Articole scrise de Daniel Guţă

Adicția pentru telefoane mobile a elevilor și educația precară primită acasă sunt adesea reclamate de profesori. Unii se plâng de haosul din școli, adăugând că le este tot mai dificil să își desfășoare activitatea normal.

Peste 1,2 miliarde de euro au fost investite în noua termocentrală Mintia, așteptată să producă energie din 2026. În urmă cu cinci ani, vechea termocentrală pe cărbune fusese oprită, iar viitorul ei era privit cu incertitudine.

Un bărbat din statul american Ohio a fost despăgubit cu 1,3 milioane de dolari după ce a petrecut 21 de ani în închisoare pentru un jaf armat pe care nu l-a comis. Mai mult, ancheta ulterioară a arătat că infracțiunea pentru care fusese condamnat s-ar putea să nu fi avut loc deloc.

Castelul Corvinilor a trecut prin cel mai amplu proces de restaurare din istoria sa și și-a recăpătat strălucirea și autenticitatea. Unele intervenții au fost cu totul neobișnuite, menite să păstreze fidel aspectul istoric al monumentului medieval.

Cel mai complex nod de autostradă aflat în șantier în România prinde contur pe Valea Oltului, la Boița, locul unde vor fi conectate autostrăzile A1 Sibiu – Pitești și A13 Sibiu – Făgăraș.

Ștei, un fost oraș al uraniului cu o istorie tulburătoare, se dezvoltă treptat cu ajutorul fondurilor europene. În jurul lui, Munții Bihorului păstrează bogății impresionante și rămășițele unui trecut plin de controverse.

Cea mai veche gară din România „rezistă” de 180 de ani, chiar dacă multe dintre anexele sale au ajuns în ruină. Gara Oravița a fost locul de întâlnire al primelor căi ferate din Banatul montan, cu o istorie tulburătoare.

Numeroși tineri se plâng de stereotipul că „Generația Z nu mai vrea să muncească”, o percepție despre care susțin că a ajuns să afecteze modul în care sunt tratați la interviurile de angajare.

România a ajuns la peste 1.400 de kilometri de autostradă, cu 1.300 de kilometri mai mulți decât cei realizați în perioada comunistă, lucru care creează dezbateri intense privind modul în care a evoluat infrastructura rutieră, în ultimele decenii.

Trei muzee unicat – al aurului, cărbunelui și fierului – amintesc de moștenirea industrială a Hunedoarei, unul dintre cele mai bogate județe în resurse naturale, afectat în ultimele decenii de declinul industrial.

Defileul Dunării înșiră, de-a lungul său, o mulțime de locuri cu istorii stranii, care continuă să stârnească uimire și fascinație. Porțile de Fier, Cazanele Dunării, dar și o peșteră misterioasă săpată deasupra fluviului au dat naștere celor mai tulburătoare legende.

Fenomenul anunțurilor de angajare fictive, numit „ghost jobs”, afectează tot mai mulți români. Unii dintre ei se plâng că au trimis de sute ori CV-uri pentru angajări, însă nu au primit răspuns, dând vina pe firmele care dau anunțuri de angajare fără intenția reală de recrutare.

Închise de peste două decenii, minele de aur ascunse în văile adânci din jurul Bradului continuă să aprindă imaginația localnicilor. Au un trecut tulburător și o bogăție care a reprezentat, de-a lungul timpului, o atracție copleșitoare pentru căutătorii de metale prețioase.

Constructorii ultimului tronson nefinalizat al Autostrăzii Vestului au accelerat lucrările pentru a o putea finaliza în 2026. Aproape jumătate din segmentul de nouă kilometri cuprinde lucrări de artă complexe, între care cel mai mare tunel de autostradă aflat în șantier.

Cele două Ordonanțe de Urgență adoptate de Guvernul României, privind reforma administrației publice și relansarea economică, au stârnit dezbateri aprinse în spațiul public, în special în privința concedierilor vizate în primării.

Noile autostrăzi amenință cu dispariția multor afaceri de pe marginea drumurilor naționale paralele cu acestea. Parcările de pe cel mai aglomerat segment al șoselei Deva – Lugoj și de pe Valea Oltului sunt încă aglomerate, dar situația lor se va schimba.

Râul Crișul Alb capătă o înfățișare stranie în zona fostelor centre miniere Brad și Crișcior. De mai multe decenii problemele de mediu din zonă, reclamate de localnici, nu au putut fi rezolvate.

