Europa, tulburată de alerte cu bombă și atacuri cibernetice. Generalul Virgil Bălăceanu: „Cel mai periculos scenariu vine din interior”

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a prezentat pentru „Adevărul” patru scenarii care ar putea explica valul de alerte cu bombă și atacuri cibernetice din Europa, de la implicarea unor state ostile până la acțiuni ale unor grupări antisistem sau incidente fără legătură între ele.

Mai multe alerte cu bombă în avioane civile au tulburat transporturile aeriene. Foto: Tobias Rehbein, Pixabay

Mai multe incidente neobișnuite au afectat Europa în primele zile ale lunii noiembrie 2026, de la amenințări cu bombă care au perturbat zborurile unor avioane de pasageri până la atacuri cibernetice asupra sistemelor frigorifice din supermarketuri și alte instituții.

Joi, 5 noiembrie, un avion Airbus A320 al companiei Aer Lingus, care zbura de la Dublin spre Roma, a fost deviat către baza militară Évreux din Franța, în urma unei alerte cu bombă. Aeronava, care transporta 151 de pasageri, a fost escortată de un avion militar Rafale. Incidentul a venit după alte șapte alerte similare înregistrate în Europa cu două zile înainte, care s-au dovedit false.

În aceeași zi, o amenințare cu bombă a vizat și un avion Wizz Air sosit de la Milano pe Aeroportul Henri Coandă din București, având la bord 182 de pasageri și șapte membri ai echipajului. Autoritățile au activat o celulă de criză, însă verificările nu au confirmat existența unui dispozitiv exploziv.

În paralel, atacuri cibernetice au afectat sistemele frigorifice ale unor supermarketuri din cel puțin nouă țări europene. În România, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial au înregistrat creșteri bruște ale temperaturilor în noaptea de 1 spre 2 noiembrie. Incidentul a fost raportat Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

Un atac informatic a vizat și sistemele de refrigerare ale instituției care gestionează rezervele de sânge din Franța. Hackerii ar fi modificat setările temperaturilor de la minus 30 la 110 grade Celsius, însă incidentul a fost descoperit înainte de compromiterea stocurilor.

Succesiunea acestor evenimente a alimentat suspiciunile privind posibile acțiuni de război hibrid, deși autoritățile nu au stabilit dacă incidentele sunt coordonate sau au o origine comună.

Generalul-locotenent în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost comandant al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, a explicat pentru „Adevărul” că există patru scenarii care ar putea explica incidentele. În opinia sa, dincolo de pagubele materiale, asemenea acțiuni pot avea un efect psihologic important asupra populației, alimentând nesiguranța și diminuând încrederea în instituții.

Patru scenarii privind autorii incidentelor din Europa

Generalul Virgil Bălăceanu consideră că incidentele recente trebuie analizate și din perspectiva războiului hibrid, însă atrage atenția că nu există deocamdată suficiente informații pentru identificarea autorilor sau pentru stabilirea unor legături între evenimente.

„Ar trebui să plecăm de la o analiză legată de acțiuni specifice războiului hibrid. Însă acum avem mai multe scenarii. Pe toate le includem într-un tip de război hibrid, pentru că nu avem un alt conținut la care să ne putem raporta. Și de aici întrebările pe care ni le punem: dacă incidentele, la care adăugăm și sângele alterat din Franța, sunt izolate sau pot fi conectate”, afirmă generalul.

Dacă incidentele ar avea o origine comună, explică acesta, scopul lor ar putea fi destabilizarea societăților europene, inclusiv prin crearea impresiei că autoritățile nu pot gestiona vulnerabilitățile existente.

„Vorbim de o destabilizare la nivel european, de scăderea încrederii în instituțiile statelor naționale și în cele europene, de prezentarea acestei imagini, care poate să fie inoculată în mentalul colectiv, a faptului că Europa este o zonă instabilă. Europa se confruntă cu vulnerabilități grave pe care nu reușește să le gestioneze. Și atunci ar trebui să ne gândim dacă este vorba despre un actor statal sau non-statal”, explică Virgil Bălăceanu.

