Articole scrise de Daniel Guţă

Știrea despre furtul a 12 tone de batoane KitKat a făcut înconjurul lumii, iar compania care deține brandul a anunțat că produsele, dispărute în timpul transportului din Italia spre Polonia, pot fi identificate după codurile unice de lot înscrise pe ambalaj.

De nouă ani, o bucată de peste patru kilometri de autostradă din vestul României a rămas închisă circulației, deși lucrările la acest segment au fost finalizate. Secțiunea din zona Margina va fi deschisă odată cu „autostrada cu tuneluri”.

Înființate în urmă cu două secole de coloniștii boemi (pemi) aduși aici de habsburgi, satele Brebu Nou și Gărâna din Munții Semenic au rămas aproape pustii, dar pline de amintiri tulburătoare. Deși s-au depopulat imediat după 1990, au devenit treptat destinații turistice deosebite.

Ruperea coaliției de guvernare, într-o perioadă marcată de crize economice și riscuri de securitate, ar fi o eroare majoră, iar partidul care ar face primul pas spre ieșirea de la putere ar plăti cel mai mare cost electoral, arată sociologul Remus Ștefureac.

Ridicate în urmă cu trei secole, cetățile din Alba Iulia, Arad și Timișoara au fost construite pentru a apăra regiunile de amenințarea otomană. Fortificațiile cu dimensiuni impresionante și-au pierdut de mult rolul defensiv, însă au devenit simboluri istorice și turistice ale orașelor.

2026 ar putea fi anul finalizării Autostrăzii de Centură a Capitalei (A0), din care a mai rămas de construit un sfert, însă orașele Cluj-Napoca și Timișoara, dar și localități mai mici, pregătesc proiecte ample de infrastructură rutieră.

Câteva locuri din România au păstrat resurse importante de telur, un metaloid ignorat mult timp din punct de vedere economic, dar devenit relevant în ultimele decenii datorită utilizării sale în anumite tehnologii fotovoltaice, mai ales la panourile pe bază de cadmiu-telur.

Începutul anului 2026 a fost unul de coșmar pentru multe afaceri mici, afectate de creșterea cheltuielilor și de costurile angajărilor. Mulți români s-au plâns că le este din ce în ce mai dificil să ofere salarii decente, reclamând povara taxelor cerute de stat.

Achiziția unei locuințe a devenit pentru numeroși români un obiectiv tot mai îndepărtat, pe măsură ce prețurile imobiliarelor au crescut, iar veniturile nu au ținut pasul cu ele. Mulți mărturisesc de ce au renunțat la planurile lor privind cumpărarea unei locuințe.

O investiție estimată la peste 220 de milioane de lei ar putea revitaliza Semenicul, una dintre cele mai vechi stațiuni montane din România, și ar putea da un nou impuls turistic Reșiței, orașul metalurgic aflat în vecinătatea sa.

Luna aprilie aduce marile sărbători religioase din prima parte a anului: Floriile, Săptămâna Patimilor și Învierea Domnului. Tot în această lună se regăsesc zile de post, perioade în care nu se fac parastase și două zile libere legale acordate cu ocazia Paștelui ortodox.

Autostrada Transilvania (A3), care va lega orașele Cluj-Napoca și Oradea, a intrat în șantier la mijlocul anilor 2000, însă va fi finalizată după 2030, odată cu realizarea celui mai lung tunel de autostradă din România. Pregătirile pentru construcția Tunelului Meseș au început.

O comoară descoperită în urmă cu 30 de ani a declanșat febra aurului dacic la Sarmizegetusa Regia. De atunci, au fost scoase la iveală tezaure impresionante, iar goana după aur a continuat să tulbure imaginația multor români.

Aproape jumătate dintre românii chestionați într-un sondaj realizat de INSCOP consideră că România este o țară nesigură. Totuși, pentru mult mai mulți dintre ei, principalele amenințări nu sunt războiul sau un atac militar, ci corupția și instabilitatea economică.

Un robot folosit la livrări la domiciliu a devenit viral pe rețelele de socializare după ce s-a izbit de o stație de autobuz din Chicago, producând daune acesteia. Mulți localnici s-au plâns de apariția roboților pe străzile orașului american.

Creșterea prețului combustibilului poate încurca planurile de vacanță ale multor români în perioada Paștelui. Unele dintre cele mai populare destinații de turism religios pot fi vizitate însă și cu trenul, la costuri mai accesibile decât în cazul unei călătorii cu mașina.

