Articole scrise de Daniel Guţă

În anii ’50, doi oameni de știință români au devenit cunoscuți în întreaga lume, datorită realizărilor lor în studiul longevității și al proceselor de încetinire a îmbătrânirii. Bătrânețea putea fi tratată, iar oamenii puteau trăi până la 150 de ani, arăta Constantin I. Parhon.

Două dintre cele mai complexe noduri rutiere proiectate vreodată în România sunt în construcție la Boița și Pașcani, pentru a conecta autostrăzi din centrul și nord-estul țării. Proiectele reprezintă premiere pentru rețeaua de autostrăzi din România.

Radonul este un gaz radioactiv natural, invizibil și fără miros, care poate pătrunde în locuințe fără a fi detectat. În anumite zone din România, condițiile geologice pot favoriza acumularea sa în concentrații mai ridicate. Există metode sigure de remediere a riscurilor asociate acestui gaz.

Adesea trecute în plan secund în perioada comunistă, când regimul era mai interesat de mitologia dacică, monumentele unicat ale Daciei romane au revenit în prim-plan în ultimii ani. Restaurările și includerea unora dintre ele în patrimoniul UNESCO le-au readus în circuitul turistic internațional.

România a depășit în ultimul deceniu țările vecine la ritmul construcției de autostrăzi, dar rețeaua șoselelor de mare viteză este încă fragmentată, iar milioane de români continuă să trăiască departe de ea.

Munții Șureanu adăpostesc cele mai multe cetăți dacice din România, însă, în afara Sarmizegetusei Regia, vizitată anual de zeci de mii de oameni, majoritatea așezărilor atrag puțini turiști. Istoria dacilor continuă să îi fascineze pe români, dar așezările lor autentice rămân ocolite.

Avram Iancu, românul care a străbătut înot Dunărea, de la izvoare la deltă, a devenit cunoscut în ultimii ani pentru performanțele sale acvatice, însă cea mai recentă provocare pe care a lansat-o a stârnit controverse. Sportivul a cerut donații pentru a-și cumpăra o mașină nouă.

Idealizate pentru peisajele pitorești, aerul curat și nostalgia unei vieți „autentice”, multe sate de munte din România se apropie astăzi de dispariție. Mulți români care au ales să se mute aici au descoperit că viața imaginată la țară diferă de realitatea de zi de zi.

Redeschis în 2025, după aproape trei ani în care s-a aflat în șantier de conservare și restaurare, Amfiteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa a căpătat o nouă înfățișare, care nu a fost lipsită de controverse.

Acordul istoric încheiat între Uniunea Europeană și India deschide noi perspective comerciale pentru cele două mari puteri economice, însă nu este lipsit de controverse. A stârnit dezbateri aprinse, iar unii români, dar și indieni, îl privesc cu scepticism.

Deși Transalpina și Transfăgărășan, cele mai populare șosele alpine din România, rămân închise până la începutul verii, cei care vor să exploreze cu mașina peisajele montane o pot face pe alte câteva șosele aproape la fel de spectaculoase. Una dintre acestea este Transapuseana, construită recent.

Românii din câteva localități nu au avut niciodată grija chiriilor, iar costurile locuirii au rămas încremenite în timp. Motivele sunt întemeiate și țin de condițiile de trai, riscul unor calamități și problemele din jurul vechilor exploatări miniere.

Un hotel cu peste 170 de camere, abandonat din anii ’90, amintește de anii în care stațiunea Poiana Mărului era căutată de români. Lacul de acumulare Poiana Mărului a fost amenajat mai recent, însă nu a reușit să impulsioneze turismul din Banatul Montan, afectat de declinul economic al regiunii.

Povestea unui imigrant revoltat de birocrația din România a stârnit un val de reacții. Bărbatul s-a plâns că este tratat ca un străin, după șase ani de când s-a stabilit în România, unde nu a putut obține rezidența permanentă.

Două tablouri monumentale care împodobesc de peste șapte decenii gara din Hunedoara au ajuns în pragul dezintegrării. În trecut, atrăgeau toate privirile, însă gara a fost închisă de opt ani, iar picturile au fost lăsate în voia sorții.

Sebeș, un oraș cu mai puțin de 27.000 de locuitori, din vecinătatea municipiului Alba Iulia, a profitat din plin de poziția sa strategică, la răscrucea unor autostrăzi importante. Investițiile atrase aici sunt impresionante și au rezolvat problema locurilor de muncă.

