Video Supertunelul care spulberă, după 52 de ani, recordul Transfăgărășanului. Tunelul Holdea vede lumina din ambele capete

Vineri, 18 septembrie, are loc străpungerea Tunelului Holdea, cel mai lung tunel rutier construit în România. Lucrările au început în urmă cu doi ani, iar finalizarea întregului tronson de autostradă este așteptată în prima parte a anului 2027.

Tunelul va fi cel mai lung din România, dar nu va rămâne singurul tunel de autostradă care va depăși recordul deținut de Tunelul Bâlea–Capra (Tunelul Transfăgărășan) de 52 de ani.

Tunelul Holdea, numit și Tunelul Mare, face parte din secțiunea Margina–Holdea a Autostrăzii A1 Lugoj–Deva. Cele două galerii ale sale au lungimi de 1.985 și, respectiv, 1.825 de metri, de peste două ori mai mult decât cei aproape 900 de metri ai Tunelului Bâlea–Capra. Fiecare galerie va avea două benzi de circulație, bandă de urgență și trotuare destinate intervențiilor, iar cele două tuburi vor fi legate prin galerii de evacuare.

Tunelul Holdea. Foto: DRDP Timișoara Facebook

Supertunelul de pe Autostrada A1 vede lumina din ambele capete

Potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara, lucrările pe șantierul lotului A1 Margina–Holdea au depășit stadiul fizic de 75 la sută.

„Excavațiile pentru galeriile tunelului lung de pe șantierul A1 Margina–Holdea au ajuns la ultimii metri. Se va finaliza astfel cea mai anevoioasă etapă a acestui șantier. În paralel, continuă etapele următoare pentru conturarea galeriilor: execuția radierului, inclusiv a banchinelor, hidroizolația, armarea și betonarea cămășuielii finale”, a informat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

Tunelul Mare este unul dintre cele două tuneluri construite pe sectorul Margina–Holdea. La Tunelul Mic, cele două galerii, cu lungimi de 415 metri și 367,5 metri, au fost deja străpunse, iar lucrările au continuat la sistemul de drenaj. Împreună, cele patru galerii ale celor două tuneluri însumează aproape 4,6 kilometri.

Tunelurile au fost excavate mecanizat, după principiile Noii Metode Austriece de Tunelare, roca fiind consolidată succesiv cu ajutorul cadrelor metalice, al plaselor de armare și al betonului torcretat. Tehnica diferă de cea folosită în urmă cu peste o jumătate de secol la Tunelul Bâlea–Capra, unde au fost utilizate aproximativ 20 de tone de dinamită.

Lucrările au avansat și la celelalte structuri ale autostrăzii. Până la sfârșitul săptămânii trecute, în fabrica amenajată pe șantier fuseseră produse aproximativ 80 de grinzi, fiecare cu o lungime de 40 de metri.

„Montarea acestora la primul pasaj este aproape finalizată, urmând să înceapă montarea grinzilor și la viaductul cu o lungime de peste un kilometru. În ceea ce privește lucrările de drum din afara galeriilor, a început așternerea stratului de binder – stratul de legătură, al doilea –, atât în zona Margina, cât și în zona Holdea”, a mai transmis DRDP Timișoara.

Secțiunea Margina–Holdea are aproximativ 13,2 kilometri și reprezintă ultima verigă lipsă a Autostrăzii A1 dintre Sibiu și frontiera cu Ungaria, la Nădlac. La ieșirea din Tunelul Mare spre Holdea este construit un pasaj de 213 metri. Cele două tuneluri vor fi legate printr-un pasaj de 121 de metri, iar la capătul Tunelului Mic, în zona Nemeșești, autostrada va continua pe un viaduct cu o lungime de aproximativ 1.085 de metri.

Deschiderea tronsonului va asigura continuitatea Autostrăzii A1 între Sibiu și frontiera de vest și va elimina ocolirea actuală de 14 kilometri, pe care șoferii o fac pe DN68A Deva – Lugoj, prin Margina, Coșava și Holdea.

Tunelul Transfăgărășan, o demonstrație de forță a regimului Ceaușescu

Timp de peste jumătate de secol, Tunelul Bâlea–Capra (884 de metri), construit pe Transfăgărășan (DN7C), a păstrat recordul de cel mai lung tunel rutier din România. Odată inaugurate, noile tuneluri de autostradă aflate în șantier îl vor coborî în acest clasament, chiar dacă tunelul din Munții Făgăraș va continua să rămână cel mai înalt din România.

