Interviu De ce „Insula Iubirii” provoacă atâta ură în online. Sociolog: „Spațiul digital s-a transformat într-un adevărat câmp de luptă”

Valul de reacții agresive provocate pe rețelele de socializare de emisiuni populare de divertisment, ca „Insula Iubirii”, scoate la suprafață o realitate alarmantă: degradarea profundă a limbajului din spațiul digital și normalizarea misoginismului.

Concurenții de la Insula Iubirii sunt judecați aspru de mulți români Foto: Insula Iubirii Temptation Island. Facebook

Comentariile provocate de emisiuni populare ca „Insula Iubirii” arată cât de repede o discuție despre comportamentul unor concurenți se transformă într-un val de atacuri la adresa corpului, vieții intime și statutului social. Femeile sunt etichetate și umilite sexual, iar jignirile misogine atrag aprecieri.

Sociologul Valentin Fulger a explicat pentru „Adevărul” de ce mediul online favorizează asemenea comportamente și cum ajung utilizatorii să formeze adevărate „haite” împotriva celor transformați în ținte.

De la o replică misogină la sute de atacuri personale

Insula Iubirii se numără printre emisiunile populare de divertisment, iar participanții săi au devenit și ei cunoscuți pentru numeroși români, arată multele comentarii atrase pe rețelele de socializare de secvențele publicate.

Din spatele tastaturii, mulți dintre aceștia s-au transformat în acuzatori aprigi ai concurenților, care nu iartă nici aspectul fizic, viața intimă, comportamentul, trecutul și statutul social. Mesajele cele mai agresive câștigă adesea vizibilitate și aprecieri din partea altor internauți, chiar și atunci când femeile sunt etichetate drept „ușuratice” dacă vorbesc liber despre sexualitate sau dacă li se atribuie mai mulți parteneri.

Într-un episod recent din „Insula Iubirii”, care a strâns sute de comentarii pe Facebook, schimbul de replici a ajuns rapid la atacuri privind viața sexuală, corpul, feminitatea, masculinitatea și statutul social.

În secvența publicată pe Facebook, Armina îi contesta unei alte concurente dreptul de a-și exprima opinia despre partenerul său Marcel, invocând presupusa viață intimă a acesteia.

„Domnișoara care a spus că nu este în regulă nu are ce să comenteze, pentru că ea, cum am spus și mai devreme, când mă uitam la videoclip, a fost «întinsă» de mai mulți din Spania. Nu are ce să dea sfaturi de viață nimănui. Nu văd o asemenea femeie în măsură să îmi dea mie lecții de viață, să îi dea lui Marcel sau să își dea cu părerea despre cineva”, afirma Armina.

Concurenta arăta că presupusa viață sexuală a unei femei i-ar anula dreptul de a avea opinii sau de a le oferi sfaturi altora. Mulți utilizatori au condamnat afirmația, dar au răspuns prin atacuri asemănătoare, îndreptate de această dată împotriva Arminei.

„Dar tu ce drept ai să comentezi? Te pomenești că pe tine doar Marcelino te-a «întins»”, nota o utilizatoare.

„Și tu ai fost «întinsă» de mai mulți din Dubai. Aia e, fiecare se întinde pe unde poate”, adăuga alta.

„Tu ești «virgină»?”, întreba o altă participantă la discuție.

Șirul de mesaje a continuat în același registru al vulgarității.

Concurenta, la fel ca și alte participante din emisiune a fost judecată după aspectul fizic, presupusele intervenții estetice și felul în care corespundea așteptărilor unor români despre feminitate.

„O femeie urâtă din toate punctele de vedere”, „Proastă și urâtă”, „Mai mare proastă ca asta nu am văzut la viața mea” și „După ce că e urâtă cu spume, mai și semnalizează” sunt câteva dintre comentariile publicate.

„Până îi dau afară din emisiune, Armina rămâne fără botox la câte grimase face aproape continuu. Deranj mare de ai ticul ăsta”, scria un telespectator.

