Articole scrise de Daniel Guţă

Instalarea dispozitivelor electronice care pot bloca pornirea mașinii pentru cei care se urcă băuți la volan stârnește controverse pentru numeroși români. Unii sunt de acord cu ideea, în speranța că va reduce riscurile, dar alții văd astfel de reglementări ca o îngrădire a libertății.

Mai multe imagini realizate pe Transfăgărășan în vara anului 1974, digitalizate și publicate în premieră după cinci decenii, au stârnit emoție multor români. Fotografiile color ilustrează excursia unor turiști maghiari pe cea mai spectaculoasă șosea din România, înainte de deschiderea ei.

Mulți români au reclamat că au observat pe dispozitivele digitale de localizare erori neobișnuite: telefoanele îi indicau în alte zone decât cele în care se aflau în realitate, uneori chiar pe pistele unor aeroporturi. Relatările au stârnit și ironii pe rețelele sociale.

Christa Moldovan, ghid al bisericii monument din Mediaș, a dezvăluit pentru „Adevărul” povestea comunității orașului medieval și a vorbit deportările etnicilor germani în URSS, plecarea masivă a sașilor în Germania și legătura pe care au păstrat-o cu locurile natale.

Sașii se reîntorc în Hosman, un sat pitoresc aflat la 20 de kilometri de Sibiu, pe Valea Hârtibaciului. Vechea localitate săsească a devenit tot mai animată de turiști, în primul rând datorită bisericii sale fortificate, vegheată din depărtare de culmile înzăpezite ale Munților Făgăraș.

Aproape 70 de kilometri din Autostrada Transilvania ar putea fi inaugurați în 2026, la 22 de ani de la începerea șantierului. Deschiderea circulației depinde și de finalizarea a trei viaducte spectaculoase, iar întregul traseu dintre Târgu Mureș și frontiera cu Ungaria ar urma să fie gata în 2031.

Vacanțele petrecute în natură au redevenit populare, iar mulți turiști aleg să le petreacă la cort sau rulotă. România este ofertantă pentru turismul în natură, dar are reguli stricte și zone în care camparea nepermisă le poate aduce amenzi considerabile.

Urșii din Munții Retezat sunt prezențe discrete și evită zonele frecventate de turiști. În schimb, pe Transfăgărășan, animalele au ajuns de zeci de ani o atracție la marginea șoselei. Fotografii rare și mărturii din perioada comunistă dezvăluie explicațiile pentru comportamentul straniu al urșilor.

Orașul Târnăveni și-a orientat în trecut economia în jurul combinatului chimic, singurul producător de carbid din România. Complexul industrial avea mii de salariați, dar transformase localitatea într-una din cele mai poluate.

Bookfest 2026 continuă la Romexpo până duminică, 7 iunie. Mulți români pasionați de lectură au oferit recomandări pentru vizitatori, de la romane clasice și distopii până la fantasy, thrillere și autori contemporani.

La mijlocul secolului XX, Munții Apuseni au fost loc de refugiu pentru numeroși români persecutați de regimul comunist. Poveștile lor au fost făcute publice decenii mai târziu, iar cei care au pornit pe urmele „partizanilor” au făcut descoperiri tulburătoare.

O toaletă ecologică roz, amplasată într-un parc din Piatra Neamț, a stârnit ironii și dispute aprinse pe rețelele de socializare. Mai mulți localnici au crezut că pungile atașate acesteia ar trebui folosite pe post de toaletă, iar primarul Adrian Niță a intervenit pentru a lămuri situația.

O aplicație bazată pe date LiDAR le permite românilor să exploreze în detaliu relieful țării. Într-un interviu pentru „Adevărul”, cercetătorul Alexandru Hegyi explică ce urme ascunse pot fi observate pe aceste hărți.

Cetatea Alba Carolina trece din nou prin transformări ample: porțile sale monumentale sunt restaurate, iar șanțurile de apărare primesc noi utilități. Datorită cetății sale, Alba Iulia a devenit un reper turistic al regiunii din centrul României.

Nodul feroviar Simeria s-a transformat radical după aproape un deceniu de lucrări de infrastructură feroviară, mult întârziate față de termenul stabilit inițial, care au cuprins și restaurarea gării construite în primii ani ai secolului XX.

Andy Hertz, românul care a dezvoltat „Mutat la țară – viața fără ceas”, una dintre cele mai mari comunități dedicate promovării unui stil de viață simplu și apropiat de natură, a vorbit într-un interviu pentru „Adevărul” despre românii care aleg să lase orașele pentru viața la sat și provocările ei.

