Video Autostrada Sibiu - Pitești ajunge la 24 de kilometri de Râmnicu Vâlcea. Orașul ocolit până acum de drumuri rapide va fi legat de A1

Râmnicu Vâlcea a rămas un oraș atractiv pentru turiști, dar se află încă în afara rețelei de drumuri de mare viteză. Situația se va schimba odată cu extinderea Autostrăzii A1 până la Tigveni și realizarea unei șosele moderne între municipiu și autostrada Sibiu–Pitești.

Palatul de Justiție din Râmnicu Vâlcea. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Nicio autostradă nu traversează în prezent județul Vâlcea, iar în următorii ani municipiul Râmnicu Vâlcea va rămâne în afara rețelei de drumuri de mare viteză. Totuși, odată cu înaintarea lucrărilor la Autostrada A1 Sibiu–Pitești, orașul va fi tot mai aproape de aceasta și va beneficia de o legătură rutieră modernă cu nodul de la Tigveni.

Orașul ocolit de autostrăzi

Aflat pe Valea Oltului, în sudul Carpaților, Râmnicu Vâlcea se află printre cele mai atractive și mai bine îngrijite orașe din România. Are mai puțin de 100.000 de locuitori, reprezintă principalul centru economic al județului Vâlcea și este un important nod de comunicații pe rutele care leagă Sibiul de Pitești și București, dar și Oltenia de sudul Transilvaniei.

Harta autostrăzilor și drumurilor expres din România Foto: 130km.ro

Deși este străbătut de DN7, șoseaua națională care traversează Valea Oltului și Carpații Meridionali, legând Transilvania de Muntenia, Râmnicu Vâlcea a rămas relativ izolat de rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a României. Autostrada montană A1 Sibiu–Pitești a fost proiectată să părăsească Valea Oltului în zona Cornetu, la circa 50 de kilometri de Râmnicu Vâlcea. De aici, traseul se îndreaptă spre est, pe valea Băiașului, către Tigveni, în județul Argeș, ocolind municipiul Râmnicu Vâlcea.

Traseul ales va scurta distanța rutieră dintre Sibiu și București cu aproximativ 50 de kilometri față de actuala rută pe DN7, prin Râmnicu Vâlcea. Continuarea autostrăzii spre sud, de-a lungul Oltului, ar fi creat și dificultăți tehnice și de mediu majore, întrucât șoseaua ar fi afectat Parcul Național Cozia, arie naturală protejată.

Cel mai apropiat nod al A1 se află la Curtea de Argeș, la aproximativ 40 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, iar spre nord, accesul la autostradă se face la Boița, aflată la circa 80 de kilometri. De asemenea, distanța până la cel mai apropiat acces la Drumul Expres Craiova–Pitești, în zona Găneasa, este de aproximativ 85 de kilometri.

Râmnicu Vâlcea, legătură directă cu viitoarea autostradă montană

Situația se va schimba odată cu deschiderea tronsonului A1 Curtea de Argeș–Tigveni. Autostrada va ajunge astfel la aproximativ 24 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, iar Guvernul a aprobat, prin Hotărârea nr. 704 din 3 septembrie 2026, indicatorii tehnico-economici ai proiectului de modernizare a legăturii cu municipiul.

Traseul viitorului drum de legătură dintre Râmnicu Vâlcea și Tigveni Foto: Horațiu Cosma

Investiția prevede modernizarea și lărgirea a 13,4 kilometri din DN73C și construirea unui drum nou de 2,39 kilometri, care va ocoli localitatea Tigveni și va face legătura directă cu nodul A1. Proiectul mai cuprinde trei sensuri giratorii, șase stații de autobuz și reabilitarea sau construirea a șapte poduri și pasaje. Pe două sectoare în pantă, unde traficul greu depășește 20 la sută din total, vor fi amenajate benzi suplimentare pentru vehiculele lente. Investiția este evaluată la aproximativ 770 de milioane de lei, iar durata estimată a lucrărilor este de 14 luni.

