Articole scrise de Daniel Guţă

Hrănirea porumbeilor în spațiile publice stârnește controverse în multe orașe din România, unde stolurile creează adesea mizerie și disconfort. Deși mulți îi privesc ca pe niște păsări prietenoase și le oferă hrană, obiceiul contribuie la suprapopularea zonelor urbane.

Mulți români au relatat despre zonele pe care le-ar prefera, cel mult, pentru excursii, însă nu și pentru a se stabili acolo. Relieful și economia au un rol important în preferințele lor: ținuturile arse de soare, dar și slaba dezvoltare economică au fost printre argumentele invocate.

Râul Mureș înșiră pe malurile sale aproape 100 de castele, palate și conace nobiliare, multe cu o vechime de câteva secole și cu o istorie zbuciumată. Unele au fost restaurate și au devenit atracții turistice, în timp ce altele au rămas în ruină.

La două decenii de la închiderea minelor de aur de la Roșia Montană, cea mai veche așezare minieră din Apuseni păstrează încă „cicatricile” unei perioade îndelungate de exploatare. Muntele care adăpostea impresionantele mine antice ale romanilor a lăsat locul unui crater uriaș.

Românii depind în mare măsură de deciziile statului pentru evitarea unei crize economice, însă capacitatea lor de adaptare rămâne esențială într-o perioadă marcată de incertitudine. Mulți au devenit mai atenți la consum, la datorii și la cheltuielile pe care le pot reduce.

Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier I a intrat în funcțiune în mai 1972 și, la 54 de ani de la inaugurare, a rămas cel mai important producător de energie hidro din România, cu o putere instalată de peste 2.200 MW. Construcția sa a adus schimbări ample în regiunea dunăreană.

România găzduiește peste 30 de specii de lilieci, iar unele trăiesc în colonii de mii de exemplare în peșterile din Carpați. Odată cu apropierea verii, liliecii își fac tot mai mult simțită prezența și în zonele urbane, iar întâlnirile cu oamenii pot crea momente neplăcute.

Aglomerat și zgomotos, București a rămas cel mai atractiv oraș al României. Populația Capitalei a depășit două milioane de oameni, iar mulți dintre ei s-au stabilit aici din toate zonele țării. Unii i-au remarcat defectele, dar spun că nu și-ar dori să îl mai părăsească.

Câteva locuri au păstrat rămășițele drumurilor de piatră construite în urmă cu aproape două milenii, când o mare parte din ținuturile actuale ale României se aflau în componența Imperiului Roman. Unele drumuri antice au rezistat trecerii timpului și au devenit atracții turistice.

Căpșunile, unele dintre cele mai căutate fructe cultivate în România, au revenit în piețele agroalimentare din orașe. Deși prețurile lor au stârnit adesea controverse, aceste fructe rămân printre cele mai apreciate produse de primăvară.

Aflată la aproximativ două ore de zbor de București, Varșovia a devenit una dintre marile destinații turistice ale Europei Centrale. Capitala Poloniei, supranumită uneori „New York-ul Europei”, îi impresionează pe turiști prin contrastul dintre istoria sa zbuciumată și imaginea sa modernă.

Utilajele de deszăpezire și-au făcut apariția în ultimele zile pe Transalpina și Transfăgărășan, cele mai spectaculoase șosele alpine din România, pentru a pregăti redeschiderea lor. Imaginile care surprind lucrările de eliberare a carosabilului acoperit cu nămeți au stârnit controverse.

Statuia Cavalerului, care îl înfățișează pe Iancu de Hunedoara, a fost repusă pe Turnul Buzdugan din Castelul Corvinilor, înalt de aproape 30 de metri, după ce, în ultimele luni, a fost restaurată.

Mii de hunedoreni au celebrat revenirea echipei Corvinul Hunedoara în prima ligă de fotbal a României, după 34 de ani. Seara, sărbătoarea s-a mutat în Centrul vechi al orașului, luminat de torțe și de artificii.

Doi ani au trecut de la startul lucrărilor pe „Autostrada cu tuneluri” din vestul României, care, odată finalizată, va conecta frontiera de vest, pe autostradă, cu orașele din centrul țării. Autostrada ar trebui finalizată în 2026, spun oficiali ai Ministerului Transporturilor.

Mai multe orașe mici din România au depășit șocul dezindustrializării, iar fostele uzine comuniste au fost înlocuite treptat de fabrici moderne, specializate în produse sofisticate sau cu valoare ridicată: de la generatoare, la componente auto, senzori, drone terestre și piese pentru avioane.

Viaductul Poiana Teiului, construit la sfârșitul anilor ’50 odată cu amenajarea hidroenergetică de la Bicaz, traversează una dintre cele mai spectaculoase zone ale Văii Bistriței. Ridicat lângă legendara Piatră a Teiului, monumentul de pe DN15 amintește de uriașul șantier.

