Video Sanctuarul pădurilor seculare din Banatul Montan, amenințat de valuri de incendii de vegetație

Pădurile virgine acoperă aproape zece mii de hectare în Parcul Național Domogled - Valea Cernei, o rezervație a naturii din sud-vestul României, care este însă tot mai des amenințată de incendii de vegetație.

Parcul Național Domogled Valea Cernei Foto: Dan Dinu. Sursa Romsilva Facebook

Banatul Montan, locul care păstrează unele dintre cele mai întinse păduri seculare, a fost pârjolit și în 2026 de incendii de vegetație.

După o vară fierbinte, în care sute de hectare de pajiști și păduri au fost cuprinse de flăcări, incendiile au continuat și pe parcursul lunii septembrie și au afectat zone din Parcul Național Domogled - Valea Cernei.

În lunile august și septembrie, cei care călătoreau spre Băile Herculane puteau vedea de la mai mulți kilometri pădurile din împrejurimile stațiunii fumegând și pajiștile de la poalele lor în culoarea maronie rămasă după arderi. 

Această rezervație, întinsă pe 60.000 de hectare în județele Caraș-Severin, Gorj și Mehedinți, cuprinde aproape 10.000 de hectare de păduri virgine și, deși arderile nu au ajuns la ele, incendiile au făcut numeroase pagube afectând rezervația. 

Luni și marți, un incendiu de pădure izbucnit pe Valea Cernei, în apropiere de Băile Herculane, a dus la închiderea temporară a unui drum național.

„DN 67D Valea Cernei - Băile Herculane a rămas închis marți, 22 septembrie, în urma incendiului de vegetație izbucnit luni în zonă. Pe carosabil au ajuns pietre și arbori desprinși de pe un versant cu o înălțime de aproximativ 30 de metri. Echipele specializate intervin mai întâi pentru îndepărtarea pericolelor de pe versant, după care este curățat carosabilul și se va putea redeschide traficul”, a informat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

DN 67D, cu o lungime de 108 kilometri, traversează Parcul Național Domogled – Valea Cernei, fiind continuat de Drumul Național 66A, care trece munții Retezat-Godeanu prin Pasul Jiu – Cerna, conectând județele Hunedoara, Gorj și Caraș-Severin.

Parcul Național Domogled–Valea Cernei, sanctuarul pădurilor seculare

Munții Banatului păstrează aproape 20.000 de hectare de păduri primare și seculare de fag incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Aproape jumătate dintre acestea se află în Parcul Național Domogled–Valea Cernei, iar restul sunt concentrate în Parcul Național Cheile Nerei–Beușnița și în zona Izvoarele Nerei din Parcul Național Semenic–Cheile Carașului.

1/15

Parcul National Domogled Valea Cernei (3) jpg Foto: Mircea Verghelet

„Parcul are o suprafață de peste 60.000 de hectare în județele Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj, întinzându-se peste bazinul Cernei și munții Godeanu, Cernei, Vâlcanului și Mehedinți. Parcul Național Domogled-Valea Cernei adăpostește 9.732,26 hectare de păduri incluse în patrimoniul mondial natural al UNESCO, reprezentând peste 10% din totalul făgetelor valoroase incluse de organizația mondială la nivelul Europei”, arată administrația rezervației.

Valea Cernei a fost locuită din cele mai vechi timpuri și este cunoscută pentru stațiunea Băile Herculane, fondată la începutul secolului al II-lea, în timpul împăratului Traian. În perioada austro-ungară, cele mai multe păduri au fost administrate potrivit sistemului forestier austriac. După 1918, acestea au intrat în administrarea statului român, fiind gestionate ulterior de Casa Autonomă a Pădurilor Statului.

„Din cauza versanților abrupți și stâncoși ai Văii Cernei, zona a rămas slab populată, iar majoritatea pădurilor au rămas inaccesibile, în lipsa drumurilor. În 1932, a fost înființată Rezervația Muntele Domogled, una dintre primele rezervații naturale din România. După naționalizarea pădurilor din 1948, acestea au devenit proprietate de stat”, arată studiul „Pădurile virgine de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei”, coordonat de Institutul de Ecologie din Austria.

Izolarea masivelor muntoase și accesul dificil au contribuit la conservarea pădurilor. Autorii studiului arată că întinsele făgete din Munții Banatului au rămas neatinse timp de milenii.