Tramvaiele revin în forță în vestul României, susținute de investiții europene. La Reșița, transportul pe șine a fost reluat cu tramvaie moderne după 13 ani de pauză, odată cu modernizarea liniilor. La Arad, rețeaua este modernizată și prelungită, iar Timișoara își înnoiește parcul de tramvaie.

Reclamația unei românce avertizată verbal de un polițist pentru că își transporta bebelușul cu mașina, într-o scoică auto montată pe locul pasagerului din față, a stârnit o dezbatere amplă în mediul online.

Finalul lunii mai 2026 aduce un fenomen rar întâlnit pe cer: a doua Lună plină din aceeași lună calendaristică, numită popular „Lună Albastră”. Satelitul natural al Pământului nu va căpăta culoarea albastră, ci va fi o Lună plină, specială prin poziția ei în calendar.

Peste 200 de biserici fortificate săsești au fost ridicate în Transilvania începând din secolul al XII-lea. După risipirea comunităților săsești, unele au ajuns în patrimoniul UNESCO, altele în grija urmașilor sașilor, iar câteva au rămas abandonate, în ruină.

După aproape opt luni de la închiderea sectorului său alpin, Transalpina, cea mai înaltă șosea din România, a fost redeschisă circulației și va putea fi tranzitată cu mașina pe durata verii. Drumul Național 67C traversează una dintre cele mai spectaculoase zone montane din România.

Un anunț imobiliar din Italia a stârnit valuri de reacții online din partea românilor, după ce costul apartamentului pus în în vânzare a fost comparat cu cel al locuințelor din Capitală și alte orașe din România.

Un clip publicat de administrația Parcului Național Retezat surprinde o scenă de luptă a două vipere. Imaginile virale au ridicat și unele temeri. Alin Alimpesc, directorul Parcului Național Retezat, a explicat pentru „Adevărul” cum ar trebui să se pregătească turiștii pentru asemenea întâlniri.

Grecia a devenit în ultimii ani una dintre principalele destinații de vacanță ale românilor. Este accesibilă, apropiată de România și oferă un peisaj divers, dominat de numeroasele sale insule. Pe cât de apreciate sunt, unele dintre insulele sale populare ar putea provoca disconfort turiștilor.

Augustin Lazăr, fost procuror general al României, avertizează, într-un interviu pentru „Adevărul”, despre vulnerabilitățile care pot permite „oricărui aventurier” să vină din Europa pentru a căuta „comoara regilor daci” și să dispară fără urme.

Veche de șase secole, „fântâna vie” din Castelul Corvinilor amintește de una dintre cele mai înfiorătoare legende din istoria monumentului. În aceste zile este reabilitată, sunt scoase nenumăratele monede și obiecte aruncate în ea, iar unele mituri din jurul ei sunt spulberate.

În ultimii ani ai regimului Ceaușescu, verile românilor nu mai semănau deloc cu anotimpul vacanțelor și al belșugului, ci cu o luptă zilnică pentru hrană. Presa occidentală descria România acelor ani ca pe o țară în care căutarea hranei devenise o obsesie națională.

Sute de mii de oameni urmăresc aventura transmisă în direct a unei tinere din Coreea, care străbate România pe bicicletă. Jinny a fost în centrul unei scene neobișnuite, într-o parcare de pe DN1. „Nu intră bine în țară, că se întâlnește cu valorile noastre”, a fost mesajul care a aprins spiritele.

„Cuvântul zilei”, publicat de platforma Dexonline, a provocat un scandal imens în spațiul public, site-ul fiind acuzat că a asociat termenii „creștin” și „cretin”. Postarea a stârnit un val de reacții, de la furie la amuzament, în rândul românilor.

Singura carieră de sulf nativ din România a fost deschisă la începutul anilor ’70, în Munții Călimani, și a fost exploatată mai mult de două decenii. În urma ei a rămas, în mijlocul parcului național, o întindere poluată de peste 300 de hectare, amintire a eșecului proiectului minier.

Fosta fabrică de oțet din Margina a ajuns astăzi o ruină năpădită de vegetație, dar turnul ei spectaculos și clădirea sa impozantă din cărămidă roșie continuă să atragă privirile șoferilor care traversează localitatea pe drumul național dintre Deva și Lugoj.

Sute de baraje mici, praguri și stăvilare construite pe râurile din România au rămas fără utilitate, după dispariția vechilor amenajări industriale, piscicole sau agricole. Unele au devenit obstacole pentru cursurile de apă. În Europa, peste 600 de astfel de bariere au fost eliminate în 2025.

Hunedoara poate redeveni unul dintre marile centre energetice ale României, prin investițiile anunțate la Mintia, Retezat și Paroșeni. Noile proiecte vizează retehnologizarea termocentralei Mintia, modernizarea hidrocentralei Retezat și a termocentralei Paroșeni după renunțarea la huilă.