Noii proprietari ai combinatului siderurgic din Hunedoara vor putea profita din plin de „muntele de zgură” din vecinătatea complexului industrial închis din toamna anului 2025.

Postul Paștelui are origini străvechi, încă din primele secole după Hristos, iar durata sa de 40 de zile l-a făcut să fie privit ca o perioadă de abstinență dificilă. În secolele trecute, mulți români i-au acordat o atenție exagerată.

Insula Șimian de pe Dunăre păstrează amintirea unuia dintre cele mai stranii proiecte istorice din România secolului XX. În anii ’60, autoritățile au început să mute aici o întreagă cetate Vauban, împreună cu așezările și mormintele de pe insula Ada Kaleh.

Peste 2.000 de tone de aur au fost extrase de pe teritoriul României în ultimele două milenii și jumătate, arată cercetările istorice. Ultimele mine de aur și-au încetat activitatea în anii 2000, însă în ultimii ani au fost conturate noi zăcăminte valoroase de aur și argint în Munții Apuseni.

Începute în anii 2000, investițiile în infrastructura rutieră au accelerat dezvoltarea economică a Sibiului. În anii următori, noile autostrăzi spre Brașov și București sunt așteptate să îi consolideze rolul în transport, industrie și economie.

Un român spune că a inventat „terapia Joolizara”, o metodă alternativă devenită populară pe rețelele de socializare, prezentată ca fiind cea prin care corpul ar elibera tensiunile acumulate în timp, și-ar recăpăta mobilitatea și s-ar debloca în mod natural.

O mulțime de sate din Munții Zarandului oferă un peisaj straniu. Majoritatea caselor lor nu mai sunt locuite permanent, fostele școli sunt închise și ruinate, iar bisericile au rămas treptat fără credincioși, localnicii putând fi numărați pe degete.

În urmă cu 60 de ani, insula Ada-Kaleh își trăia ultimul an din existența sa îndelungată, înainte de a fi scufundată în apele Dunării. Insula de la Porțile de Fier a păstrat amintirea unei istorii tulburătoare și a ultimilor săi locuitori, care o transformaseră într-un loc exotic.

Românii plecați la muncă în Occident continuă să strângă bani cu gândul la o locuință și la liniște financiară în România, dar, spre deosebire de anii 2000, economiile se fac mai greu și cu mai multe sacrificii.

La sfârșitul anului 2025, autoritățile anunțau că 2026 ar putea deveni un an istoric pentru infrastructura rutieră, cu aproximativ 250 de kilometri de autostradă și drum expres, aflați în șantier, care ar urma să fie inaugurați. Estimările oficialilor au continuat să fie optimiste.

România are peste 27.000 de biserici, iar cei mai mulți români se declară religioși. Totuși, mulți tineri spun că ajung rar la biserică și că experiențele lor în lăcașele de cult sunt mai puțin profunde decât s-ar fi așteptat.

Timusul, un organ limfoid despre care multă vreme s-a crezut că devine aproape inutil la vârsta adultă, ar putea avea un rol mult mai important pentru sănătate și longevitate decât au estimat oamenii de știință, potrivit unor cercetări publicate recent.

Casa familiei Eliade, considerată la începutul secolului XX un adevărat „giuvaier” arhitectural din Capitală, a ajuns în ultimii ani într-o stare avansată de degradare, fiind locuită de oameni ai străzii. Recent, a fost scoasă la vânzare.

Aurul a avut din cele mai vechi timpuri nu numai un rol material, ci și unul spiritual, iar în Transilvania, regiunea în care au fost descoperite unele dintre cele mai mari zăcăminte de aur din Europa, oamenii au acordat o importanță reală superstițiilor legate de aur.

Războiul din Orientul Mijlociu pune pe gânduri mulți români care și-au programat vacanțe în Turcia. Deși zonele turistice sunt relativ departe de conflict, incidentele militare din ultimele zile au stârnit temeri. Unii sunt însă convinși că nu vor fi afectați.

Echinocțiul din 20 martie, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, a fost celebrat încă din Antichitate. În România, în ultimii ani, el a fost legat de simboluri ale spiritualității dacice și de tradiții străvechi.

România a intrat în febra stadioanelor noi, chiar dacă astfel de proiecte nu sunt lipsite de controverse. Investițiile în reconstrucția stadioanelor încep de la zeci de milioane de euro și promit infrastructură modernă, chiar și în orașe unde pasiunea pentru fotbal s-a stins după comunism.