Altul cerea ca în sezoanele viitoare să fie aduși „oameni reali”, nu „specimene hidoase de la atâtea intervenții”.

Alți utilizatori i-au contestat feminitatea, ori au făcut insinuări neverificate despre trecutul ei. „Arminei i-a rămas o scârbă în gât de când era hostess”, a scris unul dintre aceștia. 

Atacurilor misogine li s-au adăugat remarci despre originea și statutul său social.

„Țărancă de la coada vacii, plecată de câțiva ani în Tenerife, asta transmiți”, scria o utilizatoare.

„Ea vine din Tenerife. Ce personaj”, a scris alta.

„Venim din Tenerife, de parcă spune că vine de pe Marte” și „Mai terminați cu Tenerife, că sunteți exagerați deja”, au fost alte comentarii.

Printre sutele de mesaje s-au aflat însă și critici concentrate asupra comportamentului Arminei, iar unii internauți au încercat să le justifice, prin alte atacuri.

„Dar ea are dreptul să jignească ispitele băieților? A folosit un cuvânt foarte urât la adresa lor, deși nu le cunoaște”, observa o utilizatoare.

„Ce căuta acest cuplu la emisiune dacă tot spun că Marcel s-a schimbat, că se iubesc și că o duc bine în Tenerife?”, întreba alta.

De ce a devenit mediul online un „câmp de luptă”

Sociologul Valentin Fulger, cadru didactic la Universitatea din Petroșani, a vorbit pentru „Adevărul” despre degradarea limbajului din mediul online, transformarea vieții intime și a aspectului fizic în arme folosite pentru compromiterea adversarilor, dar și despre mecanismele prin care conflictele escaladează pe rețelele sociale. Sociologul explică și modul în care polarizarea, anonimatul și contagiunea comportamentală favorizează apariția unui „efect de haită online”.

ADEVĂRUL: Cum poate fi explicată degradarea limbajului în mediul online în ultimii ani?

Valentin Fulger, sociolog: Fie că ne referim la comentariile apărute pe site-urile ziarelor, fie că ne raportăm la disputele apărute pe Facebook sau pe alte rețele online, nivelul discuțiilor între participanții la dezbaterea pe un anumit subiect tinde repede să scadă calitativ. Mai ales dacă mediul virtual devine poluat de unul sau doi dintre comentatori, de multe ori ascunși sub pseudonime diferite, dar având aceeași identitate, care apelează la argumente agresive.

De cele mai multe ori, argumentele nu atacă subiectul propus discuției, ci autorul articolului sau intervievatul, deturnând sensul dezbaterii. Virulența limbajului în online este generată de mai multe cauze, în primul rând de sentimentul anonimatului și de cel al impunității. Aici trebuie remarcate deficiențele serioase ale legilor care reglementează sau, mai curând, nu reglementează online-ul, permițând crearea conturilor false, la adăpostul cărora se instrumentează adevărate atacuri la adresa celor care sunt transformați în ținte.

În al doilea rând, este sesizabil că orice comentariu jignitor este mult mai vizibil decât cele exprimate civilizat, atrăgând imediat atenția celor care gândesc la fel, care oferă aprecieri și care, la rândul lor, prin ceea ce se numește normalizarea comportamentului, îl imită pe cel care a declanșat atacul inițial.

În al treilea rând – și nu putem ocoli subiectul –, este vorba de starea societății românești, care a normalizat și popularizat vulgaritatea prin diferite personaje propuse ca modele celor care se află în plin proces de formare și instruire morală și educațională. Imitația și contagiunea mentală funcționează și în cazul publicului online, ca și în cazul mulțimii, fiind mult mai ușor de urmat un «model» cu standarde lejere, ca să mă exprim elegant, decât modelele care sunt cu adevărat etaloane morale și profesionale. În acest fel, spațiul digital s-a transformat într-un adevărat câmp de luptă, care lasă în urmă numeroase victime.

De ce viața intimă, corpul și presupusele defecte fizice devin arme într-o dispută online?