Din cele mai vechi timpuri, noaptea a fost rezervată somnului, însă epoca modernă a schimbat această ordine naturală a vieții oamenilor. Munca în ture de noapte a devenit un fenomen obișnuit, iar după ani petrecuți lucrând astfel, mulți români spun că viața lor s-a schimbat profund.

În anii ’80, mii de români și-au pus în pericol viața în încercările temerare de a părăsi România, pe Dunăre sau pe uscat. Mulți dintre supraviețuitori au păstrat amintiri tulburătoare despre drumul presărat cu obstacole spre libertatea visată. Lagărele iugoslave era unul dintre acestea.

Programul „Work and Travel” în Statele Unite ale Americii atrage anual mii de studenți români, dornici să muncească și să călătorească peste Ocean în timpul verii, însă tentația de a trăi „visul american” a ajuns subiect de controverse.

Foste zone industriale poluate, mlaștini, pășuni și terenuri virane au devenit locuri ideale pentru construcția unor parcuri întinse, menite să revitalizeze orașele din România. Unele investiții sunt estimate la zeci de milioane de euro și promit zone de agrement spectaculoase.

Peste 500 de muncitori au fost mobilizați la început de an, pe șantierul „autostrăzii cu tuneluri” din vestul României. Constructorii au depășit jumătatea proiectului și au făcut progrese la cele două tuneluri ale căror galerii însumează peste 4,5 kilometri.

În urmă cu cinci decenii începea construcția combinatului siderurgic din Călărași, un complex uriaș care avea să transforme o regiune agricolă într-una industrială. Planurile ambițioase și costurile uriașe ale combinatului nu au avut succesul sperat.

Orașele mici din sud-vestul României au avut o misiune dificilă în a-și păstra patrimoniul arhitectural, iar trecerea timpului a transformat tot mai multe dintre clădirile lor istorice, vechi din secolele XVIII - XIX, în locuri pustii și uitate.

Un raport publicat de Comitetul European pentru Drepturi Sociale, pentru anul 2025, arată problemele și lipsa de progres pe care România le arată în privința modului în care sunt respectate drepturile sociale ale angajaților.

Zilele geroase și ninsorile au transformat o mare parte din Lacul Cinciș într-o punte de gheață pe care se deplasează animalele sălbatice. Spre amonte, întinderea albă unește malurile lacului, oferind o priveliște spectaculoasă pentru turiști.

Cisnădie, veche așezare a sașilor, se numără printre puținele orașe din România a căror populație a crescut accelerat în ultimii ani. Localitatea de lângă Sibiu are însă o istorie zbuciumată, „trădată” de înfățișarea sa contrastantă.

2026 a adus vești bune pe șantierele montane ale Autostrăzii Sibiu – Pitești. Un segment ar putea fi inaugurat mai devreme, în acest an, încep forajele la Tunelul Poiana (1,7 kilometri), iar noi secțiuni intră în șantier pe Valea Oltului.

România păstrează numeroase locuri spectaculoase care pot concura în atractivitate cu destinații turistice faimoase din lume. Unele sunt recunoscute pentru unicitatea lor, iar altele îi impresionează pe călători prin grandoarea și autenticitatea lor.

Ninsorile și înghețul au accelerat degradarea a numeroase drumuri din România. Fenomenul este firesc, însă poate fi gestionat mai eficient. Unele state au găsit soluții aparent simple pentru a limita apariția gropilor și pentru a reduce costurile reparațiilor pe termen lung.

Trei proiecte majore în energie și infrastructură de transport, a căror finalizare este așteptată în 2026, vor contribui la revitalizarea regiunii de vest a României, afectată în ultimele decenii de declinul industriei, de emigrație și depopulare.

România se află într-o poziție apreciată în privința siguranței oferite celor care vizitează orașele sale sau se plimbă noaptea pe străzile acestora. Mulți români au observat acest lucru și au încercat, la rândul lor, să ofere explicații pentru această percepție a siguranței.

Tradiția străveche a pescuitului la copcă a fost, de-a lungul timpului, unul dintre mijloacele esențiale de supraviețuire pentru strămoșii românilor. Iernile tot mai blânde din ultimii ani i-au diminuat importanța, iar schimbările climatice ar putea aduce pescuitul la copcă în pragul dispariției.

Tot mai mulți români povestesc că au ajuns să cumpere haine tot mai rar, să renunțe la achizițiile impulsive și să prefere păstrarea, ani la rând, a articolelor vestimentare preferate. Acest obicei are și o latură pozitivă în privința protejării mediului, care adesea trece neobservată.