Articole scrise de Daniel Guţă

Românii din câteva localități nu au avut niciodată grija chiriilor, iar costurile locuirii au rămas încremenite în timp. Motivele sunt întemeiate și țin de condițiile de trai, riscul unor calamități și problemele din jurul vechilor exploatări miniere.

Un hotel cu peste 170 de camere, abandonat din anii ’90, amintește de anii în care stațiunea Poiana Mărului era căutată de români. Lacul de acumulare Poiana Mărului a fost amenajat mai recent, însă nu a reușit să impulsioneze turismul din Banatul Montan, afectat de declinul economic al regiunii.

Povestea unui imigrant revoltat de birocrația din România a stârnit un val de reacții. Bărbatul s-a plâns că este tratat ca un străin, după șase ani de când s-a stabilit în România, unde nu a putut obține rezidența permanentă.

Două tablouri monumentale care împodobesc de peste șapte decenii gara din Hunedoara au ajuns în pragul dezintegrării. În trecut, atrăgeau toate privirile, însă gara a fost închisă de opt ani, iar picturile au fost lăsate în voia sorții.

Sebeș, un oraș cu mai puțin de 27.000 de locuitori, din vecinătatea municipiului Alba Iulia, a profitat din plin de poziția sa strategică, la răscrucea unor autostrăzi importante. Investițiile atrase aici sunt impresionante și au rezolvat problema locurilor de muncă.

Din cele mai vechi timpuri, noaptea a fost rezervată somnului, însă epoca modernă a schimbat această ordine naturală a vieții oamenilor. Munca în ture de noapte a devenit un fenomen obișnuit, iar după ani petrecuți lucrând astfel, mulți români spun că viața lor s-a schimbat profund.

În anii ’80, mii de români și-au pus în pericol viața în încercările temerare de a părăsi România, pe Dunăre sau pe uscat. Mulți dintre supraviețuitori au păstrat amintiri tulburătoare despre drumul presărat cu obstacole spre libertatea visată. Lagărele iugoslave era unul dintre acestea.

Programul „Work and Travel” în Statele Unite ale Americii atrage anual mii de studenți români, dornici să muncească și să călătorească peste Ocean în timpul verii, însă tentația de a trăi „visul american” a ajuns subiect de controverse.

Foste zone industriale poluate, mlaștini, pășuni și terenuri virane au devenit locuri ideale pentru construcția unor parcuri întinse, menite să revitalizeze orașele din România. Unele investiții sunt estimate la zeci de milioane de euro și promit zone de agrement spectaculoase.

Peste 500 de muncitori au fost mobilizați la început de an, pe șantierul „autostrăzii cu tuneluri” din vestul României. Constructorii au depășit jumătatea proiectului și au făcut progrese la cele două tuneluri ale căror galerii însumează peste 4,5 kilometri.

În urmă cu cinci decenii începea construcția combinatului siderurgic din Călărași, un complex uriaș care avea să transforme o regiune agricolă într-una industrială. Planurile ambițioase și costurile uriașe ale combinatului nu au avut succesul sperat.

Orașele mici din sud-vestul României au avut o misiune dificilă în a-și păstra patrimoniul arhitectural, iar trecerea timpului a transformat tot mai multe dintre clădirile lor istorice, vechi din secolele XVIII - XIX, în locuri pustii și uitate.

Un raport publicat de Comitetul European pentru Drepturi Sociale, pentru anul 2025, arată problemele și lipsa de progres pe care România le arată în privința modului în care sunt respectate drepturile sociale ale angajaților.

Zilele geroase și ninsorile au transformat o mare parte din Lacul Cinciș într-o punte de gheață pe care se deplasează animalele sălbatice. Spre amonte, întinderea albă unește malurile lacului, oferind o priveliște spectaculoasă pentru turiști.

Cisnădie, veche așezare a sașilor, se numără printre puținele orașe din România a căror populație a crescut accelerat în ultimii ani. Localitatea de lângă Sibiu are însă o istorie zbuciumată, „trădată” de înfățișarea sa contrastantă.

2026 a adus vești bune pe șantierele montane ale Autostrăzii Sibiu – Pitești. Un segment ar putea fi inaugurat mai devreme, în acest an, încep forajele la Tunelul Poiana (1,7 kilometri), iar noi secțiuni intră în șantier pe Valea Oltului.

România păstrează numeroase locuri spectaculoase care pot concura în atractivitate cu destinații turistice faimoase din lume. Unele sunt recunoscute pentru unicitatea lor, iar altele îi impresionează pe călători prin grandoarea și autenticitatea lor.

