Foto „Arhitectură japoneză comandată de pe Temu”. Cum au cucerit Balcanii palatele cu turnulețe ridicate în România

Moda palatelor cu turnulețe a devenit vizibilă în România la mijlocul anilor ’90, însă fenomenul s-a extins și poate fi întâlnit și în alte țări din spațiul balcanic. Mulți străini consideră construcțiile din România mai extravagante decât cele din Serbia, Bulgaria, Bosnia sau Macedonia de Nord. 

Palate cu turnulețe în Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

„Palatele cu turnulețe”, construite după 1990 de familiile romilor bogați, au conturat un stil aparte în arhitectura din România, adoptat ulterior și de alte comunități de romi din țările balcanice.

Vilele cu mai multe etaje, cu acoperișuri asemănătoare pagodelor din Asia, decorațiuni stridente, interioare din marmură, garduri metalice bogat ornamentate și fațade marcate de numele proprietarilor au reprezentat un mijloc folosit de noii îmbogățiți pentru a-și afirma statutul social.

Noile locuințe au adunat numeroase elemente arhitecturale menite să le scoată în evidență, iar impactul vizual a fost cu atât mai puternic cu cât peisajul localităților în care au fost ridicate oferea, cel mai adesea, un contrast izbitor. Multe dintre aceste edificii au apărut în mijlocul unor mahalale dominate de gospodării modeste, locuite de familii numeroase, în zone mărginașe unde localnicii au trebuit să aștepte decenii pentru a beneficia de străzi asfaltate și utilități.

Palatele, simbol al statutului social

Mulți români au descris adesea noile reședințe drept „kitschuri” — termen folosit pentru creațiile de prost gust, ostentative, marcate de exces decorativ, imitații și combinații nepotrivite de stiluri, materiale și simboluri. În schimb, turiștii occidentali s-au lăsat adesea fascinați de aceste „noutăți” arhitecturale.

François Ruegg, profesor emerit la Universitatea din Fribourg, a cercetat atracția noilor îmbogățiți din Europa de Est și din fostul spațiu sovietic pentru opulență. Potrivit acestuia, după căderea regimurilor comuniste, accesul la funcții profitabile și la o varietate mai mare de produse de import le-a permis noilor elite să-și afișeze public averea.

„Tocmai acest aspect (afișarea publică a bogăției) îi caracterizează pe noii îmbogățiți din Est, spre deosebire, de pildă, de tradiția burgheză (protestantă), care cere discreție în privința averii și practicarea unei anumite cumpătări, dacă nu chiar a zgârceniei, așa cum se poate observa în orașe calviniste austere ca Geneva”, nota cercetătorul.

1/10

Palate cu turnulete in Romania si Balcani Foto Reddit (8) webp Foto: Reddit

François Ruegg adăuga că, alături de mașinile de lux, vilele extravagante au devenit un mijloc prin care noii îmbogățiți își afirmă statutul social, chiar dacă nu au dobândit și o cultură a cheltuirii banilor asociată gustului și rafinamentului.

„În cazul lor, cheltuiala ostentativă joacă un rol clar — totul ține de recunoașterea socială a succesului economic și, prin urmare, social, într-un mediu marcat de semne exterioare ale sărăciei și subdezvoltării, mai ales în ceea ce privește infrastructura: utilități, rețeaua rutieră, materialele de construcție și așa mai departe. Într-un asemenea context, noii îmbogățiți cu greu pot rămâne neobservați și ajung inevitabil să ocupe locul pe care îl aveau altădată clasele privilegiate, fără însă a avea cultura acestora și recunoașterea lor istorică”, afirma profesorul în studiul „Noii îmbogățiți în «palatele» lor: un aspect al transformării urbane în fostele țări socialiste”.

Palatele romilor, între extravaganță și kitsch

Primele palate extravagante ale unor familii de romi au fost ridicate la începutul anilor ’90, multe în foste mahalale de la periferia orașelor. Noile construcții s-au remarcat imediat prin contrastul puternic cu locuințele modeste din jur.

