Video Viaductul peste cimitirul din Nădășelu, aproape gata. Ce mai e de făcut pentru deschiderea a 30 de kilometri din Autostrada Transilvania

Viaductul Nădășelu, ridicat printr-o metodă inginerească rar folosită în România, a ajuns în faza finală a construcției. Alături de viaductul de la Topa Mică, proiectul de aproape un miliard de lei are șanse să fie finalizat până în decembrie 2026.

Viaductul Nădășelu din Cluj. Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

Viaductele Nădășelu și Topa Mică au rămas verigile lipsă ale tronsonului de 30,6 kilometri din Autostrada Transilvania (A3), pe care autoritățile speră să îl deschidă circulației până la sfârșitul anului 2026. Cele două construcții spectaculoase, ridicate în zone afectate de alunecări de teren, se apropie de finalizare.

Viaductul Nădășelu, cu o lungime de 1,2 kilometri, a fost construit în ultimul an și jumătate pe un traseu modificat al Autostrăzii Transilvania, între Cluj-Napoca și Oradea, care traversează valea Nadășului și trece chiar pe deasupra cimitirului localității Nădășelu, din județul Cluj.

În septembrie 2026, constructorii au finalizat montarea celor 192 de grinzi ale viaductului și ultimul segment al structurii realizate prin metoda consolei echilibrate. Au rămas de executat lucrările la placa de suprabetonare, hidroizolație, structura rutieră, parapete și sistemele de semnalizare.

Ultimele lucrări la viaductele Nădășelu și Topa Mică

La finalul lunii octombrie 2026, cele două viaducte construite pe traseul autostrăzii, la Nădășelu și Topa Mică, ajunseseră la un stadiu fizic cumulat de aproape 90 la sută, potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

„La viaductele Topa Mică și Nădășelu, asocierea turco-română (Özaltin – Ilgaz – Visio Construct) lucrează la hidroizolație, structura rutieră și parapete; stadiul fizic este de 87,80%. Pe secțiunile Nădășelu – Zimbor (30,6 km), constructorul român (UMB Spedition) e la finisaje: parapet direcțional, indicatoare, borduri la parcări; stadiul fizic este de 99,30%”, a informat Cristian Pistol, directorul CNAIR, pe pagina sa de Facebook.

Cele două viaducte, cu lungimi de aproximativ 1,2 kilometri, respectiv doi kilometri, sunt construite de asocierea Özaltin – Ilgaz – Visio Construction Works, într-un contract separat de cel pentru realizarea segmentului A3 Nădășelu – Zimbor. Investiția se ridică la aproximativ 995 de milioane de lei, fără TVA, și este finanțată prin Programul Transport 2021–2027.

În septembrie, Asociația Pro Infrastructură estima că finalizarea celor două structuri ar putea permite deschiderea circulației în decembrie 2026, înaintea termenului contractual din martie 2027.

„Obiectivul nostru rămâne deschiderea circulației pe toate aceste sectoare până la finalul anului: ar însemna 155 km continui de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș, plus încă 26 km spre Borș. Depinde de vreme și de ultimele verificări”, afirma, recent, Cristian Pistol.

Viaductul Nădășelu, construit peste cimitirul satului

Viaductul Nădășelu a fost proiectat după modificarea traseului inițial al Autostrăzii Transilvania, într-o zonă afectată de instabilitatea terenului. Autostrada urma să ocolească satul pe malul drept al văii Nadășului, însă traseul a fost coborât cu aproximativ 100 de metri, mai aproape de sat și de DN 1F (Cluj-Napoca – Zalău – Satu Mare).

1/12

Șantierul Autostrăzii A3 la Nădășelu Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (12) jpg Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

Noua variantă a impus construirea unui viaduct de 1,2 kilometri, care traversează valea și trece chiar pe deasupra cimitirului satului Nădășelu, fără ca mormintele să fie strămutate. Zona de mijloc a viaductului a fost construită prin metoda consolei echilibrate (balanced cantilever), o tehnică inginerească rar utilizată în România, care permite realizarea unor deschideri mari fără sprijiniri provizorii pe întreaga lungime a acestora.

