Video „Atât de ieftin? Plânge Clujul”. Apartamentul dintr-un bloc nou din Sibiu, lăudat de străini și ironizat de români

Un apartament nou din Sibiu, cumpărat cu 102.000 de euro, a stârnit o dezbatere aprinsă pe rețelele de socializare. Locuința, prezentată în câteva imagini de noul său proprietar, are două camere, o suprafață de 54 de metri pătrați și o terasă de 12 metri pătrați, cu vedere spre Munții Făgăraș.

Munții Făgăraș, conturați la orizont în priveliștea de la bloc Foto: Reddit

Apartamentul a fost achiziționat printr-un credit cu o dobândă fixă de 4,55% în primii trei ani, obținută printr-un pachet premium al băncii.

Blocul ridicat în mai puțin de doi ani

Proprietarul a precizat că a semnat contractul în urmă cu un an și jumătate, când construcția se afla încă la început.

„Și mie mi-au spus că dau prea mult pe el când am semnat, acum un an și jumătate. Era la stadiul de groapă. Acum, la evaluare, a ieșit la 118.000 de euro și cam așa se vând apartamentele în noul bloc. Ce-i drept, acum nu mai este nici TVA-ul de 9%. Am locuit până acum în București. Cred că, pentru mulți bucureșteni, să stai lângă câmp înseamnă automat că ești foarte departe de oraș. În Sibiu îți permiți să stai la periferie, pentru că orașul este mic. Eu am ales aici strict pentru priveliște și pentru ca apartamentul să fie potrivit și pentru închiriere în regim hotelier. Pe câmpul din față este prevăzut un campus sportiv, cu clădiri de cel mult patru etaje și câteva terenuri, așa că nu îmi va lua întreaga priveliște”, a relatat proprietarul, pe Reddit.

Locuința prezentată de noul proprietar Foto: Reddit

În timp ce numeroși străini s-au declarat surprinși de preț și au susținut că, în unele mari orașe europene, această sumă abia ar ajunge pentru un garaj, românii s-au arătat mai puțin impresionați. Unii au remarcat că blocul este ridicat în câmp și că panorama spre munți ar putea dispărea odată cu dezvoltarea zonei.

Unul i-a atras chiar atenția că pe Google maps, pe locul unde a fost ridicat blocul apărea un câmp pe care pășteau oile.

„Văd și eu oile cum pasc lângă bloc. Este doar o chestiune de timp până când toate câmpurile acestea se vor umple de blocuri”, susține proprietarul.

Străinii, impresionați de preț și de priveliște

Imaginile apartamentului și panorama spre Munții Făgăraș au fost apreciate de numeroși străini.

„Locul și priveliștea sunt superbe”, observă unul dintre aceștia.

Altcineva a afirmat că s-ar muta în România după ce a văzut apartamentul și prețul său.

„Priveliștea îți taie respirația. Felicitări!”, a transmis acesta.

Pentru unii dintre ei, prețul de 102.000 de euro a părut surprinzător de mic în comparație cu piața imobiliară din orașele în care locuiesc.

„Am cumpărat un apartament în Viena acum aproape trei ani și a costat de aproape patru ori mai mult decât cel achiziționat acum de proprietar”, a sesizat un austriac.

Un bulgar s-a mirat și el de prețul locuinței.

„Acesta este prețul unui garaj în Sofia”, a adăugat acesta.

Prețul de aproximativ 1.890 de euro pe metru pătrat i-a surprins și pe alți europeni. Un localnic din Vilnius a întrebat cât de dezvoltat este economic Sibiul, considerând foarte scăzut prețul pe metru pătrat.

„În Vilnius, salariul mediu net este de aproximativ 1.800 de euro, dar prețul unei locuințe decente, mobilate, într-un bloc nou, pornește de la cel puțin 4.500 de euro pe metru pătrat. Vilnius este un oraș foarte bun în care să trăiești, nu pot nega asta, dar să plătești o jumătate de milion de euro pentru un apartament de 70 de metri pătrați în centrul orașului este ridicol”, crede acesta.

Un internaut a remarcat că dezvoltatorii imobiliari vând adesea apartamentele promovând panorama.

„Îmi place și mie priveliștea. Sper doar să rămână așa. Dezvoltatorilor români le place să îți vândă priveliștea, iar doi ani mai târziu să ridice un bloc chiar lângă al tău și să vândă aceeași priveliște următorilor cumpărători”, a notat un internaut.

Altcineva a observat că fenomenul nu este specific României.

„Asta se întâmplă peste tot. Chiar și dezvoltatorii nord-americani care construiesc blocuri înalte, din sticlă, pe malul apei reușesc cumva să recupereze teren și să blocheze priveliștea într-un an sau doi. Când am cumpărat în Praga, am ales din acest motiv un etaj inferior și am economisit 50.000 de euro”, a completat acesta.