Unul dintre laitmotivele anilor de după 1989 a fost acela că viața privată și spațiul privat trebuie să fie intangibile, statului și publicului fiindu-le interzis să le aducă atingere. De ani de zile, procesul s-a inversat, viața privată și spațiul privat devenind publice prin intermediul rețelelor online sau al diferitelor emisiuni de televiziune.

Oameni de diferite vârste, sexe sau clase sociale se autoexpun cu o dezinvoltură care ridică mari semne de întrebare, devoalându-și secrete, preferințe, locații sau relații în care se află. Ei nu publică doar impresii personale, ci și fotografii și filmulețe în care își expun corpul, familia și casa.

În acest fel, mare parte din societate a învățat că viața intimă sau corpul nu mai sunt intangibile, devenind subiecte publice chiar și în cazul celor care păstrează discreție asupra lor. Deci este un efect care se repercutează și asupra celor care nu au intrat în acest trend.

Pe de altă parte, viața intimă și corpul sau defectele fizice sunt subiecte care, abordate jignitor, au puterea să submineze grav stima de sine a celui care este atacat, urmărindu-se practic dezumanizarea lui, aceasta fiind o tehnică de manipulare extrem de perfidă prin compromiterea socială.

E necesar un psihic extrem de robust pentru a rezista unui astfel de atac sau, mai ales, unei serii de atacuri. Și din nou revenim la lipsa legislației în domeniu, care, lacunară fiind, permite adevărate mutilări sufletești, mai ales în cazul copiilor și al tinerilor. Acestea au loc pentru că jignirea în online are un spațiu uriaș de răspândire, mai ales sub acoperirea anonimatului și a credinței autorului că nu poate să fie depistat și sancționat.

Cum se explică faptul că oamenii condamnă o jignire, dar răspund prin atacuri și mai dure?

Cele mai multe dezbateri din online sfârșesc printr-un conflict care escaladează prin replicile fiecăruia. Distanța dintre atac și apărare devine foarte fină, aproape insesizabilă, cel atacat considerând că riposta sa este doar apărare și este justificată pentru a-și apăra demnitatea și punctul de vedere.

În acest fel, se intră pe o spirală a unui conflict fără sfârșit, mulți dintre combatanți urmărindu-se online, pe diferitele site-uri și rețele de socializare, pentru a da o ultimă replică. Este un fenomen real care se bazează, printre altele, ca și în cazul mulțimilor, pe reactanța psihologică. Aceasta înseamnă că, în bună parte, individul poate deveni rezistent la ceea ce i se spune și este contrar opiniilor sale, considerând că îi afectează libertatea de opinie, radicalizându-se în exprimarea mesajelor pe care le transmite.

Încurajează rețelele sociale acest „efect de haită” și ce consecințe poate avea normalizarea lui asupra relațiilor dintre oameni?

Există aici un fenomen de polarizare, oamenii grupându-se în jurul ideilor care îi unesc. De aceea putem vorbi despre ceea ce spuneți, și anume «efectul de haită online». Orice părere care devine convergentă cu a ta va contribui la întărirea poziției și la coagularea celor radicali, de o parte și de alta, aceștia transformându-se în tabere care judecă în termenii de «noi» și «ceilalți», individul simțindu-se din ce în ce mai atașat de cei care îi împărtășesc și îi susțin opiniile.

Cred că acest fenomen de haită online este astăzi amplificat exponențial și de cei care se numesc „postacii de partid”, indivizi care s-au «profesionalizat» în așa ceva și care, în ultimii ani, utilizează, din păcate, cu mare succes inteligența artificială.

Aceasta creează iluzia că o părere este larg împărtășită de public, dar este un mecanism psihosocial care poartă denumirea de «spirala tăcerii», mulți alți oameni alegând să tacă pe considerentul că sunt minoritari. Deci unul dintre rolurile acestor «haite online» este de a manipula opinia publică, denaturând adevărata reprezentare a unei păreri în cadrul larg al opiniei publice.