseră o puzderie de flori rozalii, cum nu mai văzusem niciodată.

fără imagine Istoria neamului Buican din Țara Loviștei, care numără astăzi 154 de descendenți și afini Buicani, începe acum peste o sută de ani.

Costel Constantin, ultimul mare artist al Naționalului bucureștean, împlinește azi, 20 octombrie, 80 de ani în plină activitate și forță creatoare.

fără imagine Monica Nunweiller este astăzi un nume cunoscut editurilor reprezentative pentru atenția acordată literaturii române autentice, s-ar putea spune cu har scriitoricesc.

fără imagine Înalt Prea Sfințitul doctor Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a dat aniversării o prețuire deosebită, îmbrățișată de sute de credincioși ai Râmnicului și ai Olteniei de sub munte.

fără imagine La mijlocul anilor 80, am fost invitat de Consiliul Britanic împreună cu criticul de teatru și dramaturgul Theodor Mănescu să cunoaștem viața teatrală din Londra și Anglia.

fără imagine Poet liric și grav meditativ, deopotrivă, din stirpea celor aleși de har, Nicolae Dragoș s-a impus cu autoritate și cu verticalitate rară și în ipostaza de gazetar social-politic.

fără imagine O viață, până la această vârstă nonagenară, n-am lipsit de la Slătioara o zi măcar dintr-un an;

fără imagine În cel de-al nouălea an al bogatei sale Arhipăstoriri părintești, doctor Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, capitala întregii Oltenii de sub munte, a sfințit, în ziua de 20 iulie, noul paraclis al Arnotei Voievodale.