Primul scenariu luat în calcul de general privește o posibilă implicare a Iranului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Amenințările cu bombă ar putea reprezenta, în această ipoteză, un avertisment transmis statelor europene care sprijină operațiunile împotriva Iranului.

„Dacă facem doar analiza legată de amenințările cu bombe, care s-au dovedit avertizări false, ne-am putea gândi că, într-un fel, ar fi un avertisment al Iranului, legat de posibila apropiată reluare a loviturilor asupra Iranului. Deși incidentele nu sunt neapărat în statele care au sprijinit și vor sprijini în continuare războiul din Iran. Sunt cam la scara întregii Europe, cu state care și-au anunțat neutralitatea sau nu au fost solicitate să se implice”, afirmă acesta.

Un al doilea scenariu privește Rusia, stat pe care generalul îl asociază cu acțiuni de destabilizare desfășurate împotriva Europei.

„Pe de altă parte, acțiuni de destabilizare caută tot timpul Federația Rusă. Nu știm dacă Federația Rusă a trecut de la acțiunile legate de drone aeriene, drone maritime, acțiuni de sabotaj, spionaj, atacuri cibernetice sau de război electronic și la asemenea acțiuni, urmărind, în general, destabilizarea Europei și crearea acestei percepții psihologice extrem de dăunătoare, a nesiguranței cetățeanului și instituțiilor. Iată că putem să ne ducem doar cu gândul, pentru că o analiză este dificil de făcut acum”, explică generalul.

Cel de-al treilea scenariu, pe care Virgil Bălăceanu îl consideră cel mai periculos, ar fi cel al unei mișcări antisistem dezvoltate chiar în interiorul Europei, care ar putea acționa independent sau cu sprijin extern.

„Europa se confruntă cu o mișcare, să-i spunem, antisistem. O mișcare de tip nihilist, dacă nu exagerez. Iată un al treilea scenariu, o mișcare pornită din interiorul Europei. Dintre cele trei scenarii, cel mai periculos mi se pare acesta, pornit din interiorul Europei. Greu de crezut că s-ar fi realizat o asemenea coordonare și că acești contestatari ai actualului sistem social și ai partidelor mainstream au o asemenea capacitate, dar nu o exclud în totalitate. Într-o lume a tehnologiilor moderne se poate întâmpla un asemenea lucru”, afirmă Bălăceanu.

Generalul nu exclude nici posibilitatea ca toate incidentele să fie independente, fără autori sau scopuri comune. Acesta ar fi al patrulea scenariu și, în opinia sa, cel mai favorabil.

„Să sperăm însă că acțiunile sunt fragmentate, nu au nicio legătură unele cu altele și se vor stinge de la sine. Acesta ar fi un al patrulea scenariu, cel mai favorabil”, adaugă expertul militar.

Avertismentul generalului: alertele false ar putea fi urmate de atacuri reale

Generalul atrage atenția că, indiferent cine se află în spatele incidentelor, efectul lor asupra populației poate fi mai important decât pagubele materiale imediate. Atacurile asupra echipamentelor frigorifice și amenințările cu bombă pot crea impresia unei insecurități permanente, greu de gestionat de către autorități.

„Daunele nu sunt imense, însă se creează starea de percepție psihică colectivă de insecuritate. Un război extrem de insidios. Și repet, pentru mine amenințarea cea mai mare este dacă se produce din interiorul Europei”, afirmă Virgil Bălăceanu.

În opinia sa, una dintre cele mai mari dificultăți pentru serviciile de informații și instituțiile responsabile cu securitatea cibernetică este identificarea autorilor unor asemenea acțiuni.

„Marea întrebare este că, la ora actuală, serviciile secrete, adăugăm aici și serviciile responsabile cu protecția cibernetică, se confruntă cu aspecte care țin de capacitatea noastră de a decripta asemenea mesaje și de a devoala care sunt autorii. La ora actuală este o necunoscută cu care ne confruntăm toți cei din Europa”, explică generalul.

Un risc mai grav ar apărea dacă amenințările false cu bombă ar reprezenta o etapă preliminară, urmată de atacuri reale.