Pădurile valoroase din Parcul Național Domogled–Valea Cernei sunt împărțite în trei componente UNESCO: Domogled–Coronini–Bedina, cu 5.110,6 hectare, Iauna Craiovei, cu 3.517,4 hectare, și Ciucevele Cernei, cu 1.104,3 hectare. Împreună, acestea însumează 9.732,3 hectare și sunt incluse într-o zonă-tampon comună de 51.464,3 hectare.

„Valea Cernei are aspectul unui defileu imens, pe alocuri cu sectoare de chei, greu accesibile mai ales în partea sa inferioară, ceea ce a întârziat mult pătrunderea și instaurarea unei circulații longitudinale permanente și întinse, constituind premisele pentru diversitatea excepțională a speciilor, comunităților și peisajelor din componentele nominalizate”, arată Ministerul Mediului.

Valea Cernei, calea spre pădurile virgine

Valea Cernei este unică și prin faptul că se înscrie în întregime în spațiul montan și desparte două șiruri de munți diferite ca alcătuire și peisaj. Este o vale longitudinală care urmează linia tectonică dintre Munții Vâlcanului și Munții Mehedinți, pe de o parte, și Masivul Godeanu și Munții Cernei, pe de altă parte.

„Zona adăpostește suprafețe întinse de păduri virgine, cu un grad ridicat de naturalitate, îndeosebi o gamă variată de păduri de fag, de la făgete pure colinare și montane la făgete amestecate cu foioase și rășinoase. Cele trei componente nominalizate adăpostesc păduri virgine de fag, situate într-un întins peisaj predominant forestier, acoperit în proporție de trei sferturi cu păduri de fag”, mai arată Ministerul Mediului.

Făgetele se întind de la numai 160 de metri în Domogled–Coronini–Bedina până la 1.620 de metri în Ciucevele Cernei, la limita altitudinală superioară a pădurii. În Parcul Național sunt pășuni subalpine pe care fagul s-ar putea extinde în contextul schimbărilor climatice. Cele trei componente UNESCO, aflate inițial în zona de protecție integrală, au fost incluse prin noul plan de management în zona de protecție strictă a parcului, unde pădurile sunt lăsate să evolueze în mod natural.

În aprilie 2026, România a propus extinderea suprafețelor incluse în patrimoniul mondial prin adăugarea unor noi păduri primare și seculare de fag din Domogled. Dacă modificarea va fi aprobată, grupul Domogled va cuprinde opt componente, cu o suprafață totală de peste 16.000 de hectare, reunite într-o zonă-tampon de aproape 45.000 de hectare.

Rezervația de pin negru, vulnerabilă la flăcări

Tot aici se găsesc pădurile de pin negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica), una dintre speciile emblematice ale parcului, care acoperă versanții calcaroși. Unele suprafețe ocupate de pinul negru au fost puse în pericol, de-a lungul timpului, de incendiile de vegetație și de pădure.

Unele dintre cele mai grave incendii a avut loc în aprilie 2018, în zona de protecție integrală a Parcului Național Domogled–Valea Cernei. Unul dintre acestea a afectat patru hectare de plantație de pin negru și subarboret, iar celălalt o suprafață de pădure cu pin negru și fag.

„Incendiul de vegetație a izbucnit în Parcul Național Domogled, la aproximativ 25 de kilometri de Băile Herculane, în județul Caraș-Severin, într-o zonă cu pantă abruptă, dificil de intervenit. Impactul este cu atât mai dezastruos cu cât este vorba despre rezervația de semințe de pin negru de Banat, vârsta arboretului fiind de circa 100 de ani. Această rezervație poate furniza materialul genetic necesar constituirii unui nou arboret de pin negru de Banat”, informau atunci reprezentanții parcului.

Incendiile au continuat și în anii următori, aproape în fiecare an zeci de hectare de păduri și pajiști din parc. În august 2026, un incendiu izbucnit pe versantul vestic al masivului Domogled, cauzat, probabil, de un trăznet, s-a extins pe mai mult de 25 de hectare de litieră și fond forestier și a afectat și zone cu pin negru de Banat.

Incendiile repetate au făcut necesară refacerea unor suprafețe din habitatul pinului negru de Banat. Administrația parcului informa că o zonă de 33,29 hectare, afectată în trecut în proporție de peste 90% și unde regenerarea naturală nu mai era posibilă, a fost reîmpădurită cu puieți de pin negru în anii 2022 și 2023. Habitatul prioritar al pinului negru de Banat ocupă aproximativ 1.850 de hectare în Parcul Național Domogled–Valea Cernei.