În Strehaia, Caracal, Sibiu, Huedin sau Hunedoara, vechile mahalale s-au transformat în cartiere dominate de vile cu o arhitectură excentrică. Recordul l-a deținut comuna Buzescu din Teleorman, unde au fost construite peste 100 de palate. Potrivit anchetelor procurorilor, averile unora dintre proprietari proveneau din afaceri ilegale cu aluminiu și alte metale de la combinatul din Slatina.

Unul dintre cele mai cunoscute palate din Buzescu a fost reședința lui Dan Finuțu, un localnic îmbogățit rapid în anii ’90 și condamnat pentru mai multe infracțiuni. La începutul anilor 2000, acesta a construit un palat asemănător Judecătoriei din Caracal, ca amintire a primei condamnări primite acolo. Pe fațadă, în locul inscripției „Judecătorie”, a fost scris „Dan Finuțu – 2003”. După moartea sa într-un accident rutier, în 2012, apropiații i-au ridicat un cavou care înfățișează aceeași clădire.

Casa lui Dan Finuțu. Foto: ADEVĂRUL

La trei decenii de la „boomul” palatelor cu turnulețe, moda acestora a continuat să fie păstrată în multe locuri din România. Peisajul zonelor în care au fost ridicate s-a schimbat treptat.

La periferia orașelor și satelor unde au fost concentrate mai multe astfel de construcții, majoritatea străzilor sunt asfaltate, iar rețelele de apă și canalizare sunt, de asemenea, prezente. Numărul caselor modeste din jurul lor a scăzut, iar „palatele” par mai puțin ostentative în peisaj.

Multe dintre ele sunt locuite doar parțial, unele camere rămânând goale sau fiind folosite ocazional, fie la întoarcerea proprietarilor, care adesea locuiesc în Occident, fie cu ocazia unor evenimente de familie, la care localnicii își invită rudele și prietenii.

Palatele cu turnulețe, întâlnite și în alte țări balcanice

România nu este singura țară din sud-estul Europei în care palatele cu turnulețe atrag atenția. Vile cu înfățișare asemănătoare, chiar dacă sunt mai rare și mai puțin opulente, au fost semnalate în Serbia, Ungaria, Republica Moldova, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina.

1/11

cartierul palatelor hunedoara foto daniel guta adevarul

Un localnic din Serbia a susținut că astfel de case pot fi întâlnite mai ales în estul țării și au primit un nume local.

„Avem și noi asemenea construcții în estul Serbiei, deși nu sunt la fel de exagerate ca cele din România. Le numim «case ale gastarbeiterilor» (în traducere, «case ale muncitorilor plecați în străinătate»)”, relata sârbul pe Reddit.

Un alt participant a arătat că vilele se găsesc și în zona central-estică a Serbiei și sunt legate, în multe cazuri, de migrația pentru muncă.

„În partea central-estică a Serbiei există asemenea case. De obicei, aparțin romilor sau sârbilor bogați care se întorc acasă o dată pe an din Austria”, afirma un alt sârb.

Construcții asemănătoare au fost observate și în apropierea orașului Negotin, aflat în estul Serbiei, aproape de granița cu România.

„Am văzut ceva asemănător în satele vlahe din jurul orașului Negotin. Cu siguranță există ceva la acest stil care le place muncitorilor români plecați în străinătate”, relata un participant la discuție.

În Macedonia de Nord, astfel de clădiri au fost observate în Šutka, zonă locuită în majoritate de romi.

„În municipalitatea Šutka din Macedonia de Nord, care are o populație majoritar romă și un primar rom, acest stil poate fi întâlnit la unele clădiri”, arăta un internaut.

În Ungaria, palatele sunt mai puțin numeroase, însă unele pot fi văzute inclusiv în Budapesta.

„Nu sunt foarte multe la noi. Peste o lună voi trece prin Huedin, care este destul de cunoscut pentru asemenea construcții. Cred că această arhitectură spectaculoasă este întâlnită în principal în România și Republica Moldova. Dar ne place și nouă”, afirma un maghiar.