„Cel mai mare pericol ar fi ca avertismentul dat cu bombele false să se întâmple în realitate. Adică să fi fost un avertisment, să se spună: nu ați ținut seama de acest avertisment, trecem la etapa următoare, prin acțiuni de tip terorist. Și atunci vom avea primele daune serioase, pierderi serioase de vieți omenești”, avertizează acesta.

Bălăceanu consideră că varietatea țintelor posibile complică pregătirea autorităților. Dacă perturbarea transporturilor civile putea fi anticipată, atacurile asupra instalațiilor frigorifice arată că și echipamentele aparent banale pot deveni vulnerabilități importante.

„Este foarte greu de decriptat și este mai ales foarte greu de prognozat ca acțiuni viitoare. Poate la partea legată de perturbarea transporturilor civile ne-am fi gândit. La partea legată de sistemul de refrigerare în supermarketuri nu știu cât s-au gândit. Ne gândeam, de exemplu, la atacuri asupra alimentării cu apă, cu electricitate, asupra centrelor de date. Dar asta nu înseamnă că n-ar trebui să avem o vigilență la nivelul societății, să aducem reziliența societală la un nivel superior”, explică generalul.

Cât de pregătită este România pentru astfel de ameințări

În ceea ce privește capacitatea României de a răspunde unor asemenea amenințări, Virgil Bălăceanu consideră că țara noastră are de recuperat față de statele nordice, Polonia și țările baltice, unde populația și instituțiile sunt mai pregătite să gestioneze o varietate de situații de criză.

Generalul pledează pentru introducerea unui concept de apărare totală, prin care instituțiile statului să acționeze coordonat, iar populația să fie pregătită nu doar pentru amenințări militare, ci și pentru atacuri cibernetice, dezastre naturale, epidemii și campanii de dezinformare.

„Din punctul meu de vedere, avem exemplul flancului de nord-est. Reziliența societală este mult mai ridicată decât la noi, pentru că ei aplică, dincolo de istoria lor, și vorbesc de țările Nordului, din peninsula Scandinavică, vorbesc de Polonia, de țările baltice, concepția apărării totale, care vizează nu numai apărarea armată, apărarea cibernetică, apărarea împotriva unor epidemii, pandemii, apărarea legată de dezinformare și așa mai departe. Populația trebuie să fie pregătită pentru a rezista unor șocuri”, afirmă Bălăceanu.

În România, susține acesta, responsabilitățile sunt împărțite între instituții, însă lipsește o abordare suficient de integrată pentru gestionarea amenințărilor complexe.

„Noi trebuie să acționăm într-o formulă întrunită. Altcumva, la noi lucrurile sunt fragmentate. Este o situație de dezordine socială, răspunde Ministerul de Interne. Este un atac terorist, răspunde SRI. Este o problemă de atac cibernetic, răspunde Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Este o problemă de amenințare militară, Ministerul Apărării. O asemenea fragmentare nu este binevenită, pentru că fenomenele sunt atât de complexe încât vizează o varietate de domenii și de instituții. Toate trebuie integrate într-un sistem de apărare al cărui nume nu-l găsesc decât prin apărarea totală”, explică generalul.

În opinia sa, pregătirea populației este la fel de importantă ca dezvoltarea capacităților militare. O societate obișnuită să reacționeze organizat în situații de criză ar fi mai puțin vulnerabilă și în fața acțiunilor specifice războiului hibrid.

„Apărarea totală nu este legată numai de apărarea convențională. Apărarea totală înseamnă o reziliență a societății față de dezastre naturale de tip cataclism, dezastre industriale de tip cataclism și măsuri atunci când războiul hibrid te lovește. În felul acesta, dacă ești în măsură să acționezi corespunzător la dezastre naturale, la dezastre industriale, la acțiunea războiului hibrid, vei avea un popor pregătit care să descurajeze un agresor în condițiile unor intenții de invazie”, explică Virgil Bălăceanu.

El consideră că asemenea măsuri ar trebui însoțite de educație și de dezvoltarea unei culturi a securității, astfel încât cetățenii să înțeleagă rolul instituțiilor și măsurile aplicate în situații excepționale.

„Lucrurile se leagă, se creează mentalitatea apărării și nu o psihoză a apocalipsei, a cataclismelor, a războiului și așa mai departe”, concluzionează generalul.