30 octombrie, o zi neagră în istoria României. 11 ani de la Colectiv: filmul incendiului care a cutremurat țara

În 30 octombrie 2026 se împlinesc 11 ani de la incendiul din clubul Colectiv din București. Tragedia, în urma căreia 65 de oameni și-au pierdut viața, direct sau indirect, iar alți 186 au fost răniți, a provocat un val de revoltă în societatea românească, proteste de amploare și căderea Guvernului.

Imagini dinaintea incendiului din clubul Colectiv. Foto: Arhiva mea. Facebook

În seara zilei de 30 octombrie 2015, sute de tineri se aflau în clubul amenajat într-o hală a fostei fabrici „Pionierul”, pentru a participa la concertul trupei rock Goodbye to Gravity, care își lansase albumul „Mantras of War”.

În jurul orei 22:32, artificiile folosite în timpul spectacolului au aprins materialul fonoabsorbant care acoperea un stâlp din apropierea scenei. Flăcările s-au extins în câteva zeci de secunde la tavan, iar încăperea s-a umplut de fum toxic. Oamenii s-au înghesuit spre singura cale de evacuare disponibilă, însă mulți au rămas blocați în interior.

Reconstituirea realizată de specialiștii INSEMEX Petroșani a arătat că incendiul a evoluat extrem de rapid, ajungând să se autostingă după aproximativ 153 de secunde. Experții au analizat imaginile camerelor de supraveghere, probele ridicate din club și rezultatele unor experimente efectuate în laboratoarele institutului.

„Secunda 24 - flăcările s-au întins pe întreg plafonul, iar flacăra a fost alimentată de instalaţia de ventilaţie. La secunda 72, încăperea era deja inundată de fum, iar la secunda 105, flăcările coborâseră la aproximativ un metru de podea”, arată cronologia expertizei INSEMEX .

Până la sosirea pompierilor și ambulanțelor, unii dintre cei care reușiseră să iasă din club s-au întors pentru a-și salva prietenii, în timp ce locuitorii din apropiere au încercat să le acorde primul ajutor răniților.

Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție, la ora 22:50, și au mobilizat peste 500 de pompieri, polițiști, jandarmi și cadre medicale, alături de zeci de autospeciale și ambulanțe. În fața clubului, salvatorii au găsit numeroase persoane cu arsuri grave, intoxicate cu fum sau aflate în stare de inconștiență.

Răniții au fost transportați de urgență la mai multe spitale din București, în timp ce echipele de intervenție continuau să caute victime în interiorul clădirii.

Tragedia a scos la iveală deficiențele statului

Modul în care au intervenit echipajele de salvare a fost analizat ulterior de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU). Potrivit raportului prezentat în martie 2016, după primul apel la 112, înregistrat la ora 22:32, au fost alertate trei autospeciale cu apă și spumă, o autoscară și două echipaje SMURD.

Un minut mai târziu, dispecerii au primit informații despre numărul mare de victime, însă nu au trimis imediat toate forțele suplimentare.

„Se ia decizia să se aştepte ca echipajele de intervenţie alertate să ajungă pentru a primi informaţii de la faţa locului”, se arată în raportul DSU, în martie 2016.

Raportul Corpului de Control al Guvernului, publicat în aceeași lună, a stabilit că Planul Roșu fusese declanșat la 18 minute după primul apel la 112. Inspectorii guvernamentali au descris intervenția drept „o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor”.

Primele informații anunțau 27 de morți și peste 180 de răniți, majoritatea tineri care veniseră să asculte muzică într-o seară obișnuită de vineri. Imaginile cu victimele scoase din club, cu ambulanțele și cu familiile care își căutau disperate copiii și prietenii au provocat un val de emoție și solidaritate.

În orele și zilele următoare, oamenii au donat sânge, au aprins lumânări în memoria celor dispăruți și au încercat să îi ajute pe supraviețuitori. Pentru mulți dintre răniți, însă, lupta pentru viață abia începea.

Ancheta Parchetului General a arătat că gravitatea tragediei a fost amplificată de numeroase deficiențe ale spațiului în care funcționa clubul. Potrivit unui raport tehnic întocmit la solicitarea procurorilor, amenajările interioare nu respectau cerințele legale, iar evacuarea era îngreunată de căile de acces insuficiente și de ușile necorespunzătoare. Una dintre ieșiri era blocată pe interior, iar la cealaltă, una dintre uși era blocată și nu exista bară antipanică.

