„De ce mai plătim CASS dacă tot mergem la privat?” Revolta multor români față de sistemul de sănătate

Mulți români care plătesc contribuții la asigurările de sănătate se plâng că ajung să plătească pentru consultații, analize și investigații medicale, după ce constată că nu mai sunt fonduri sau că trebuie să aștepte luni întregi pentru programări.

Mulți români se plâng de accesul dificil la serviciile medicale gratuite. Foto: @drazen_zigic / Drazen Zigic

O discuție pornită pe platforma Reddit, de la nemulțumirea unui român față de serviciile medicale pe care le primește în schimbul contribuțiilor plătite la sănătate, a stârnit numeroase reacții. Autorul postării reclamă situațiile în care pacienților li se spune că nu mai există fonduri pentru analize ori locuri pentru consultații, în timp ce serviciile cu plată sunt disponibile mult mai repede.

„Tot mai multe categorii de persoane plătesc CASS, fie pe salariu, fie pe venituri din PFA. Te-ai aștepta la un set minim de servicii, dar sistemul de sănătate își bate joc de noi la fiecare colț. Ai nevoie de analize după data de doi a lunii, ești bun de plată. Ai nevoie de consult, nu mai sunt locuri, veniți luna următoare, dar dacă vreți cu plată, se poate mâine. Așa că vă întreb, pentru ce naiba plătim? Ce putem face să recuperăm din sumele acelea imense date statului?”, a întrebat acesta.

Mulți români au arătat că au trecut prin situații asemînătoare. S-au plâns că au fost nevoiți să aștepte luni întregi pentru investigații ori consultații sau să plătească pentru a beneficia mai repede de ele. Alții au observat că asigurările publice de sănătate acoperă tratamente pentru boli grave și cronice, ale căror costuri ar fi greu de suportat individual.

„Nu mai sunt locuri pentru 2026”

Mulți români și-au amintit experiențe neplăcute legate de programările pentru consultații și investigații medicale decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Unii susțin că au fost nevoiți să aștepte luni întregi pentru a ajunge la medic, deși la clinicile private ar fi putut beneficia de aceleași servicii mult mai repede, contra cost.

„Am vrut să fac o programare în ambulatoriu la Iași pentru chirurgie vasculară. Mi-au zis că nu mai au locuri pentru restul anului 2026, să revin în decembrie pentru a încerca să iau loc în ianuarie-februarie 2027. Aceiași medici îi găsești în maximum o săptămână la privat, nu peste șase luni la stat”, a relatat acesta.

Altcineva a reclamat dificultățile întâmpinate în încercarea de a obține o programare pentru o investigație RMN.

„Am nevoie de un RMN urgent, abia prin februarie am găsit loc, trebuie tot la privat să mergi”, s-a plâns aceasta.

Alții au povestit că au trecut prin situații asemănătoare și că, după luni de așteptare, au renunțat la programările prin sistemul public.

„E frustrant rău. Am așteptat și eu luni bune după un consult la stat și până la urmă am plătit la privat”, a relatat un român.

Altcineva a adăugat că preferă un sistem în care să poată alege unde își plătește asigurarea medicală.

„Eu, dacă aș avea de ales, mi-aș dori să îmi pot plăti asigurarea de sănătate, dar nu la stat. Da, să fiu obligat, dacă muncesc, să îmi fac asigurare de sănătate, dar unde vreau eu”, a explicat acesta.

Mulți români consideră că persoanele asigurate ar trebui să poată avea acces mai ușor, cel puțin la investigațiile preventive.

„Nu e ok ca medicina să fie «un business», dar mi se pare o insultă când vrei să faci prevenție (analize, radiografie, RMN etc.) și îți zice că nu se poate”, a adăugat autorul postării.

„Un tratament mă costă 15.000 de lei”

Unii români au amintit că sistemul asigură și tratamente pentru boli grave și cornice, ale căror costuri pot depăși cu mult contribuțiile individuale ale pacienților.

Un tânăr de 24 de ani a explicat că primește periodic un tratament care ar costa aproximativ 15.000 de lei pentru fiecare administrare, dar este decontat prin sistemul public.

„Am boala Crohn, o boală cronică. Fac tratament o dată la opt săptămâni, ca să nu-mi pierd intestinele. Nu mă costă nimic, dar m-ar fi costat aproximativ 15.000 de lei o ședință. Merg la privat să-mi facă perfuzia, care durează două ore, și e gratis, pentru că au contract cu CAS. E simplu să spui că banii aceia nu merg nicăieri, dar realitatea e că toată lumea o să profite de sistemul acesta în viitor. Așa prost cum e, salvează vieți”, a relatat acesta.