Tunelul Bâlea–Capra (Transfăgărășan) a fost construit în perioada 1972–1974, pe sub muntele Paltinul, între altitudinile de 2.025 și 2.042 de metri, pentru a face legătura, pe noua șosea montană, între căldarea glaciară Bâlea și versantul sudic al masivului Făgăraș. La construcția acestui drum au fost mobilizați, în principal, soldați în termen ai Armatei Române.

Lucrările au fost dificile din cauza condițiilor climatice din zona alpină, a problemelor de proiectare și a noutății pe care o presupunea o asemenea construcție. Totuși, tunelul din apropierea lacului glaciar Bâlea a fost excavat într-un timp-record, cu ajutorul dinamitei. Pentru realizarea sa au fost dislocați peste 41.000 de metri cubi de rocă și au fost folosite aproximativ 20 de tone de dinamită.

„Am luat muntele cu asalt în trei schimburi, de jos în sus, adică din zona Argeș înspre Bâlea Lac, spre versantul nordic. Și, într-un an și jumătate, față de doi ani prevăzuți, am ieșit la lumină la Bâlea, înaintând 889 de metri prin munte”, relata maistrul Simion Gheață.

Muncitorii au lucrat în trei schimburi, inclusiv iarna, când viscolul și avalanșele făceau extrem de riscant accesul pe creste.

„Vântul bătea cu 120 de kilometri pe oră, viscolea atât de puternic, încât câteva zeci de metri de la tunel la cabană îi parcurgeam într-o oră și jumătate. De două ori, avalanșele ne-au luat pur și simplu pe sus stația de compresoare. Am adus alta. Pe celelalte le-am găsit primăvara în căldările din vale”, relata inginerul Ioan Gogu, șeful lotului Tunel, în septembrie 1974.

În cei 52 de ani de la inaugurarea Tunelului Transfăgărășan, niciun tunel rutier nu a mai fost construit la o asemenea lungime. În anii ’70, la fel ca întreaga șosea montană de 90 de kilometri și tunelul din cea mai înaltă zonă a ei a fost prezentat ca o demonstrație de forță a regimului Ceaușescu. Atractivitatea șoselei montane a fost confirmată de popularitatea sa turistică, dar utilitatea ei a fost pusă adesea sub semnul întrebării, în condițiile în care DN7C este deschis traficului pe întregul traseu doar 4 – 5 luni pe an.

În următoarele trei decenii, singurul tunel rutier mai lung de 100 de metri, construit pe un drum național din România a rămas Tunelul Lacu Roșu, pe drumul național 12C, între localitățile Lacu Roșu și Bicazu Ardelean, care a însemnat reconstrucția vechiului tunel din Cheile Bicazului, din 1918.

Autostrăzile aduc primele tuneluri de peste doi kilometri

În următorii ani, odată cu finalizarea noilor segmente de autostradă construite în România, clasamentul celor mai lungi zece tuneluri rutiere va fi dominat de construcțiile de pe autostrăzi.

Recordul deținut timp de peste o jumătate de secol de Tunelul Bâlea–Capra va fi depășit de tunelurile de la Holdea, de pe Autostrada Lugoj–Deva, dar și de mai multe tuneluri construite pe traseele care traversează Munții Carpați și leagă Transilvania de Muntenia și Moldova.

1/26

Șantier Autostrada Lugoj Deva zona Holdea Margina DRDP Timișoara (1) jpg Foto: DRDP Timișoara Facebook

Tunelul Meseș, cu o lungime de 2,89 kilometri, va deveni cel mai lung tunel rutier construit în România. Acesta este cuprins într-un tronson de 41 de kilometri al Autostrăzii Transilvania (A3), între Poarta Sălajului și Nușfalău, în apropierea municipiului Zalău. Tunelul va traversa Munții Meseș, între localitățile Ciumărna și Crasna, din județul Sălaj, și va avea două galerii, fiecare cu două benzi de circulație. Inițial, proiectul autostrăzii prevedea realizarea unui debleu adânc, însă, în 2009, soluția a fost înlocuită cu cea a unui tunel, pentru a reduce impactul asupra mediului și dificultatea lucrărilor într-un teren instabil. Finalizarea tunelului este estimată în 2031.