Numărul victimelor avea să crească în săptămânile și lunile următoare, ajungând la 64 de persoane decedate în urma incendiului. În iulie 2017, la un an și nouă luni de la tragedie, Răzvan, unul dintre supraviețuitorii incendiului, s-a sinucis. Tânărul, în vârstă de 35 de ani, își pierduse iubita, Valentina, în noaptea de 30 octombrie 2015.

„Eram lângă scenă şi m-am dus în spate când a început focul ca să-mi iau prietena. Nu mai era acolo”, declara tânărul la scurt timp după incendiul din Colectiv.

Tragedia a dus la căderea Guvernului Ponta

Incendiul din clubul Colectiv a provocat un val de revoltă în România. În zilele următoare tragediei, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă, în București și în numeroase orașe ale țării, cerând tragerea la răspundere a celor vinovați, demisia responsabililor politici și măsuri împotriva corupției. „Corupția ucide” a devenit unul dintre sloganurile protestelor, care au culminat, în 4 noiembrie 2015, cu demisia premierului Victor Ponta și a Guvernului său. Tot atunci a demisionat și primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

Ancheta penală, începută imediat după incendiu, a scos la iveală numeroase nereguli privind funcționarea clubului, materialele inflamabile folosite la amenajarea acestuia, organizarea spectacolului pirotehnic și respectarea normelor de prevenire a incendiilor. Au fost cercetați patronii clubului, reprezentanții firmei de artificii, funcționari ai Primăriei Sectorului 4 și angajați ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

După aproape șapte ani de anchete și procese, în 12 mai 2022, Curtea de Apel București a pronunțat condamnări definitive în dosarul Colectiv. Patronii clubului, pirotehniștii, pompierii și funcționarii implicați au primit pedepse cu închisoarea. Fostul primar Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la patru ani de detenție, însă, în iunie 2023, după un an și o lună petrecute în închisoare, a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a stabilit că fapta sa nu era prevăzută de legea penală.

În urma tragediei au fost demarate controale în cluburi, restaurante și săli de spectacole, iar supraviețuitorii și familiile victimelor au continuat să ceară autorităților măsuri pentru prevenirea altor tragedii.

30 octombrie, o zi neagră în istoria României

Ziua de 30 octombrie a rămas o dată neagră în istoria României, fiind marcată de alte două tragedii, petrecute în județul Hunedoara, la intervale de câteva decenii.

În dimineața de 30 octombrie 1971, localitatea minieră Certej din Munții Metaliferi a fost lovită de una dintre cele mai grave catastrofe miniere din istoria țării. Ruperea iazului de decantare al exploatării miniere a provocat revărsarea a circa 250.000–300.000 de metri cubi de steril, care au acoperit locuințele minerilor. Bilanțul final al catastrofei a fost de 89 de morți, printre care numeroși copii.

„În dimineața de 30 octombrie 1971, în jurul orei 5.00, s-a rupt barajul iazului de steril al Exploatării miniere și, împreună cu apa, a pornit în avalanșe inundând o parte din comună, pe o porțiune de 4–5 kilometri. Avalanșa de mâl și apă a distrus șase blocuri care erau situate în aval de iaz la o distanță de circa 500 de metri, iar alte două blocuri au fost numai avariate, fiind protejate de un baraj format în fața lor din copacii și blocurile antrenate de avalanșa care a durat circa 20 de minute”, informa procurorul-șef adjunct Alexandru Oprean, în dosarul „Certej 1971”.

30 octombrie 2017 a adus o nouă tragedie în județul Hunedoara. O explozie produsă în subteranul Minei Uricani din Valea Jiului, aflată atunci în proces de închidere, a surprins patru mineri care efectuau lucrări într-o galerie. Unul dintre ei, în vârstă de 43 de ani, a murit în ziua accidentului, iar ceilalți trei au fost transportați cu arsuri grave la spitale din București. Un al doilea miner a murit la 9 noiembrie 2017, bilanțul final ajungând la doi morți și doi răniți. Ancheta Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara a stabilit ulterior că deflagrația fusese provocată de aprinderea unei acumulări de metan prin folosirea unor obiecte pentru fumat într-un spațiu în care acestea erau interzise.

Cele trei tragedii petrecute în 30 octombrie, în anii 1971, 2015 și 2017, au provocat moartea a cel puțin 155 de oameni.