Reacțiile românilor: „O debara într-un câmp”

Românii au privit însă achiziția cu mai multă reținere. Mai mulți au considerat ridicat prețul de aproape 2.000 de euro pe metru pătrat și au ironizat amplasarea blocului la marginea orașului.

„Este o debara într-un câmp. Ieftin?”, a comentat un român.

„Extrem de scump. Priveliștea este superbă, dar pare că ești în câmp”, a adăugat altul.

„102.000 de euro pentru un apartament de 54 de metri pătrați este destul de mult, nu? În orașul meu ai găsi așa ceva cu 50.000–60.000 de euro, iar orașul este puțin mai mare decât Sibiul”, a scris un localnic din Bacău.

Un sibian și-a arătat teama că zona ar putea ajunge în următorii ani foarte aglomerată.

„Sper din suflet să nu ajungă și zona aceea la fel ca cealaltă parte a străzii Doamna Stanca, unde nu mai vezi o palmă de spațiu verde”, a adăugat acesta.

Alt român a considerat exagerate criticile privind amplasarea periferică.

„Fiind bucureștean și locuind semicentral, cred că este de vis să ai o asemenea priveliște de la bloc. Mă aștept ca zona să se extindă în următorii 10–15 ani, dacă deja se construiesc cartiere rezidențiale”, a completat acesta.

Alți români au remarcat că distanțele din Sibiu nu pot fi comparate cu cele din Capitală. „Dacă era în București, ar fi fost considerat ultracentral”, a glumit unul dintre ei.

Un clujean a privit cu invidie prețul.

„Atât de ieftin? Plânge Clujul”, i-a scris acesta.

„Trebuie să ajungem Clujul din urmă”, a concluzionat proprietarul.

De ce devine tot mai atractiv orașul Sibiu

Peste 250.000 de oameni trăiesc în zona metropolitană a Sibiului, conturată în jurul municipiului Sibiu, care are aproximativ 160.000 de locuitori, după domiciliu. Avantajat de poziția sa strategică în centrul României, ca punte de legătură între estul și vestul Transilvaniei, dar și între regiunile istorice Transilvania, Oltenia și Muntenia, traversat de unele dintre cele mai vechi căi de comunicație de pe teritoriul actual al României și având o istorie urbană de peste opt secole, Sibiul a rămas unul dintre cele mai atractive orașe din România.

În secolul XX, economia Sibiului, oraș cu o îndelungată tradiție meșteșugărească și comercială, s-a bazat pe câteva mari fabrici de mașini și utilaje, pe uzine de componente auto și aparatură și din industria textilă.

După 1990, locul fostelor întreprinderi de stat a fost luat treptat de investiții private și străine, cele mai importante fiind realizate în industria componentelor auto. Parcurile industriale și de afaceri și cartierele de blocuri noi au luat locul fostelor platforme industriale, al pășunilor și al terenurilor virane, atrăgând aici mii de muncitori. Unii s-au mutat împreună cu familiile în zona metropolitană, în timp ce alții fac naveta spre Sibiu, chiar și de la zeci de kilometri.

Vechiul târg al sașilor, apreciat de turiști pentru centrul său istoric, a devenit în 2007 Capitală Culturală Europeană, fapt care i-a sporit atractivitatea în afara României. Economia sa a continuat să se dezvolte pe măsură ce noile autostrăzi din jurul Sibiului au prins contur. În 2010, orașul a scăpat de o parte a traficului sufocant odată cu inaugurarea centurii sale ocolitoare, între Șelimbăr și Șura Mică, parte a Autostrăzii A1 Nădlac–București.

În anii următori au fost deschise tronsoanele A1 dintre Sibiu și Deva, dar și cele din vestul țării, spre Lugoj, Timișoara, Arad și Nădlac. Legăturile cu Târgu Mureș și Cluj-Napoca au fost îmbunătățite prin Autostrada A10 Sebeș–Turda. În 2022, autostrada din zona Sibiului a fost prelungită cu tronsonul Sibiu–Boița, lung de 13 kilometri, care ajunge la intrarea în Defileul Oltului și se conectează cu DN7.

Până în 2030, Sibiul ar urma să fie legat integral prin Autostrada A1 de București și de rețeaua de drumuri rapide din Muntenia, Moldova și Dobrogea, odată cu finalizarea celor aproximativ 70 de kilometri de autostradă montană aflați în lucru între Boița și Tigveni. În anii următori este așteptată și realizarea unei legături rapide între Sibiu și Brașov, prin Autostrada A13 Sibiu–Făgăraș, cu termen de finalizare anul 2028, și viitoarea șosea de mare viteză dintre Făgăraș și Brașov.