În așteptarea primăverii, numeroși români și străini își fac planuri de călătorie pentru Via Transilvanica, ruta de drumeție care traversează Carpații. Unii au parcurs deja porțiuni din traseul de peste 1.400 de kilometri și au rămas uimiți de locurile descoperite.

Construită în anii ’60, odată cu hidrocentrala Porțile de Fier I, șoseaua Orșova – Drobeta Turnu Severin (18 kilometri) a fost săpată în stânci, deasupra Dunării, și cuprinde peste 30 de viaducte, două tuneluri și peste șapte kilometri de ziduri speciale de sprijin.

Hidrocentrala Sadu I a însemnat începutul electrificării orașului Sibiu, dar și o premieră în istoria energeticii românești. Proiectul său a fost realizat de omul de știință german Oskar von Miller, unul dintre pionierii sistemelor moderne de transport al electricității.

Ballonfest, un eveniment petrecut în urmă cu 40 de ani, pentru stabilirea unui record mondial la eliberarea simultană a 1,5 milioane de baloane umplute cu heliu, s-a transformat într-un dezastru, sub privirile a aproape 100.000 de oameni.

Parisul stârnește admirația milioanelor de turiști, însă mutarea în capitala Franței poate fi o provocare plină de dificultăți. Unii dintre românii care au experimentat viața în Franța au povestit despre lucrurile la care ar trebui să se aștepte cei care își doresc un nou început aici.

Inaugurarea a cel puțin 40 de kilometri din Autostrada Transilvania depinde de ritmul lucrărilor la viaductele Topa Mică și Nădășelu, lucrări complexe pe care oficialii Ministerului Transporturilor le privesc cu optimism, în ciuda dificultăților de pe șantier. Alte două loturi sunt și ele așteptate.

În Banatul Montan, călătorii descoperă sate vechi românești, dar și vechi localități ale cehilor, germanilor, slovacilor, sârbilor, croaților, carașovenilor și rutenilor. Locurile sunt înconjurate de comori naturale, cuprinse în Clisura Dunării și în parcurile naționale din munți.

Peste 42 de milioane de euro sunt investite într-un nou drum montan, construit în vestul României. A primit numele „Drumul Regelui” și leagă județele Arad și Hunedoara, prin Munții Zarandului, însă utilitatea lui este pusă la îndoială pe fondul depopulării satelor din regiune.

Uniunea Europeană se confruntă cu insuficiența posturilor de șoferi profesioniști, însă această meserie rămâne mai puțin atractivă pentru tineri. Deși salariile sunt mulțumitoare, programul de lucru este adesea un impediment în alegerea unui astfel de job.

Lacul Mihăileni, a cărei amenajare a fost oprită de instanțe, urma să aibă un rol important în susținerea mineritului din zona Bradului. Minele de aur au fost închise în anii 2000, însă noi zăcăminte extrem de prețioase au fost descoperite aici.

Mașinile electrice de mici dimensiuni au devenit tot mai populare în România. Unii români le apreciază datorită accesibilității lor și pentru că sunt mai ușor de manevrat pe străzile orașelor, însă pentru alți români conducerea unei astfel de mașini ar însemna mai multe neajunsuri.

Peste patru milioane de câini cu stăpân sunt înregistrați în România, iar o întreagă industrie depinde de iubitorii de animale. Parcurile pentru câini au devenit o modă în ultimii ani, fiind cerute cu insistență în unele orașe din România, însă aduc cu ele o responsabilitate adesea neglijată.

Trei ani au trecut de la cutremurele care au „lovit” Aninoasa, unul dintre cele mai sărace orașe din România. Mai multe familii continuă să trăiască în containere metalice, folosite ca locuințe provizorii după ce au fost evacuate din blocurile degradate.

Regiunea istorică a Banatului intră într-o nouă epocă a transporturilor feroviare. Două căi ferate care însumează peste 300 de kilometri, legând principalele orașe din vestul României, se află în șantier, având termene de finalizare în anii 2026–2027.

Al doilea tunel de autostradă de pe Valea Oltului a intrat în șantier, la Boița, unde viaductele deja aflate în construcție au schimbat radical înfățișarea comunei de pe traseul viitoarelor autostrăzi A1 Sibiu – Pitești și A13 Sibiu – Făgăraș.

Numeroși călugări au atins vârste memorabile, unii depășind un secol de viață, și au fost apreciați, în același timp, pentru starea fizică bună din ultimii ani ai vieții lor. Adesea, modul de viață auster pe care l-au adoptat a fost asociat cu longevitatea lor.