Articole scrise de Daniel Guţă

Două sate ascunse în munți care numără împreună mai puțin de 100 de locuitori sunt legate printr-o pistă de biciclete, care ar pune la grea încercare chiar și pe cicliștii antrenați. De doi ani, cea mai înaltă pistă din vestul României este folosită ca drum și stârnește uimirea călătorilor.

Alunecările de teren și solul instabil s-au numărat, în ultimii ani, printre cele mai dificile provocări întâmpinate de constructori pe șantierele de autostradă din România. În unele cazuri, problemele au persistat și după finalizarea lucrărilor și continuă să fie reclamate.

După relații îndelungate, în multe cupluri femeia este cea care aduce în discuție logodna sau căsătoria, în timp ce bărbatul ezită sau evită subiectul. O întrebare lansată on-line despre acest fenomen a stârnit sute de reacții și o dezbatere aprinsă despre cauzele și efectele sale.

O fotografie realizată în urmă cu un secol, în Ținutul Pădurenilor, continuă să stârnească dezbateri despre moștenirea dacilor. Țăranii din Lunca Cernii au fost surprinși de Denis Galloway, într-o ipostază stranie, desprinsă parcă din Columna lui Traian.

Numeroși români au ajuns în situații critice după ce au ațipit la volan, în timpul parcurgerii drumurilor lungi spre destinații de vacanță sau al curselor internaționale. Unii au răspuns provocării de a povesti momentele prin care au trecut, „furați de somn”.

România are o rată ridicată de șomaj în rândul tinerilor, însă a trecut și prin perioade mai dificile. Adesea criticați pentru lipsa de interes în a-și căuta de lucru sau pentru pretențiile exagerate, mulți tineri arată că modul în care sunt priviți ține mai degrabă de prejudecățile din societate.

Anii de comunism au lăsat în orașele din România o moștenire arhitecturală aparte, greu de trecut cu vederea datorită masivității clădirilor sale. Construcțiile „socialist-moderniste” continuă să adune controverse, chiar dacă unele sunt privite ca monumente istorice.

Până în 2030, România ar trebui să aibă peste 3.200 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, conform planurilor oficiale. Însă, până acum, doar o parte dintre proiectele considerate esențiale au fost finalizate.

La 160 de ani de la construcția magistralei Arad - Alba Iulia, cea mai veche cale ferată din Transilvania și-a schimbat complet înfățișarea. După aproape șapte ani de șantier, lucrările nu sunt încă finalizate, însă „bijuteria” acesteia, gara Simeria, își primește oaspeții cu o nouă înfățișare.

Adesea priviți cu suspiciune, dar și cu teamă și repulsie, șacalii au devenit prezențe obișnuite în fauna sălbatică a României, detronând ca număr urșii și lupii. Cel mai adesea rămân ascunși ziua, în timp ce după lăsarea întunericului, își fac simțită prezența prin urletul lor.

Munții Apuseni păstrează cele mai mari rezerve de aur cunoscute în Europa. Metalul prețios a fost căutat din Antichitate iar unele dintre locurile descoperirilor sunt legendare. Cele mai faimoase, Zlatna, Abrud și Roșia Montană, Brad și Săcărâmb – formează „Patrulaterul Aurifer”.

Aproape un secol a trecut de la construirea primei mari hidrocentrale din România. Centrala Dobrești și instalațiile sale au fost construite în doar 16 luni și au reprezentat o inovație nemaivăzută până atunci pentru hidroenergia din România.

Până la sfârșitul anului 2027, orașele Sibiu și Făgăraș vor fi conectate printr-o autostradă care va înjumătăți durata parcursă de șoferi pe traseu. Cele patru segmente ale A13 se află în șantier, iar localnicii de la poalele Făgărașului speră că aceasta va impulsiona și dezvoltarea zonei.

Ceapa, cultivată din cele mai vechi timpuri pe teritoriul României, este apreciată ca aliment, dar și pentru proprietățile sale medicinale. Cercetări recente realizate de oameni de știință confirmă calitățile sale.

Casa Poporului, cea mai faimoasă clădire a epocii comuniste, a continuat să stârnească uimire și neliniște după căderea regimului Ceaușescu. În anii ’90, palatul uriaș din Capitală era încă nefinalizat, și devenise un loc tulburător pentru occidentalii care descopereau România.

În anii ’80, o meserie aflată atunci la limita legii stârnea indignarea multor români, în timp ce autoritățile comuniste îi vânau adesea pe cei care o practicau. Ziarele îi portretizau în descrieri sumbre pe „bișnițari” și îi acuzau că pun umărul la parazitarea economiei.