Un furnal construit la începutul anilor ’60, pe ruinele celor mai vechi topitorii din Reșița, domină panorama fostului mare centru siderurgic din vestul României. Autoritățile vor să îl transforme într-un reper turistic, dar povestea sa nu este lipsită de controverse.

Pentru prima dată în istorie, turiștii care au ajuns la Castelul Corvinilor din Hunedoara au văzut de aproape statuia lui Iancu de Hunedoara, ridicată în urmă cu peste un secol și jumătate pe cel mai înalt turn. Monumentul de cupru a fost readus la castel, după o restaurare minuțioasă.

Primăria Devei a cheltuit peste patru milioane de euro pe un ascensor spre Cetatea Devei, inaugurat cu fast în 2024, dar nefuncțional. Devenită piesă de muzeu, noua telecabină ar putea fi din nou înlocuită, dacă primăria găsește surse de finanțare externe pentru lucrări.

Un fost mare combinat siderurgic din vestul României își schimbă treptat înfățișarea. În vara anului 2025, complexul industrial din Hunedoara și-a încetat activitatea. A fost achiziționat recent de grupul UMB, iar noii proprietari au început primele lucrări.

Fundătura Ponorului, Ponorici și Poiana Omului, locurile vechilor sălașe și stâne din Munții Șureanu, au fost reanimate la venirea primăverii, de păstori și turiști. Via Transilvanica a schimbat treptat viața localnicilor din așezările izolate.

Numeroși turiști au revenit acasă cu amintiri de neuitat din călătoriile pe Via Transilvanica, unele întărite de emoția întâlnirii cu animalele sălbatice sau cu câinii de stână. Urșii și-au făcut și ei simțită prezența pe unele segmente ale rutei de drumeție, stârnind atât fascinație cât și teamă.

Aflată în șantier din 2025, Autostrada A13 Sibiu – Făgăraș a depășit pragul de 30 la sută pe unele segmente. Pe traseu au fost montate primele grinzi la viitoarele poduri și viaducte, cele mai complexe lucrări ale proiectului, alături de nodul rutier Boița.

O imagine publicată pe rețelele de socializare, în care o femeie îmbrăcată într-un veșmânt islamic negru, cu fața acoperită și ochelari de soare, apare într-un autobuz, a stârnit numeroase reacții în mediul online.

Autostrada de pe Valea Oltului se află în șantier de doi ani, însă niciun viaduct nu a fost finalizat, se lucrează la două dintre cele șapte tuneluri, iar pentru o mare parte din traseul de 31 de kilometri dintre Boița și Cornetu sunt încă așteptate autorizațiile de construire.

O imagine publicată de o tânără care a povestit programul despre programul său atipic de lucru, afirmând că lucrează de pe plajă, fără să fie în vacanță sau în concediu, a stârnit controverse pe rețelele de socializare.

Un castel ruinat de pe malul Mureșului păstrează amintirea unuia dintre cele mai tulburătoare episoade din trecutul Transilvaniei. Castelul Martinuzzi a fost privit adesea ca un loc blestemat, înconjurat de legende stranii. A rămas un edificiu în pericol de dispariție, care așteaptă reabilitarea.

O posibilă recesiune nu poate fi controlată de oamenii obișnuiți, dar efectele sale pot fi atenuate prin câteva acțiuni simple, bazate pe disciplină financiară, evaluarea realistă a veniturilor și reducerea cheltuielilor inutile, arată consultantul economic Adrian Negrescu.

Un incendiu a distrus complet cabana Gențiana din Retezat, unul dintre cele mai apreciate locuri din Parcul Național Retezat și un refugiu aproape legendar pentru călătorii pe munte. Dispariția, după cinci decenii, a cabanei din Retezat a fost o veste tulburătoare pentru pasionații de drumeții.

Un loc puțin știut de pe malul Mureșului, aflat în vecinătatea orașului Iernut, ascunde o poveste tulburătoare din toamna anului 1944. Pe Dealul Sângeorgiu, lângă Oarba de Mureș, mii de militari români au murit într-una dintre cele mai sângeroase bătălii pentru eliberarea Transilvaniei de Nord.

Corvinul Hunedoara a revenit în prim-planul fotbalului românesc, promovând în prima ligă după 34 de ani. Echipa dispăruse la mijlocul anilor 2000, dar a revenit spectaculos. Însă, în Hunedoara, niciun stadion nu poate găzdui meciuri de Liga I, iar vechile cluburi sportive au ajuns amintire.

Cinci persoane sunt acuzate că au înșelat peste 130 de oameni, publicând anunțuri fictive în care erau oferite spații de cazare în stațiunile de pe litoral. Victimele fraudelor erau convinse să achite bani în avans, pentru servicii inexistente.