„Ceva ce n-am mai văzut din anii ’90”. Bucureștenii povestesc de ce evită unele străzi după lăsarea serii

Tot mai mulți români se plâng de prezența persoanelor fără adăpost pe străzile Capitalei și relatează experiențe neplăcute cu aceștia. Unii susțin că au început să vadă din nou scene care le amintesc de Bucureștiul anilor ’90, când oamenii străzii și cerșetorii erau mult mai vizibili în spațiile publice.

Prezența oamenilor străzii este observată tot mai des. Foto: Robert Biesewig, Pixabay

O întâmplare petrecută pe un bulevard din centrul Bucureștiului, unde un bărbat fără adăpost ar fi consumat droguri în văzul trecătorilor, a stârnit revolta multor români. Relatarea a aparținut unui bucureștean, care ar fi asistat la scena de pe bulevardul Nerva Traian.

„Plimbându-mă azi prin cartier, pe la ora 18:00–18:30, am trecut pe lângă un om al străzii care băga heroină (sau ceva similar), nu pe o stradă lăturalnică, ci pe bulevard. Avea tot ce-i trebuia: ac, seringă, brichetă”, a relatat acesta pe Reddit.

El a adăugat că a sesizat de mai multe ori Poliția Locală în legătură cu alte incidente, fără rezultatele așteptate.

„Pe de o parte, aceste persoane sunt vulnerabile și au nevoie de ajutor. Pe de altă parte, provoacă deservicii majore persoanelor din jur, sunt periculoase și imprevizibile. Nu mi se pare deloc în regulă să nu fie sigur să te plimbi duminică seara prin centrul Bucureștiului doar pentru că oamenii ăștia se droghează sau se manifestă grotesc”, a afirmat acesta.

Imaginea publicată de bucureștean. Foto: Reddit

Într-un mesaj publicat pe Reddit, i-a întrebat pe internauți ce soluții văd pentru această problemă. Tot mai mulți români reclamă că numărul oamenilor străzii pe care îi întâlnesc în București și în alte orașe din România a crescut față de anii trecuți. Unii îi privesc cu teamă atunci când îi întâlnesc seara și au relatat experiențe neplăcute cu ei. Alții spun că îi compătimesc și caută explicații pentru prezența lor.

Experiențele neplăcute povestite de bucureșteni

Mai mulți bucureșteni au relatat întâmplări în care persoane fără adăpost, unele aflate sub influența alcoolului sau a drogurilor, le-ar fi provocat teamă ori ar fi tulburat liniștea.

Un bărbat care locuiește în zona bulevardului Nerva Traian susține că incidentele au devenit frecvente și că familia sa a trecut prin momente periculoase.

„Este pur și simplu plin. La Roua, în față, este pelerinaj de boschetari. Unul, acum câteva zile, a spart ușa blocului în care stau cu o rangă și a urcat până la etajul 9, umplându-și un sac cu ce a găsit. După două zile, l-am văzut pe stradă. Deși poliția l-a săltat în noaptea aceea”, a relatat bucureșteanul.

El a amintit și un incident petrecut în urmă cu patru ani, care l-a făcut să regrete că s-a mutat în cartier. Atunci, un bărbat ar fi amenințat-o pe soția sa.

„Când a văzut că merg spre el, a luat un cataroi și a amenințat că aruncă în copil, care era în căruciorul pe care îl împingea soția”, a povestit acesta.

Persoană fără adăpost. Foto: PIXABAY

Un alt bucureștean a relatat că a asistat la o scenă asemănătoare într-o stație de autobuz din Titan.

„Ieri, la Titan, fix în stația de autobuz, la Luca, pe la ora 22, se injectau patru oameni ai străzii, pe o bancă. Lumea efectiv trecea pe lângă ei și nu avea nicio treabă. Ar trebui alertate autoritățile de cât mai mulți oameni, nu e normal deloc și nu înțeleg de unde au apărut atâția în zona aia. Ideea e că sunt și imprevizibili. Erau persoane care au ocolit aleea de frică”, a susținut acesta.

