Articole scrise de Daniel Guţă

Rămas fără colosul siderurgic în jurul căruia s-a dezvoltat în secolul XX, orașul Călan și-a redus treptat problemele economice cu care s-a confruntat ani în șir, pe măsură ce investitorii și-au făcut apariția în parcul industrial construit printre ruinele combinatului „Victoria”.

Barry Callebaut, cel mai mare producător de ciocolată din lume, a estimat că profitul său va scădea drastic în acest an, în urma ieftinirii rapide a boabelor de cacao, a supracapacității din industrie și a problemelor de aprovizionare.

Paștele Blajinilor, o sărbătoare cu origini precreștine asociată Paștelui, este ținut în zona Moldovei din România și în Republica Moldova. Sărbătoarea are origini străvechi și este înconjurată de mituri.

După căderea comunismului, România a intrat într-o epocă a contrastelor vizibile, în care mulți români au folosit averile făcute rapid în investiții imobiliare care aveau să îi uluiască pe români și străini. Alții și-au dat frâu liber imaginației în construcții, cu același efect.

Campingul, în trecut una dintre cele mai populare forme de turism din România, revine treptat în atenție, deși țara noastră a rămas în urma Europei la astfel de excursii. Ieșirile cu corturile și cazările în campinguri au fost extrem de populare în trecut.

Munții Retezat au fost ultimul refugiu din Carpați al zăganului, vulturul bărbos care popula în trecut cele mai înalte creste din Europa. Teama oamenilor față de zăgani le-a grăbit dispariția din Europa, însă, în unele țări, specia a fost reintrodusă cu succes în sălbăticie.

Tot mai puține orașe din România și-au mai permis întreținerea grădinilor zoologice vechi, unde animalele sălbatice au nevoie de condiții speciale de îngrijire. În schimb, fermele cu animale prietenoase, amenajate în parcuri tematice și zone de agrement au devenit tot mai populare.

Criza energetică provocată recent de blocajele din Strâmtoarea Hormuz a readus în prim-plan una dintre cele mai mari provocări economice ale secolului XX: criza petrolului din anii ’70. Unii specialiști arată că efectele conflictului dintre SUA, Israel și Iran ar putea fi mult mai grave.

Stațiunile balneare ale Banatului au fost, de secole, locuri de relaxare pentru aristocrați, împărați și călători veniți din toată Europa. Buziaș și Băile Herculane, cele mai cunoscute, au păstrat monumente istorice valoroase, chiar dacă multe dintre acestea au fost uitate ori lăsate să se ruineze.

Liniile ferate din Munții Apuseni, construite începând din secolul al XIX-lea, au deschis calea spre una dintre cele mai izolate, dar și mai bogate regiuni ale României, Țara Moților. Multe au dispărut dramatic, lăsând în urmă monumente emblematice, iar altele mai supraviețuiesc doar pe bucăți.

Un traseu inedit scoate la iveală „Castelul din Carpați”, o cetate medievală părăsită de secole pe stâncile care se înalță la intrarea în ținutul sălbatic al Retezatului. Cetatea Colț a rămas vreme îndelungată un loc neprimitor, „bântuit” de legende întunecate.

Gara orașului Lugoj este reclădită din temelii după 150 de ani, odată cu modernizarea uneia dintre cele mai vechi magistrale feroviare din România, pe traseul Arad – Timișoara – Lugoj – Caransebeș.

Un anunț de angajare pentru un post de femeie de serviciu, cu un salariu de 5.000 de lei, a provocat reacții aprinse pe rețelele de socializare. Unii români s-au arătat revoltați că o astfel de muncă ar putea fi plătită mai bine decât unele joburi pentru care sunt necesare studii.

Două avioane Li-2 (Lisunov) au rămas de peste jumătate de secol parcate în orașele Făget și Buziaș din vestul României. Transformate în „avio-baruri”, aeronavele sovietice au fost vreme îndelungată puncte de atracție ale orașelor timișene. Au o istorie controversată, dar un destin diferit.

Două dintre cele mai impresionante monumente ale Antichității de pe teritoriul României, Podul lui Traian de la Drobeta și Sarmizegetusa Regia, continuă să uimească și după două milenii prin amploarea lucrărilor și soluțiile ingenioase alese de constructorii antici.

De aproape trei decenii, stațiunea montană Straja din Munții Vâlcan este, în Vinerea Mare dinaintea Paștelui, loc de pelerinaj pentru credincioși. Aici are loc „Drumul Crucii”, o procesiune religioasă de peste 10 kilometri, la care participă sute de oameni.

