„Ținem în bucătărie un recipient cu râme. Nu miroase”. Metodele extreme prin care românii încearcă să economisească bani

Mulți români privesc cu înfrigurare apropierea sezonului rece, când cheltuielile cu utilitățile devin tot mai ridicate, iar veștile despre scumpiri sunt tot mai frecvente. Unii susțin că recurg la metode neobișnuite prin care încearcă să facă economii.

Mulți români privesc tot mai atenți ce cumpărături fac și cât de utile le sunt. Foto: Magnific.com

Sute de români au răspuns invitației lansate de un internaut de a povesti despre lucrurile mai puțin obișnuite pe care le fac pentru a economisi. Unii s-au arătat ingenioși până la extrem în găsirea soluțiilor pentru a face față vremurilor grele sub impresia cărora trăiesc.

Românii spun că renunță la cheltuieli suplimentare, la lucrurile de care nu mai au nevoie, la abonamente, la condusul propriei mașini, dar unii încearcă să economisească apa de la robinet ori își transformă resturile alimentare în compost, cu ajutorul râmelor.

O româncă a povestit că a început să vândă lucrurile de care nu mai are nevoie, în special haine.

„Nu obțin mare lucru pe ele, dar îmi eliberez dulapul. Merg rar la coafor, iar partenerul meu îmi taie vârfurile. Și el se tunde acasă, cu mașina. Folosim cât mai mult transportul în comun, iar mașina sau taxiul doar când nu avem alte variante. Aproape tot ce poate fi reparat sau refolosit nu se aruncă”, a scris aceasta.

De unde pun românii bani deoparte

Altcineva a recomandat o metodă mai puțin cunoscută de a obține gratuit servicii de înfrumusețare.

„Înscrieți-vă ca modele pentru cursanții academiilor de coafură sau manichiură. Acestea caută mereu oameni și vă puteți alege gratuit cu o tunsoare, o manichiură sau alte servicii. Eu mă tund fără să plătesc de aproximativ trei ani și trag de mine trei locuri în același timp”, a scris acesta.

Un român a renunțat, în primul rând, la apa îmbuteliată.

„Preferatele mele sunt: zero abonamente, fără televizor și fără să sparg banii pe mâncare în oraș. Alte două idei sunt filtrul pentru apa de la robinet, pentru că economisești mult dacă nu mai cumperi apă îmbuteliată, și păstrarea PET-urilor, dacă ai unde, pentru a le returna atunci când magazinele oferă o recompensă dublă”, a recomandat acesta.

Altcineva a amintit de pungile reutilizabile, bateriile reîncărcabile și colectarea uleiului alimentar.

„Unele magazine oferă produse în schimbul uleiului alimentar uzat. De exemplu, pentru patru litri de ulei vegetal uzat poți primi un litru de ulei nou”, a completat acesta.

Cultivarea legumelor și culegerea plantelor comestibile au fost privite ca o întoarcere la obiceiurile bunicilor.

„Dacă aveți o grădină sau un spațiu disponibil, puteți să vă creșteți propriile legume și fructe potrivite zonei. Mai sunt utile un congelator mare, o pivniță ori un loc răcoros pentru păstrarea alimentelor și o mașină de cusut. Eu am plantat ceea ce poate crește fără îngrijiri speciale în zona în care trăiesc: kale, varză, ceapă verde, rozmarin, cimbru, cimbrișor, salvie și fenicul. Toamna adun castane comestibile și mere din locuri publice, iar primăvara, leurdă. Strâng kilograme întregi și le congelez”, a povestit o româncă.

Altcineva a adăugat că transformă resturile alimentare în compost chiar în apartament.

„Ținem în bucătărie, sub masă, un recipient acoperit, cu râme, în care punem resturile alimentare biodegradabile și ambalajele compostabile. Nu miroase, iar râmele consumă totul. Am aflat despre recuperarea apei când citeam despre mișcarea «zero waste» și mi s-a părut o idee bună. Apa poate fi folosită inclusiv pentru rezervorul toaletei”, a relatat românca.

