Video Scrisoarea de adio care a tulburat lumea arheologiei. Răspunsul Muzeului la acuzațiile lansate de Gică Băeștean, înaintea morții sale

Cu câteva săptămâni înainte de moartea sa fulgerătoare, arheologul Gică Băeștean a trimis conducerii muzeului din Deva o scrisoare tulburătoare. Instituția confirmă autenticitatea documentului și răspunde acuzațiilor celui care a avut aproape trei decenii în grijă Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Gică Băeștean la Ulpia Traiana Sarmizegetusa Foto: Kamy Photography. Facebook

Decesul fulgerător al arheologului Gică Băeștean (1972–2026), la 27 iulie, a fost precedat de o scrisoare tulburătoare, pe care acesta a trimis-o conducerii Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și în care a vorbit despre situația sitului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, dar și despre problemele întâmpinate în administrarea locului istoric.

Scrisoarea de adio a lui Gică Băeștean

„Nota” trimisă de arheolog la 2 iulie 2026 conducerii MCDR dezvăluia încă de la început nemulțumirile acestuia.

„Prin prezenta nici măcar nu solicit, ci doar vă aduc la cunoștință faptul că de mâine, 3.07.2026, o să îmi iau cele 15 zile de concediu furate prin chemarea din concediu de la începutul anului. Nu mă aștept la răspunsuri, din moment ce atunci când am întrebat când îmi vor fi date înapoi acele zile, nu au existat. Atâția ani de zile am acceptat să vin și 7 zile din 7, și 10-12 ore pe zi, în ideea că 15-20 de ani m-ați lăsat în pace. Se pare că acum s-a întâmplat ceva... Niciun refuz nu îl accept”, nota acesta.

El a reclamat lipsa de personal, scăderea numărului de vizitatori și relațiile tensionate cu conducerea muzeului, acuzând-o pe directoarea Liliana Țolaș de „comportament medieval”. În final, arheologul a făcut o mărturisire tulburătoare.

„Acum eu ar trebui să umblu prin spitale pentru a-mi căuta sănătatea. Am refuzat! Ar trebui să țin diabetul sub control. Am refuzat! Știți de ce? Pentru că am ales moartea și nu porcăria asta de viață. Prefer să mă duc și să vă las pentru că viitorul îmi va da dreptate. Nu mă bucur pentru că vor plăti, ca de obicei, cei care habar nu au ce și pentru ce plătesc. Singura rugăminte în toată porcăria asta este să mă lăsați în pace, să faceți ce credeți. Dacă am renunțat la viață, de ce m-ar mai interesa. Nu-mi dați motive pentru a mai purta încă o luptă inutilă. Integritatea, verticalitatea mea nu se negociază, am tot spus-o, dar nimeni nu mă bagă în seamă, prefer să mor în picioare decât să trăiesc în genunchi. Nu mai răspund nici la telefoane!”, încheia acesta.

Mulți arheologi și oameni care l-au cunoscut pe cel care, în ultimele trei decenii, a avut în grijă ruinele fostului oraș roman au rămas șocați de scrisoarea sa. „Adevărul” a solicitat instituției lămuriri privind autenticitatea notei atribuite lui Gică Băeștean, înregistrarea acesteia și eventualul răspuns primit, precum și informații despre rechemarea arheologului din concediu, situația zilelor sale de concediu, numărul angajaților de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și personalul care asigura întreținerea sitului și relația cu vizitatorii. După aproximativ o lună, muzeul din Deva a răspuns solicitării „Adevărul” și a confirmat autenticitatea scrisorii transmise de Gică Băeștean.

Muzeul susține că zilele libere i-au fost aprobate

Gică Băeștean a reclamat, între altele, că fusese chemat la serviciu din concediu și că nu primise un răspuns clar privind recuperarea celor 15 zile libere. Muzeul susține însă că arheologul nu fusese rechemat din concediul de odihnă, ci revenise dintr-o perioadă de recuperare, cu acordul său.

„Din evidențele MCDR rezultă că domnul G.B. a efectuat concediu de odihnă și zile de recuperare în perioada 23.12.2025–28.02.2026. Începând cu data de 02.03.2026, domnul G.B. a revenit la serviciu din perioada de recuperare, în baza adresei nr. 1021/26.02.2026, pentru motive care impuneau prezența la locul de muncă. Revenirea a fost precedată de discuții cu salariatul și a avut loc cu acordul acestuia. Prin urmare, nu a fost vorba despre o rechemare din concediul de odihnă aferent anului 2026, ci despre revenirea dintr-o perioadă de recuperare”, a transmis conducerea MCDR.

Reprezentanții muzeului au precizat că cele 15 zile solicitate prin nota din 2 iulie i-au fost acordate.

„În ceea ce privește luna iulie 2026, recuperarea celor 15 zile, solicitată prin nota din data de 02.07.2026, a fost aprobată, iar această decizie i-a fost comunicată solicitantului prin e-mail, în data de 03.07.2026”, se arată în răspunsul instituției.

Patru angajați la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Arheologul a reclamat și lipsa personalului necesar pentru îngrijirea suprafețelor întinse ale sitului și pentru relația cu turiștii. Potrivit muzeului, în iulie 2026, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa lucrau efectiv patru angajați, dintre care doi se ocupau de întreținerea sitului și de vizitatori.