O pistă de biciclete construită în 2025, la peste 1.000 de metri altitudine, în vecinătatea unui sat aproape pustiu din Munții Poiana Ruscă, stârnește controverse. Până acum, doar haitele de lupi, urșii, câțiva turiști și utilajele forestiere au trecut prin vecinătatea sa.

Viaductul Nădășelu, unul dintre cele mai spectaculoase din România, prinde formă pe Autostrada Transilvania. Pasajul de 1,2 kilometri, construit prin metoda consolei echilibrate, trebuie finalizat în 2026, alături de viaductul Topa Mică, pentru deschiderea unui tronson de 40 de kilometri din A3.

Mircea Lucescu a transformat Corvinul Hunedoara dintr-o echipă de provincie într-un fenomen al fotbalului românesc, iar anii petrecuți de el „sub furnale” au rămas cea mai strălucitoare epocă din istoria clubului.

Imaginile care surprind scenele de violență petrecute pe o stradă din Cluj-Napoca, unde un curier a fost lovit cu o rangă de un șofer, au stârnit numeroase reacții pe rețelele de socializare.

Mai multe lacuri de acumulare amenajate în deceniile trecute au trecut prin transformări ample, tot mai vizibile în ultimii ani, cauzate de aluviuni, colmatare, dar și de perioadele secetoase. Localnicii se plâng de starea lacurilor însă fenomenul poate fi cu greu oprit.

O peșteră din Munții Apuseni a devenit faimoasă după descoperirea unor picturi vechi de zeci de mii de ani. Locul straniu de pe Valea Sighișelului, acum interzis turiștilor, continuă să îi surprindă pe oamenii de știință.

Un nou drum montan, plănuit să lege trei județe prin Munții Poiana Ruscă, deschide calea turiștilor spre cea mai veche carieră de marmură aflată în activitate din România. Cariera Ruschița are o istorie de un secol și jumătate și a fost una dintre marile bogății naturale ale ținutului montan.

Podurile construite peste Dunăre au fost printre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură realizate în România în ultimul secol și jumătate. Construite cu mari eforturi, ele leagă Dobrogea de restul țării și România de țările vecine.

Câteva biserici romano-catolice și evanghelice din România au devenit, de-a lungul timpului, repere ale marilor orașe din regiunile Banat și Transilvania. De Paște, ele își întâmpină vizitatorii într-o atmosferă de sărbătoare.

Mii de cai sălbăticiți cutreieră unele ținuturi montane din România și Delta Dunării. Hergheliile libere s-au format după ce animalele abandonate de oameni s-au adaptat mediului sălbatic. Cu timpul au devenit prezențe emblematice pentru biodiversitatea unor locuri și atracții turistice.

Construită în primii ani ai secolului XX, calea ferată Hațeg - Caransebeș a avut în trecut un rol important în regiunea din sud-vestul României. A fost dezafectată treptat până în 2012, iar gările și haltele sale au fost lăsate să se ruineze.

Știrea despre furtul a 12 tone de batoane KitKat a făcut înconjurul lumii, iar compania care deține brandul a anunțat că produsele, dispărute în timpul transportului din Italia spre Polonia, pot fi identificate după codurile unice de lot înscrise pe ambalaj.

De nouă ani, o bucată de peste patru kilometri de autostradă din vestul României a rămas închisă circulației, deși lucrările la acest segment au fost finalizate. Secțiunea din zona Margina va fi deschisă odată cu „autostrada cu tuneluri”.

Înființate în urmă cu două secole de coloniștii boemi (pemi) aduși aici de habsburgi, satele Brebu Nou și Gărâna din Munții Semenic au rămas aproape pustii, dar pline de amintiri tulburătoare. Deși s-au depopulat imediat după 1990, au devenit treptat destinații turistice deosebite.

Ruperea coaliției de guvernare, într-o perioadă marcată de crize economice și riscuri de securitate, ar fi o eroare majoră, iar partidul care ar face primul pas spre ieșirea de la putere ar plăti cel mai mare cost electoral, arată sociologul Remus Ștefureac.

Ridicate în urmă cu trei secole, cetățile din Alba Iulia, Arad și Timișoara au fost construite pentru a apăra regiunile de amenințarea otomană. Fortificațiile cu dimensiuni impresionante și-au pierdut de mult rolul defensiv, însă au devenit simboluri istorice și turistice ale orașelor.

2026 ar putea fi anul finalizării Autostrăzii de Centură a Capitalei (A0), din care a mai rămas de construit un sfert, însă orașele Cluj-Napoca și Timișoara, dar și localități mai mici, pregătesc proiecte ample de infrastructură rutieră.