Segmentele au fost realizate succesiv, pornind de la piloni și avansând spre mijlocul deschiderilor, până la unirea celor două console. În România, metoda a mai fost folosită la viaductul Tălmăcel, de pe Autostrada Sibiu–Pitești, inaugurat în 2022.

La aproximativ zece kilometri de Nădășelu, spre Zalău, viaductul Topa Mică a fost construit, de asemenea, pentru a evita un versant instabil, afectat de alunecări de teren. Structura cu o lungime de peste doi kilometri traversează valea pârâului Topa Mică și Drumul Național 1F, înainte de a ajunge pe un teren mai stabil.

Alunecările de teren au schimbat traseul autostrăzii

Cele două viaducte au fost considerate necesare după ce lucrările la Autostrada Transilvania au întâmpinat probleme în zonele deluroase traversate de viitorul drum de mare viteză. Traseul inițial prevedea realizarea unor debleuri în versanți argiloși, însă alunecările de teren au impus modificarea proiectului și construirea celor două structuri.

„Cele mai grave au fost cele două alunecări: la Nădășelu, la începutul proiectului, și la Topa Mică, unde a fost necesară modificarea completă a traseului din cauza alunecărilor de adâncime. La Nădășelu, practic, a curs dealul cu totul. Au fost dislocate atunci milioane de metri cubi de pământ”, informa Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

La Topa Mică deplasările terenului au afectat unele structuri începute pe traseul vechi al autostrăzii, deși acestea aveau fundații adânci de aproximativ 20 de metri. Soluțiile tehnice inițiale au fost abandonate, iar cele două viaducte au fost contractate separat de lucrările principale ale tronsonului Nădășelu–Zimbor.

Lucrările avansează și pe secțiunile A3 din Bihor

În prezent, lucrările avansează și pe sectoarele Autostrăzii Transilvania din județul Bihor. Unul dintre cele mai avansate șantiere este cel al tronsonului Suplacu de Barcău–Chiribiș, unde autoritățile speră că circulația va putea fi deschisă până la sfârșitul anului 2026.

„Pe secțiunea Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km), constructorul român (Construcții Erbașu) montează parapeți; terasamentele sunt finalizate, iar stratul de uzură și marcajele se vor executa imediat ce vremea permite; stadiul fizic este de 95,39%”, informa, recent, Cristian Pistol.

Viaductul Suplacu. Foto: CNAIR

Sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș face parte din traseul început în urmă cu peste două decenii de compania americană Bechtel și este cunoscut pentru viaductul Suplacu de Barcău, de 1,8 kilometri, una dintre cele mai lungi structuri de acest fel din România.

Autostrada Transilvania, începută în 2004

Autostrada Transilvania, proiectată inițial să lege Brașovul de Vama Borș, la frontiera cu Ungaria, a intrat în șantier în 2004, în baza contractului atribuit companiei americane Bechtel.

Primii 42 de kilometri ai autostrăzii, între Turda și Cluj-Napoca, până în zona Gilău, au fost deschiși la 1 decembrie 2009. În anii următori au fost finalizate și alte sectoare între Târgu Mureș și Cluj-Napoca, astfel că în prezent se circulă neîntrerupt între Târgu Mureș și Nădășelu, pe aproximativ 113 kilometri.

În august 2026 a fost inaugurat și sectorul Zimbor–Poarta Sălajului, de 12,24 kilometri. Odată cu finalizarea celor două viaducte și a tronsonului Nădășelu–Zimbor, șoferii ar putea circula fără întrerupere pe aproximativ 155 de kilometri de autostradă, între Târgu Mureș și Poarta Sălajului.

Pe traseul spre Oradea mai rămân segmente în execuție sau în proiectare, iar finalizarea integrală a Autostrăzii Transilvania în nord-vestul României este așteptată după 2030. Printre cele mai dificile lucrări rămase se numără și tunelul Meseș, de aproape trei kilometri, proiectat pe sectorul dintre Poarta Sălajului și Zalău.