Și zona Pieței Unirii a fost amintită de unii români.

„Sunt foarte mulți pe la Unirii. Și când am plecat, și când am revenit am văzut foarte mulți. Astăzi, la Unirii, la Luca, erau câțiva extrem de agresivi, care te amenințau cu bătaia”, a relatat un alt bucureștean.

O tânără care locuiește în zona Pieței Romane a afirmat că se teme să se întoarcă acasă după lăsarea întunericului.

„Stau la Romană și mi-e horror noaptea sau când vin de la facultate, chiar dacă iau Uber, până și alea câteva secunde până intru în casă”, a adăugat ea.

Un fost locuitor al bulevardului Magheru a povestit că, în urmă cu mai mulți ani, se temea să se întoarcă noaptea acasă, deoarece unele persoane fără adăpost intrau în scările blocurilor și îi urmăreau pe trecători. Alții consideră că situația era mult mai gravă în anii ’90 și la începutul anilor 2000, când oamenii străzii și cerșetorii erau mult mai vizibili în centrul orașului.

„Nu știi cum arăta Bucureștiul acum 20 de ani. Câini, boschetari, cerșetori. În metrou erau tot timpul cerșetori”, a comentat un bucureștean.

Altcineva a comparat situația din Capitală cu cea din alte mari orașe ale lumii, considerând că problemele reclamate de români sunt mai puțin grave decât în alte țări.

„Dacă crezi că Bucureștiul are o problemă, nu știu ce ai crede despre marile orașe din Vest sau SUA. Stai calm, că ești bine, iar România este, în continuare, o țară sigură (oamenii străzii nu te vor înjunghia/împușca)”, a afirmat acesta.

Unii români au încercat să îi ajute

Un român a povestit cum a ajutat un bărbat fără adăpost, cunoscut pentru consumul excesiv de alcool, să ajungă într-un centru de îngrijire.

„Am dus la un azil un boschetar de lângă bloc. Era alcoolic înrăit, practic era mai mereu beat. La azil s-a lăsat imediat. Nici nu îi permiteau să bea, desigur. Dar vreau să spun că nu a vrut să plece de acolo. Nu l-ar fi ținut cu forța. Omul, când a dat de căldură, adăpost și mâncare, s-a dat pe brazdă imediat. Îi era bine acolo”, a relatat acesta.

Bărbatul a rămas în centru câteva luni, timp în care cheltuielile pentru îngrijirea sa au fost suportate prin donații.

„Este ușor să îi judecăm, dar la mulți dependențele sunt doar o formă de a face față mizeriei, frigului, foamei și străzii, în general”, a adăugat românul.

Altcineva a povestit despre un om fără adăpost care cerșea în apropierea unui magazin, înainte de pandemie. La început, bărbatul era îngrijit și nu provoca probleme, însă consumul de alcool i-ar fi afectat treptat comportamentul.

„În timpul pandemiei, a început ușor-ușor să bea din ce în ce mai mult și să devină o problemă. În acest moment s-a mobilizat lumea, strâns bani, găsit chirie, găsit job. S-a ales praful, a distrus tot și în mai puțin de o lună era deja înapoi la Mega”, a relatat acesta.

El a adăugat că starea bărbatului a continuat să se degradeze, iar vecinii au ajuns să cheme de mai multe ori poliția, ambulanța și serviciile sociale, pentru că acesta intra în scara blocului, strica interfonul și își făcea acolo nevoile fiziologice.

„Cunosc un caz al unui boschetar din cartier care și-a lăsat soția și copilul, preferând să stea pe stradă pentru că ea nu îl lăsa să bea acasă. I-au degerat degetele de la picioare, a avut nevoie de atâtea intervenții de la ambulanță încât au început să îl recunoască după nume”, a povestit un alt român.

Un român a comparat situația actuală cu cea din anii ’90, când sărăcia și dificultățile economice făceau ca persoanele fără adăpost și cerșetorii să fie mult mai vizibili în orașele României.