Locul celor mai mari mine de fier din România își pierde treptat așezările, în ciuda unor investiții menite să le facă mai accesibile. Vorbim de Munții Poiana Ruscă, unde oamenii își părăsesc satele, care se îndreaptă spre dispariție, în timp ce natura sălbatică își recapătă teritoriul.

Poveștile stranii despre Castelul Corvinilor din Hunedoara cuprind o adevărată „colecție” de personaje demne de poveștile de groază, în fruntea cărora se află faimosul Dracula. Legendele sunt inspirate din evenimente reale care au marcat istoria așezării medievale.

Până în secolul al XIX-lea, ținuturi întinse ale României de astăzi erau acoperite cu păduri seculare, unele aproape neumblate de localnici, din cauza temerilor pe care le provocau cetele de lotri și sălbăticiunile. Amintirea vechilor haiduci continuă să fie păstrată în legendele locale.

Românii recoltează anual aproape un milion de tone de struguri, iar cea mai mare parte este folosită pentru producția de vin. Însă aceste fructe de sezon sunt recunoscute și ca „superalimente”, datorită efectelor lor spectaculoase asupra sănătății.

Șantierul celui mai lung tunel de pe Autostrada A1 Sibiu - Pitești s-a animat în așteptarea instalației de foraj care va săpa galeriile de aproape doi kilometri. Constructorii și-au mobilizat muncitorii și utilajele la cele două portaluri ale tunelului Poiana, care leagă Vâlcea și Argeș.

Toamna este o perioadă atractivă pentru a călători pe munte, vremea fiind mai blândă, iar natura mai ofertantă în privința spectacolului de culori al pădurilor. Drumețiile montane trebuie privite însă cu precauție, din cauza vremii schimbătoare, dar și a ținuturilor populate de animale sălbatice.

Cele mai controversate teorii despre daci au apărut în secolul al XIX-lea, fiind interpretări fanteziste ale unor oameni de știință pasionați, dar care nu au putut fi susținute științific. Unele au intrat în vasta documentație promovată de susținătorilor, numiți uneori, ironic, „dacopați”.

Călătoriile pe șoselele alpine din Munții Parâng devin tot mai riscante odată cu apropierea iernii. Primele ninsori s-au așternut pe drumurile Parângului, Transalpina a fost închisă, iar utilajele de deszăpezire au fost mobilizate mai devreme decât în anii trecuți, pentru a elibera căile de acces.

De ce țările din Balcani, inclusiv România, pierd populație mai rapid decât alte state europene? La această întrebare au încercat să răspundă numeroși oameni din România, Bulgaria, Kosovo, Serbia, Macedonia și alte țări din regiune.

România și-a completat recent cele mai importante magistrale rutiere cu segmente de autostradă și drumuri expres, însă lungimea totală a noilor drumuri de mare viteză inaugurate în 2025 abia depășește 50 de kilometri.

Drumul Marmurei, un traseu spectaculos care face legătura prin Munții Poiana Ruscă între județele Hunedoara, Timiș și Caraș-Severin, printr-un ținut sălbatic și greu accesibil, va fi modernizat cu fonduri europene, printr-o investiție estimată la aproape 100 de milioane de euro.

O postare publicată pe rețelele sociale, despre cum care poate fi decojită mai ușor o banană, a devenit în scurt timp mai mult decât o simplă întrebare. Mii de oameni au dezbătut problema modului corect în care fructul poate fi mai simplu de mâncat.

Statuia lui Ioan de Hunedoara a fost coborâtă, marți, după mai mult de un secol și jumătate de pe Turnul Buzdugan al Castelului Corvinilor, pentru a fi restaurată. Operațiunea a fost dificilă, din cauza înălțimii turnului, dar și a volumului și stării avansate de degradare a monumentului.

Omul de știință Franz Nopcsa a rămas în istorie ca descoperitor al fosilelor de dinozauri pitici de la poalele Retezatului, însă pentru albanezi a devenit un erou la începutul secolului XX, când i-a sprijinit împotriva Imperiului Otoman. Nopcsa putea fi și primul paleontolog devenit rege.

Aflat în inima Munților Poiana Ruscă, Vârful Boului, locul celor mai mari zăcăminte de fier din România, dar și al unor mine de uraniu care au funcționat fără ca oamenii să le cunoască, a rămas ascuns în pădurile de la marginea fostelor așezări miniere Rusca și Rusca Montană.

Rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, care oferă formațiunii pro-europene PAS, condusă de Maia Sandu, majoritatea absolută în Parlament, a stârnit reacții aprinse pe rețelele sociale și comparații între diaspora moldoveană și cea românească.

Românii au devenit tot mai familiari italienilor începând din anii 2000, de când reprezintă cea mai importantă comunitate de străini din Italia, iar mulți localnici remarcă asemănarea dintre cele două popoare. Totuși, oferă argumente pentru a le diferenția.