Pe Autostrada A1 Lugoj–Deva, cele două galerii ale Tunelului Holdea au lungimi de 1.985 și, respectiv, 1.825 de metri. Acestea fac parte din tronsonul Margina–Holdea și sunt legate, printr-un pasaj de 121 de metri, de un al doilea tunel, ale cărui galerii au lungimi de 415 metri și, respectiv, 367,5 metri.

Tunelurile fac parte dintr-o subsecțiune care cuprinde și un viaduct cu o lungime de peste un kilometru. În planurile inițiale din anii 2000 era prevăzut un singur tunel de aproximativ 450 de metri, care urma să străpungă Dealul Holdea. Proiectul a fost contestat de organizațiile de mediu în 2011, iar soluția tehnică a fost modificată. Noul proiect a prevăzut construirea a două tuneluri cu câte două galerii, a trei ecoducte, a unui viaduct nou și prelungirea unuia existent.

Tunelurile de pe Autostrada Sibiu–Pitești

Mai multe tuneluri de pe Autostrada Sibiu–Pitești vor depăși, la rândul lor, lungimea tunelului rutier de pe Transfăgărășan. Acestea sunt construite pe secțiunile Boița–Cornetu, Cornetu–Tigveni și Tigveni–Curtea de Argeș, cu o lungime însumată de 79 de kilometri.

Pe Secțiunea 2 Boița–Cornetu (31,3 kilometri), Tunelul Câineni, cu o lungime de aproximativ 1,59 kilometri, va depăși Tunelul Bâlea–Capra. Secțiunea va cuprinde șapte tuneluri, care vor însuma aproape cinci kilometri, 24 de poduri și 24 de viaducte, cu o lungime totală de aproximativ 11 kilometri, și cinci traversări ale râului Olt. Pe traseu sunt prevăzute tunelurile Boița 1, Boița 2, Lazaret Nord, Lazaret Sud, Câineni, Robești și Balota.

Tunelul Robești, format din două galerii de aproximativ 900 de metri fiecare, va depăși și el tunelul de la Bâlea Lac. Finalizarea Secțiunii 2 Boița–Cornetu este estimată pentru anul 2028.

Pe Secțiunea 3 Cornetu–Tigveni (37,4 kilometri) va fi construit Tunelul Poiana, cel mai lung dintre tunelurile Autostrăzii Sibiu–Pitești. Acesta va avea o lungime de 1,78 kilometri și două galerii separate, fiecare cu două benzi de circulație.

Tunelul va fi săpat cu ajutorul unor utilaje TBM, supranumite „cârtițe mecanice”, care vor excava muntele și vor monta segmentele de beton necesare consolidării pereților. Secțiunea cuprinde 54 de poduri și viaducte, care însumează aproximativ 14,5 kilometri. Termenul contractual a fost stabilit pentru 2027, însă finalizarea tronsonului este estimată pentru anul 2028.

Pe Secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș (9,86 kilometri), lucrările la Tunelul Momaia se află într-un stadiu avansat. Tunelul de sub Dealul Momaia are o lungime de aproximativ 1,35 kilometri și este format din două galerii unidirecționale, câte una pentru fiecare sens de circulație. Acesta este primul tunel rutier forat și construit pe o autostradă din România. Secțiunea 4 mai cuprinde 12 poduri, pasaje și viaducte, iar finalizarea tronsonului este estimată până la sfârșitul anului 2026.

Zeci de tuneluri proiectate în Carpații Orientali

În Carpații Orientali, pe traseul Autostrăzii Unirii (A8) Târgu Mureș–Iași–Ungheni, lungă de peste 300 de kilometri au fost proiectate 38 de tuneluri. Autostrada va lega Transilvania de Moldova și va traversa una dintre cele mai dificile regiuni montane din România. Finalizarea ei este așteptată în jurul anului 2030.

Cele mai multe tuneluri vor fi construite pe loturile Ditrău–Grințieș și Grințieș–Pipirig. Tronsonul Ditrău–Grințieș (37,9 kilometri) va cuprinde 19 tuneluri și 63 de poduri și viaducte, iar lucrările de artă vor însuma 21 de kilometri, reprezentând 57% din lungimea lotului.

Pe tronsonul Grințieș–Pipirig (31,5 kilometri) sunt proiectate alte 16 tuneluri și 60 de poduri și viaducte. Alte trei tuneluri vor fi construite pe lotul Sărățeni–Joseni.

În total, cele patru loturi montane dintre Sărățeni și Pipirig vor avea 38 de tuneluri și 183 de poduri, pasaje și viaducte.