Video Gările uitate de pe calea ferată Sibiu - Sighișoara, readuse la viață de voluntari. Proiect inedit de salvare a clădirilor feroviare

Două stații feroviare de pe Valea Hârtibaciului (județul Sibiu), străbătută în trecut de calea ferată îngustă Sibiu – Sighișoara, își schimbă înfățișarea cu ajutorul voluntarilor. Linia veche de peste un secol păstrează numeroase clădiri istorice, dar a fost dezafectată în cea mai mare parte. Un segment al acesteia a fost reactivat ca reper turistic.

Lucrări în stația Cornățel Foto: Ambulanta pentru Monumente. Facebook

O călătorie între Sibiu și Sighișoara, prin Agnita, le oferă turiștilor ocazia de a vedea, înșirate de-a lungul șoselei care străbate mai multe așezări cu origini săsești și biserici fortificate, rămășițele traseului fostei căi ferate care lega, de la începutul secolului XX, cele două orașe transilvane.

În unele locuri, calea ferată îngustă a dispărut de mai multe decenii. În altele, a fost dezafectată după 1990. În ultimii ani însă, Asociația Prietenii Mocăniței și colaboratorii săi au repus în funcțiune șapte kilometri de linie între Cornățel și Hosman, pe care sunt organizate curse turistice în perioada aprilie–octombrie. Asociația lucrează în prezent la refacerea următorilor șase kilometri, până la Cașolț, iar, pe termen mai lung, își propune continuarea traseului de la Hosman spre Nocrich.

„Pe acest segment, traversele au fost scoase de pe terasament. Probabil că s-a încercat furtul lor, fără succes, iar noi trebuie să le reașezăm. Dacă pe traseul spre Hosman vorbim deja despre lucrări periodice de întreținere, între Cornățel și Cașolț este nevoie de defrișări ample. Au crescut copaci și arbuști chiar în mijlocul liniei. Practic, trebuie să desțelenim traseul. În gara Cașolț va trebui să construim și o linie de abatere. În prezent există un singur fir, iar pentru manevrarea locomotivei avem nevoie de încă o linie și de cel puțin două macazuri”, relata recent, pentru Adevărul, Horia Dinu, de la Asociația Prietenii Mocăniței.

În prezent, cei șapte kilometri ai traseului de cale ferată îngustă reactivați de asociație, cu ajutorul voluntarilor, organizațiilor neguvernamentale și localnicilor, atrag aproape 10.000 de turiști anual. Pe restul traseului, alte clădiri și instalații feroviare, unele clasate ca monumente istorice, așteaptă să primească o șansă la revitalizare.

Depozitul vechi din gara Cornățel, refăcut cu voluntari

Două dintre aceste clădiri au primit recent o astfel de șansă, prin intervenții realizate de Asociația Monumentum, prin programul „Ambulanța pentru Monumente”, împreună cu Asociația Prietenii Mocăniței: vechiul depozit de lemn din gara Cornățel și gara din Alțâna.

La Cornățel, voluntarii și meșterii au început în septembrie 2026 reconstrucția vechiului depozit de mărfuri, ridicat în urmă cu aproximativ 110 ani. Intervenția urmărește refacerea fidelă a clădirii degradate, cu tehnici tradiționale și materiale recuperate.

1/17

Lucrări pe Valea Hârtibaciului Foto Ambulanta pentru monumente (4) jpg Foto: Ambulanta pentru Monumente. Facebook

Asociația Prietenii Mocăniței a arătat că cele două intervenții fac parte dintr-un demers comun de salvare a patrimoniului feroviar al Văii Hârtibaciului.

„În această perioadă, alături de prietenii noștri de la Ambulanța pentru Monumente, lucrăm la două proiecte importante pentru salvarea patrimoniului feroviar de pe Valea Hârtibaciului: refacerea vechiului depozit de lemn din gara Cornățel și a acoperișului gării din Alțâna”, a transmis asociația.

În paralel cu intervenția de la Cornățel, voluntarii au început lucrările și la gara din Alțâna, parte a ansamblului-monument istoric al fostei căi ferate înguste Sibiu–Agnita.

„În paralel cu intervenția de la Cornățel am început lucrările de punere în siguranță a haltei de la Alțâna, care face parte din ansamblul-monument istoric al căii ferate înguste Sibiu–Agnita. Lucrările vizează reparații la structura foarte degradată a acoperișului, la învelitoare, pazie, burlane și jgheaburi”, a transmis Ambulanța pentru Monumente.

Calea ferată care lega Sibiul de Sighișoara

Calea ferată îngustă de pe Valea Hârtibaciului are o istorie de peste un secol. Construcția sa a început în 1895, iar primul tronson, între Sighișoara și Agnita, cu o lungime de circa 48 de kilometri, a fost dat în folosință la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Legătura dintre Agnita și Sibiu, lungă de aproximativ 62 de kilometri, a fost finalizată în 1910, când a fost deschisă și ramificația Cornățel–Vurpăr. Întregul sistem ajunsese la aproximativ 123 de kilometri.

Linia era folosită atât pentru transportul călătorilor, cât și al mărfurilor, în special al lemnului. Trenurile circulau lent prin Valea Hârtibaciului, printre sate săsești, biserici fortificate și colinele sudului Transilvaniei.

Declinul a început în anii ’60. Tronsonul Sighișoara–Agnita a fost închis în 1965, iar liniile rămase au supraviețuit încă mai multe decenii. Ruta Cornățel–Vurpăr a fost închisă în 1997, iar în 2001 au încetat și ultimele curse regulate pe traseul Sibiu–Agnita.

În 2007, calea ferată a fost clasată drept monument istoric. Ulterior, voluntarii Asociației Prietenii Mocăniței au început recuperarea unor segmente ale liniei, iar în 2015 au reușit să reactiveze porțiunea Cornățel–Hosman. De atunci, mocănița a revenit treptat în peisajul Văii Hârtibaciului, de această dată ca atracție turistică și proiect de salvare a patrimoniului feroviar.