„Dimensiunea și specificul sitului arheologic presupun permanent activități de întreținere și necesită resurse umane adecvate. În luna iulie 2026, aceste activități au fost organizate cu personalul disponibil, prin prioritizarea siguranței vizitatorilor, a accesului public și a lucrărilor curente de întreținere. Observațiile formulate de domnul G.B. au fost ascultate și analizate, iar conducerea MCDR a urmărit soluționarea aspectelor concrete în limita competențelor, a structurii de personal aprobate și a resurselor disponibile, astfel încât activitatea sitului să se desfășoare în condiții funcționale”, a informat muzeul.

Scăderea numărului de vizitatori, confirmată de cifre

În nota sa, Gică Băeștean afirma că numărul vizitatorilor scăzuse de la aproximativ 70.000 la circa 30.000 pe an și punea această evoluție pe seama modului în care fusese administrat situl. Muzeul contestă comparația prezentată de arheolog, dar cifrele comunicate de instituție indică o scădere continuă în ultimii ani.

„Conform evidențelor MCDR, numărul vizitatorilor în perioadele solicitate a fost: 52.900 în anul 2019; 38.633 în anul 2022; 37.379 în anul 2023; 33.335 în anul 2024; 33.311 în anul 2025; respectiv 27.770 în perioada 01.01.2026–31.07.2026*. Afirmația privind o scădere de la aproximativ 70.000 la circa 30.000 de vizitatori pe an nu se confirmă din datele aferente anilor solicitați. Pentru anul 2019, primul an din seria cerută, evidențele indică 52.900 de vizitatori, iar pentru anul 2025, 33.111 vizitatori. Numărul de 27.770 aferent anului 2026 acoperă numai primele șapte luni și nu poate fi comparat direct cu totalurile anuale”, se arată în document.

Printre motivele scăderii numărului de vizitatori la Ulpia Traiana Sarmizegetusa se numără perioada pandemiei, dar și proiectele derulate în ultimii ani. Unul dintre acestea a vizat restaurarea amfiteatrului antic, unul dintre monumentele emblematice ale parcului arheologic. Închis odată cu începerea lucrărilor, în vara anului 2022, amfiteatrul a fost redeschis publicului la 8 august 2025, după aproximativ trei ani. Un alt motiv a fost desființarea localurilor din parcarea sitului arheologic, care funcționau fără autorizații, dar erau căutate de turiști ca locuri de popas.

Gică Băeștean pusese sub semnul întrebării și obiectivul ca situl să ajungă la 90.000 de vizitatori până la sfârșitul anului. Conducerea muzeului susține că ținta stabilită pentru 2026 nu privea numărul turiștilor, ci veniturile proprii ale instituției.

Gică Băeștean Foto: MCDR

„Obiectivele asumate de MCDR la începutul anului 2026 vizează realizarea nivelului de venituri proprii prevăzut în bugetul instituției și nu un număr de vizitatori”, a precizat muzeul.

Muzeul: „Criticile nu au fost ignorate”

Arheologul afirma că sesizările sale rămâneau fără răspuns și sugera că regulamentele instituției erau aplicate diferit de la un angajat la altul. MCDR susține însă că numeroasele adrese trimise de acesta de-a lungul anilor au fost înregistrate și analizate.

„În evidențele MCDR există numeroase adrese și sesizări transmise de domnul G.B. de-a lungul anilor, unele dintre acestea fiind trimise de către dânsul direct către Consiliul Județean Hunedoara. Documentele au fost înregistrate și analizate, în funcție de obiect, de conducerea instituției și de compartimentele competente. Aspectele concrete au fost abordate prin răspunsuri, discuții și măsuri administrative, în raport cu competențele și resursele disponibile”, a transmis instituția.

Conducerea muzeului a respins astfel acuzația că observațiile arheologului ar fi fost ignorate.

„Conducerea MCDR a ascultat și a discutat în repetate rânduri, de-a lungul anilor, observațiile și criticile formulate de domnul G.B. Demersurile instituției au urmărit aplanarea divergențelor, identificarea unor soluții concrete și asigurarea continuității activității la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Criticile nu au fost ignorate. Ele au fost tratate prin dialog și prin măsuri raportate la situațiile concrete semnalate, în limitele cadrului administrativ, ale schemei de personal și ale resurselor instituției”, se arată în răspunsul semnat de managerul MCDR, Liliana Țolaș.

La 27 iulie 2026, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva a anunțat decesul arheologului Gică Băeștean, printr-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a instituției.

„Cu profundă tristețe ne luăm rămas-bun de la colegul nostru, dr. Gică Băeștean, arheolog și om care și-a legat o mare parte din viață de cercetarea și protejarea patrimoniului de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Pasiunea sa pentru arheologie a început încă din adolescență, pe șantierul de la Sarmizegetusa, iar din anul 1996 a devenit parte a echipei Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva. De-a lungul anilor, prin cercetările, studiile și munca sa de zi cu zi, a contribuit la cunoașterea și păstrarea unuia dintre cele mai importante situri arheologice din România”, a transmis instituția.