Unii români susțin că și-au redus bugetul pentru călătorii, căutând locuri de cazare ieftine și oferte accesibile pentru transport.

„Călătoriile cu cazare la hostel sau la cort pot fi ieftine. Dacă mergi cu trenul, poți folosi cardurile de reduceri și, pe cât posibil, trenurile Regio. Astfel poți călători cheltuind uneori mai puțin decât cheltuie alții stând acasă”, a arătat un internaut.

Goana după promoții, privită ca o formă de economisire

Mulți români și-au amintit de beneficiile unor depozite bancare, cashback, mărci proprii, produse cumpărate în cantități mari și aplicații care centralizează reducerile.

„Economiile le poți pune într-un cont de economii pentru a genera dobândă. De asemenea, muți tot salariul în acel cont și îți transferi pe card doar când ai nevoie. Dacă îți este furat sau clonat cardul, nu pot lua mai mult decât se află pe el”, a recomandat un internaut.

Mărcile proprii ale magazinelor au fost prezentate ca alternative mai ieftine la produsele cunoscute.

„Unele sunt chiar bune și nu îmi pasă dacă pe lapte scrie Zuzu sau un nume mai puțin cunoscut. Era o vreme în care dădeam mulți bani pe dermocosmetice și produse de machiaj pe care nu le foloseam și care ajungeau să expire. Am renunțat la o mare parte dintre ele și acum am doar câteva produse pe care le folosesc regulat”, a relatat o româncă.

Altcineva a recomandat cumpărarea în cantități mari a produselor care nu expiră repede.

„Hârtia igienică este doar un exemplu, dar metoda se poate aplica și la detergenți, săpun, șampon, role de bucătărie și chiar la alimente precum orezul, făina și conservele. Prețul pe bucată poate fi aproape la jumătate, iar stocul îți ajunge o perioadă bună”, a scris acesta.

Un alt român susține că economisește peste 500 de lei pe an doar cumpărând cafeaua la promoție.

„Nu luați produsele neperisabile oricând, ci urmăriți ofertele. De exemplu, cumpăr două-trei baxuri de cafea o dată pe an, când este promoție. Fără glumă, numai de aici am economisit peste 500 de lei pe an față de situația în care aș cumpăra câte un pachet atunci când am nevoie”, a afirmat acesta.

Alte produse cumpărate la reducere sunt păstrate pentru a fi oferite cadou.

„Pentru uleiul de măsline urmăresc ofertele și comand câteva sticle. Iau un litru de ulei extravirgin cu aproximativ 40 de lei. Tot de acolo cumpăr vin roșu redus de la 50–60 de lei la 17–18 lei sticla. Îmi fac un stoc, iar când trebuie să ofer un cadou de ziua cuiva, aleg o sticlă care impresionează la prima vedere, dar este ușoară pentru buzunar”, a povestit un participant.

Cardurile de fidelitate, cashbackul și reducerile aplicate alimentelor apropiate de termenul de expirare completează lista propunerilor de economisire.

„Am un abonament la un supermarket online. Costă 200 de lei pe an, dar sunt tot felul de promoții și reduceri, iar banii mi i-am recuperat de mult. Urmăresc produsele care se apropie de data expirării, folosesc cardul pentru reduceri, cupoane și puncte, cumpăr punga de cinci lei cu fructe și legume și caut reducerile de seară de la alt supermarket. Folosesc și ofertele Mastercard și cashbackul oferit de bănci”, a explicat o utilizatoare.

Altcineva susține că verifică promoțiile înainte de fiecare rundă de cumpărături.

„Verific site-urile care centralizează promoțiile înainte să merg la cumpărături. Filtrez după magazinul la care urmează să ajung și ordonez produsele în funcție de mărimea reducerii. Mă uit dacă există vreo ofertă la ceva ce oricum intenționam să cumpăr”, a scris acesta.

Unii români cred că gătitul în cantități mai mari ajută la reducerea risipei și a cheltuielilor.