Alt român a povestit că mama sa a avut nevoie de o spitalizare îndelungată, iar costul serviciilor medicale primite a ajuns la aproximativ 50.000 de lei.

„Pentru la bătrânețe, exemplul din familia mea. Anul trecut, mama mea a avut o problemă medicală, a stat la ATI vreo săptămână și vreo trei la salon. Factura la ieșirea din spital: 50.000 de lei (10.000 de euro). Nici nu vreau să știu cât ar fi fost dacă era la privat. La bătrânețe, dacă ajungem, o să o folosim din plin”, a explicat acesta.

Alții au amintit că sistemul public asigură accesul la tratamente oncologice, imunoterapie și terapii biologice, pentru care pacienții ar avea nevoie de sume importante dacă ar trebui să le plătească integral.

„Cred că nu îți imaginezi cât costă să faci un tratament oncologic, biologic, anti-VHD sau imunoterapie. Nu sunt unele medicamente, da, dar sunt majoritatea care sunt recomandate în UE, unde ajung mult mai mulți bani în sănătate”, a comentat un utilizator.

Rolul asigurărilor publice este și acela de a-i proteja pe cei care nu și-ar putea permite tratamente medicale costisitoare, adaugă altcineva.

„Acest sistem este o plasă socială pentru cei care nu-și permit să meargă la doctor, iar acest sistem e necesar, chiar dacă e scump. Medicii nu-i găsim peste noapte să populăm un astfel de sistem dacă mâine zicem că nu-l mai dorim și peste zece ani ne dăm seama că am făcut o prostie. Căutați problema în partea greșită. Nu banii dați sunt problema, ci cum sunt gestionați”, a explicat acesta.

De ce se termină fondurile pentru analize și ce pot face pacienții

Lipsa fondurilor pentru analize și investigații medicale, reclamată frecvent de pacienți, este legată de sistemul de finanțare a serviciilor decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Laboratoarele și clinicile care au contracte cu casele de asigurări primesc sume pentru serviciile medicale, în limita valorilor contractate, iar acestea pot fi epuizate înainte de sfârșitul lunii.

Epuizarea fondurilor unui laborator nu înseamnă că pacienții asigurați își pierd dreptul la investigații. În Ghidul asiguratului, ediția a treia, publicată în ianuarie 2025, CNAS explică obligațiile furnizorilor de servicii medicale în asemenea situații.

„În situația în care investigațiile nu pot fi efectuate pe loc, laboratorul are obligația de a programa asiguratul în perioada de valabilitate a biletului de trimitere, trecând pe verso-ul biletului de trimitere data programării. Dacă asiguratul refuză programarea, laboratorul îi restituie biletul de trimitere pentru ca acesta să se poată adresa altui laborator de investigații”, arată CNAS.

Instituția precizează că biletul de trimitere pentru analizele obișnuite de laborator este valabil 30 de zile. Pentru investigațiile recomandate în cadrul consultațiilor preventive, valabilitatea poate ajunge la 60 de zile, iar pentru bolile cronice și anumite alte situații, la 90 de zile.

Unele categorii de pacienți pot beneficia de investigații decontate peste valoarea contractată de furnizor. Printre acestea se numără persoanele cu boli oncologice, diabet, afecțiuni cardiovasculare, neurologice, cerebrovasculare, boli rare sau boală cronică renală, atunci când investigațiile sunt necesare monitorizării afecțiunilor.

„Furnizorii de servicii medicale paraclinice au obligația să efectueze în termen de 5 zile calendaristice de la data solicitării investigațiile recomandate necesare în monitorizarea pacienților”, precizează CNAS în ghidul său.

Pentru aceste investigații, medicul trebuie să înscrie pe biletul de trimitere mențiunea „MONITOR”, urmată de cifra corespunzătoare categoriei de afecțiuni.

De asemenea, analizele recomandate de medicul de familie în cadrul consultațiilor de prevenție și investigațiile legate de monitorizarea sarcinii pot fi efectuate de laboratoarele aflate în contract cu casele de asigurări și peste valoarea contractată.

Pacienții pot consulta listele furnizorilor aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate și informațiile despre fondurile disponibile, publicate prin platformele CNAS și ale caselor județene.