„Problemele economice. Îmi aduce aminte de perioada anilor ’90, cu cerșetori. Pe atunci, România avea o problemă de hiperinflație și, odată ce am trecut la noul leu și am intrat în UE, situația României s-a îmbunătățit semnificativ și s-a văzut și în numărul mai mic de boschetari. Astăzi văd că reapare fenomenul, la fel și cerșetorii de la semafoare care spală parbrizul, ceva ce n-am mai văzut din anii ’90”, a comentat acesta.

Unii români au susținut că pierderea locului de muncă, lipsa unei locuințe sau a sprijinului familiei pot duce oamenii într-un timp scurt în situații dramatice.

„Soluția? Protecția socială mai bună, dar de unde bani? Sunt mulți oameni care trăiesc de la salariu la salariu și e nevoie de un singur eveniment distanță până ajung pe străzi”, a adăugat altcineva.

Un alt român a considerat că îmbunătățirea situației economice ar contribui și la reducerea numărului persoanelor care ajung să trăiască pe stradă.

„Repararea economiei o să îi aducă încet, încet pe linia de plutire. Până atunci va deveni din ce în ce mai rău”, a afirmat acesta.

O altă persoană a atras atenția că și condițiile din unele adăposturi pot descuraja persoanele vulnerabile să accepte găzduirea.

„În centrele de noapte, violența și furturile sunt la ordinea zilei, de aceea oamenii aleg să doarmă pe stradă. Nu neg că și dependențele sunt un factor, mai ales când vorbim de alcool. Însă în România tratamentul dependențelor este extrem de precar”, a susținut aceasta.

Ce soluții propun românii pentru oamenii străzii

Unii bucureșteni au reclamat că sesizările repetate către autorități nu au redus numărul celor care rămân pe străzi.

„Eu am făcut nenumărate petiții de-a lungul timpului. Cu forța nu îi poți lua. Au opțiunea de a merge să doarmă în centrele de noapte, însă refuză fiindcă acolo nu au voie să fumeze sau să bea, de aceea preferă să stea pe străzi”, a afirmat un bucureștean.

Altcineva a susținut că unele persoane fără adăpost nu sunt dispuse să respecte regulile din centrele sociale.

„Nici nu vor să fie ajutați – în centre trebuie să te speli, să porți haine curate și nu îți dau alcool sau droguri”, a comentat acesta.

Alții au cerut o implicare mai mare a Poliției Locale, a primăriilor și a direcțiilor de asistență socială, considerând că persoanele care provoacă incidente trebuie să primească ajutor specializat, iar comportamentele violente să nu fie tolerate.

„Poliția trebuie să intervină mai decis. Duși în centre, spălați, dezintoxicați și apoi oferite oportunități de a-și câștiga cumva o pâine normală. DGASPC-ul ar trebui să aibă o secție specială pentru ei, susținută și de ONG-uri”, a propus un român.

Alții au considerat că intervențiile autorităților nu pot avea rezultate durabile fără prevenție.

„Acolo e cheia. Dacă nu faci prevenție și aștepți până apar situațiile de genul, e prea târziu”, a comentat un român.

Unii au susținut că România are nevoie de adăposturi suplimentare și de programe eficiente de recuperare și reintegrare socială.

„Nu avem adăposturi destule pentru ei, nu avem programe care chiar funcționează”, a afirmat un alt român.

O altă persoană a propus oferirea de locuințe temporare, sprijin financiar, terapie pentru traume, tratament pentru dependențe și programe de calificare profesională, astfel încât persoanele fără adăpost să aibă șanse reale de a reveni la o viață independentă.

Mulți români se arată deranjați de problemele de curățenie provocate de răscolirea coșurilor de gunoi în căutarea ambalajelor cu garanție. Aceștia au remarcat că persoanele care caută ambalaje returnabile prin coșurile de gunoi au devenit tot mai vizibile pe străzile orașelor.

„Caută sticle, că mereu îi văd cu saci după ei. Fac rost de 5 -10 lei și le ajunge să-și cumpere prostiile alea”, a comentat acesta.