Ninsorile și înghețul au accelerat degradarea a numeroase drumuri din România. Fenomenul este firesc, însă poate fi gestionat mai eficient. Unele state au găsit soluții aparent simple pentru a limita apariția gropilor și pentru a reduce costurile reparațiilor pe termen lung.

Trei proiecte majore în energie și infrastructură de transport, a căror finalizare este așteptată în 2026, vor contribui la revitalizarea regiunii de vest a României, afectată în ultimele decenii de declinul industriei, de emigrație și depopulare.

România se află într-o poziție apreciată în privința siguranței oferite celor care vizitează orașele sale sau se plimbă noaptea pe străzile acestora. Mulți români au observat acest lucru și au încercat, la rândul lor, să ofere explicații pentru această percepție a siguranței.

Tradiția străveche a pescuitului la copcă a fost, de-a lungul timpului, unul dintre mijloacele esențiale de supraviețuire pentru strămoșii românilor. Iernile tot mai blânde din ultimii ani i-au diminuat importanța, iar schimbările climatice ar putea aduce pescuitul la copcă în pragul dispariției.

Tot mai mulți români povestesc că au ajuns să cumpere haine tot mai rar, să renunțe la achizițiile impulsive și să prefere păstrarea, ani la rând, a articolelor vestimentare preferate. Acest obicei are și o latură pozitivă în privința protejării mediului, care adesea trece neobservată.

Cei mai bogați oameni ai lumii folosesc adesea produse de consum comune, care pot fi găsite în supermarketurile din orașe, și uneori se dovedesc mai economi în privința acestora decât oamenii obișnuiți, arată mărturiile celor care au lucrat pentru ei.

Gerul din primele zile de ianuarie a schimbat înfățișarea cascadei Clocota din Geoagiu Băi, împodobind-o cu sloiuri mari de gheață. În timpul iernii, cascada cu ape termale produce un fenomen deosebit.

Primele zile din 2026 au adus multor români adevărate provocări în privința trezirii devreme și a sosirii la timp la muncă sau la școală. Problemele sezoniere au explicații științifice legate de somn, lumină și ritmul biologic, dar există și soluții prin care efectele lor pot fi atenuate.

Iarna împodobește cu gheață și zăpadă una dintre cele mai spectaculoase cascade din România, aflată în Parcul Național Retezat. Cascada Lolaia a rămas accesibilă turiștilor și îi atrage prin înfățișarea sa grandioasă, dar și prin legendele sale.

Băile în ape înghețate au devenit tot mai populare iarna, fiind promovate ca o metodă de revitalizare a organismului. Unii specialiști atrag atenția că astfel de exerciții nu sunt lipsite de riscuri și trebuie făcute corect și în siguranță.

Cel puțin 68 de kilometri din Autostrada Transilvania, între Cluj - Napoca și Oradea ar putea fi deschiși traficului în 2026. Unele estimări vizează chiar finalizarea a încă unui tronson, din autostrada începută în anii 2000 în nord-vestul României.

Mai multe ierni extreme, în care apele Dunării au înghețat, transformând fluviul într-o întindere albă, au rămas în istorie. Oamenii s-au temut de primejdiile aduse de gheață, dar au căutat totodată să profite de oportunitățile aduse de acest fenomen.

Regiunea nord-vestică a României atrage zeci de mii de vizitatori datorită apelor sale termale, căutate pentru efectele lor terapeutice. Iarna, Oradea beneficiază de unele dintre cele mai bogate resurse geotermale și este învecinată stațiunilor Băile Felix și Băile 1 Mai.

Deși în urmă cu peste un deceniu, statul român plănuia construcția a peste 2.400 de kilometri de drumuri expres, succesul acestor proiecte a întâmpinat greutăți. În 2026, doar un tronson de 11 kilometri ar putea fi inaugurat. În 2027, situația va fi asemănătoare.

Primele ninsori consistente din această iarnă au aglomerat stațiunile montane, dar au adus și o serie de probleme: pene de curent, telegondole defecte, drumuri inaccesibile, parcări insuficiente și haos pe pârtii.

Exodul românilor spre Occident, în primele zile ale anului 2026, a creat blocaje pe Autostrada Vestului. Au fost cozi kilometrice de mașini la ieșirea de la Holdea, însă acest an ar putea fi ultimul în care mii de români întâmpină neplăceri pe ruta spre vestul Europei.