În Bosnia și Herțegovina, stilul există, dar este considerat rar și asociat mai ales cu unele familii de romi.

„Atunci când își construiesc case, bosniacii copiază mai ales stilul austriac și german”, relata un localnic. El a explicat că oamenii preferă modelul caselor familiale construite în Austria în ultimele decenii ale secolului trecut.

„Mă refer la casele familiale moderne din Austria anilor ’80. Slovenii au început să le copieze, iar noi am preluat stilul mai târziu. Nu ajută nici faptul că Slovenia și Austria sunt principalele destinații ale emigranților noștri. Am asociat întotdeauna palatele din imagini cu romii și nu am crezut că etnicii români construiesc asemenea case”, a adăugat acesta.

Un grec a susținut că nu a observat asemenea clădiri în țara sa. 

„Am văzut ceva asemănător în Katerini”, l-a contrazis un român.

Cum privesc balcanicii palatele cu turnulețe

Imaginile palatelor cu turnulețe din România au stârnit numeroase reacții într-o dezbatere de pe Reddit pe un grup destinat Balcanilor. Unii au ironizat construcțiile, comparându-le cu templele asiatice sau descriindu-le drept simboluri ale opulenței și ale competiției pentru statut social.

„Arată puțin ca arhitectura japoneză comandată de pe Temu”, a scris un albanez.

„Kitsch monumental”, le-a descris un turc.

Un localnic din Bulgaria a comparat palatele din România cu locuințele extravagante construite de unele familii de romi din țara sa.

„Gusturile și alegerile arhitecturale ale romilor de pe la noi mă fac uneori să ridic o sprânceană. Aventurile arhitecturale ale romilor din România mă fac întotdeauna să le ridic pe amândouă”, a afirmat bulgarul. Un compatriot al său a fost și mai categoric: „Îmi pare rău, dar acest stil arhitectural urât există doar în România, dintr-un motiv sau altul. Nici cei mai excentrici și mai atrași de kitsch dintre romii de la noi nu construiesc asemenea case. Cum a început totul și ce este cu acoperișurile acestea în stil japonez?”, a întrebat acesta. 

Palatele au fost privite ca o formă de etalare a averii și a succesului în fața comunității.

„Este ca un păun care își desface coada, dar făcut din cărămizi și mortar. Investești în el averea mai multor generații pentru a te lăuda în fața tuturor celor de afară, iar apoi îți permiți să locuiești doar într-o singură cameră. Aici raționamentul practic și utilitar moare, iar minimalismul este îngropat într-un mormânt puțin adânc și nemarcat”, a scris un alt bulgar.

Dimensiunile clădirilor și numărul turnulețelor au dat naștere unor competiții între proprietari.

„Este un fenomen întâlnit în întreaga regiune. Construiesc case uriașe pentru a le arăta celorlalți că sunt înstăriți. Compară chiar și înălțimea și numărul turnulețelor de pe acoperiș. Dacă ai mai multe și mai înalte decât vecinul, ești mai bogat și ocupi un loc mai înalt în ierarhia comunității. Dar nu locuiesc în ele, ci în una sau două camere dintr-o casă mai mică, aflată în spate”, a susținut un participant la dezbatere.

Altcineva a remarcat contrastul dintre fațadele spectaculoase și interioarele despre care se spune că sunt rareori folosite.

„Sunt construite de oameni care lucrează în străinătate și aproape nimeni nu locuiește în ele în cea mai mare parte a timpului, mai ales iarna. Totul este făcut pentru a fi arătat”, a afirmat acesta.

În Ungaria, asemenea construcții au primit chiar și o denumire ironică.

„Avem un cuvânt pentru ele: «cigoda»”, a scris un maghiar. El a explicat că termenul provine din combinarea cuvintelor maghiare pentru „rom” (cigány) și „pagodă” (pagoda). În Bulgaria, un stil asemănător este numit „mutrobaroc”, adică „baroc mafiot”.

Alții au apreciat însă aspectul palatelor cu turnulețe.