„Cumpărăm mai multe produse aflate la promoție despre care știm că ne plac și că le vom consuma. Dacă orezul basmati este redus, cumpăr cinci kilograme. Aplicăm aceeași metodă la detergent și la produsele pentru copii. Când gătesc, de exemplu un sos bolognese, fac o cantitate dublă. Jumătate o congelez și o mâncăm după două sau trei săptămâni”, a relatat o româncă.

Economisirea la extrem, pusă la îndoială

Un român a relatat că strânge în bidoane apa care curge până când se încălzește dușul.

„Poți să trăiești fără să fii risipitor. Trăim efectele unei crize climatice, iar multe sate din România nu au avut apă. De ce am risipi o resursă limitată? Nu mă deranjează să pun un bidon sub robinet în loc să las apa să se ducă în țevi. La sfârșitul săptămânii, când se umple, am suficientă apă pentru plante. Trebuie să învățăm să fim mai responsabili cu resursele pe care le avem”, a explicat autorul postării.

Mai mulți participanți au susținut însă că efectul acțiunii sale este nesemnificativ.

„Economisirea apei nu are sens din punct de vedere economic. Sunt de acord să nu o risipim din principiu, pentru că este o resursă prețioasă, dar economia este infimă. Un metru cub înseamnă 1.000 de litri. Calculați cât valorează cinci litri”, a comentat un internaut.

Altcineva susține că „zgârcenia” funcționează până la un anumit nivel.

„Dincolo de el apar randamente tot mai mici pentru timpul irosit. Dacă ai folosi timpul într-un mod mai productiv, poate nu ar mai trebui să faci asemenea cascadorii pentru câțiva lei”, a scris acesta.

Un român a mărturisit că ar prefera să muncească suplimentar în loc să calculeze fiecare cheltuială.

„Când aveam salariul mic, nu visam la apartament, pentru că știam ce efort ar presupune. Când mi-a crescut salariul, am cumpărat un apartament modest, într-un bloc comunist, deși banca mi-ar fi permis mai mult. Decât să tai absolut peste tot și să calculez fiecare lucru, aș prefera să mai iau un job, chiar dacă nu mi-ar aduce venituri constante, dar mi-ar permite să păstrez micile plăceri”, a relatat acesta.

Unii cred că goana după economisire înseamnă o presiune psihică suplimentară pe oameni.

„După o perioadă, ar trebui să vedeți câți bani reușiți să economisiți și să vă stabiliți o țintă rezonabilă. În fiecare lună puneți suma respectivă într-un cont de economii sau într-un depozit, iar din restul banilor trăiți până la sfârșitul lunii”, a recomandat un participant.

Altcineva a recomandat economisirea automată, fără monitorizarea obsesivă a fiecărui leu.

„Calculezi cât ai nevoie lunar ca să trăiești mulțumitor. Când intră salariul, primul lucru pe care îl faci este să muți diferența în contul de economii sau în depozite la termen. Practic, blochezi banii. Când vezi că nu îi mai ai în contul curent, nici nu mai ești la fel de tentat să îi cheltuiești”, a explicat acesta.

Pentru alții, frugalitatea nu înseamnă să alegi întotdeauna varianta cea mai ieftină.

„Să fii frugal înseamnă să nu arunci banii pe lucruri inutile și să nu schimbi ceva doar de dragul schimbării, deși ești mulțumit de ceea ce ai. Poți cumpăra și un produs premium, atât timp cât îl folosești cu adevărat, îi valorifici posibilitățile și te bucuri de el”, a arătat un utilizator.

Unii le-au recomandat românilor să caute să obțină venituri mai mari.

„În loc să mă concentrez asupra foarte multor lucruri mici pentru a-mi reduce cheltuielile, mi-aș îndrepta atenția spre creșterea veniturilor. Chiar și 1.000 de lei în plus la salariul fiecăruia ar însemna aproximativ 5.000 de euro în plus pe an pentru o familie”, a scris un internaut.