„Legăm Râmnicu Vâlcea și întreaga regiune la Autostrada Sibiu–Pitești: am aprobat în Guvern proiectul de conectare modernă. Este o datorie a Guvernului României față de Vâlcea să ducă această conexiune la capăt. Iar momentul este cu atât mai important cu cât, în această toamnă, se va putea circula continuu pe autostradă de la nodul Tigveni până la Pitești, București și Constanța”, a precizat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma.

Oficialul susține că investiția va reduce durata deplasărilor și va crește siguranța circulației, dar va avea și efecte asupra economiei și turismului din regiune.

Potrivit acestuia, licitația pentru execuția lucrărilor urmează să fie lansată în toamna anului 2026. Tot atunci este așteptată deschiderea circulației pe tronsonul A1 dintre Curtea de Argeș și Tigveni, ceea ce va permite deplasarea neîntreruptă pe autostradă de la Tigveni spre Pitești și București.

Alte două tronsoane ale autostrăzii montane, Boița–Cornetu, cu o lungime de 31,33 kilometri, și Cornetu–Tigveni (video), de 37,4 kilometri, se află în șantier, iar finalizarea lor este estimată în perioada 2028 – 2029.

Orașul istoric de pe valea Oltului

Râmnicu Vâlcea se numără printre cele mai vechi orașe din sudul Carpaților. Zona a fost locuită încă din Antichitate, când la Buridava, în actualul cartier Stolniceni, exista un important centru militar, economic și comercial roman. Orașul medieval a fost atestat documentar la 4 septembrie 1388, într-un hrisov în care domnitorul Mircea cel Bătrân îl numea „orașul domniei mele”.

„Râmnicul nu a fost reşedinţă domnească doar pentru Mircea cel Bătrân; voievodul Pătraşcu cel Bun (1554 - 1557) petrece mult timp la Râmnic – „loc de odihnă, linişte şi aer" unde pune bazele târgului săptămânal - care la început se ţinea lângă zidul oraşului, reunind negustorii din Sibiu, Braşov sau Buda cu cei turci, greci sau armeni - şi începe construcţia Bisericii Sfânta Paraschiva”, arată istoricul localității.

Dezvoltarea sa a fost favorizată de așezarea pe vechiul drum al Oltului, una dintre principalele căi de legătură dintre Transilvania și Țara Românească, dar și de resursele de sare exploatate în împrejurimi. În secolul XX, orașul s-a dezvoltat industrial, mai ales în jurul platformei chimice Oltchim, care a atras mii de muncitori și a contribuit la creșterea rapidă a populației. După declinul industriei grele, Râmnicu Vâlcea și-a păstrat rolul de principal centru economic și administrativ al județului, orientându-se tot mai mult spre servicii, comerț și turism.

1/15

Ramnicu Vâlcea Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (39) jpg Foto: Picasa

Centrul său cuprinde clădiri spectaculoase ridicate de-a lungul a peste un secol, între care se remarcă Palatul de Justiție, inaugurat în anul 1900 și devenit unul dintre monumentele emblematice ale orașului.

Refăcut după anul 2000, centrul civic cuprinde o parcare subterană pe două niveluri, un pasaj amenajat ca spațiu expozițional și zone de promenadă. În apropiere se află Parcul Zăvoi, unul dintre cele mai vechi din România, considerat locul în care a fost intonat pentru prima dată, în 1848, cântecul „Deșteaptă-te, române!”, devenit ulterior imnul național al României.

1/17

Ramnicu Vâlcea Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (19) jpg Foto: Picasa

Tot în centrul orașului, călătorii găsesc Biserica „Cuvioasa Paraschiva”, un lăcaș ale cărui începuturi sunt legate de domnitorii Pătrașcu cel Bun și Mihai Viteazul. Stațiunile Călimănești-Căciulata, Băile Olănești și Băile Govora, Salina Ocnele Mari, Mănăstirea Cozia și Parcul Național Cozia transformă împrejurimile municipiului într-una dintre cele mai ofertante zone turistice din sudul Carpaților.