Articole scrise de Daniel Guţă

O mulțime de sate din Munții Zarandului oferă un peisaj straniu. Majoritatea caselor lor nu mai sunt locuite permanent, fostele școli sunt închise și ruinate, iar bisericile au rămas treptat fără credincioși, localnicii putând fi numărați pe degete.

În urmă cu 60 de ani, insula Ada-Kaleh își trăia ultimul an din existența sa îndelungată, înainte de a fi scufundată în apele Dunării. Insula de la Porțile de Fier a păstrat amintirea unei istorii tulburătoare și a ultimilor săi locuitori, care o transformaseră într-un loc exotic.

Românii plecați la muncă în Occident continuă să strângă bani cu gândul la o locuință și la liniște financiară în România, dar, spre deosebire de anii 2000, economiile se fac mai greu și cu mai multe sacrificii.

La sfârșitul anului 2025, autoritățile anunțau că 2026 ar putea deveni un an istoric pentru infrastructura rutieră, cu aproximativ 250 de kilometri de autostradă și drum expres, aflați în șantier, care ar urma să fie inaugurați. Estimările oficialilor au continuat să fie optimiste.

România are peste 27.000 de biserici, iar cei mai mulți români se declară religioși. Totuși, mulți tineri spun că ajung rar la biserică și că experiențele lor în lăcașele de cult sunt mai puțin profunde decât s-ar fi așteptat.

Timusul, un organ limfoid despre care multă vreme s-a crezut că devine aproape inutil la vârsta adultă, ar putea avea un rol mult mai important pentru sănătate și longevitate decât au estimat oamenii de știință, potrivit unor cercetări publicate recent.

Casa familiei Eliade, considerată la începutul secolului XX un adevărat „giuvaier” arhitectural din Capitală, a ajuns în ultimii ani într-o stare avansată de degradare, fiind locuită de oameni ai străzii. Recent, a fost scoasă la vânzare.

Aurul a avut din cele mai vechi timpuri nu numai un rol material, ci și unul spiritual, iar în Transilvania, regiunea în care au fost descoperite unele dintre cele mai mari zăcăminte de aur din Europa, oamenii au acordat o importanță reală superstițiilor legate de aur.

Războiul din Orientul Mijlociu pune pe gânduri mulți români care și-au programat vacanțe în Turcia. Deși zonele turistice sunt relativ departe de conflict, incidentele militare din ultimele zile au stârnit temeri. Unii sunt însă convinși că nu vor fi afectați.

Echinocțiul din 20 martie, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, a fost celebrat încă din Antichitate. În România, în ultimii ani, el a fost legat de simboluri ale spiritualității dacice și de tradiții străvechi.

România a intrat în febra stadioanelor noi, chiar dacă astfel de proiecte nu sunt lipsite de controverse. Investițiile în reconstrucția stadioanelor încep de la zeci de milioane de euro și promit infrastructură modernă, chiar și în orașe unde pasiunea pentru fotbal s-a stins după comunism.

Munții Șureanu ascund unele dintre cele mai vechi așezări pastorale de pe teritoriul României, însă satele care le-au luat locul, apreciate pentru arhaismul lor, au ajuns în pragul dispariției.

Două - trei mii de români trăiesc în Japonia, una dintre marile economii ale lumii, lăudată pentru nivelul ridicat de trai. Pentru unii dintre aceștia, Japonia a devenit un „tărâm al făgăduinței” pe care nu ar vrea să îl mai părăsească pentru România.

Satele din Munții Apuseni sunt redescoperite de turiști. Unele, ca Săcărâmb și Roșia Montană, păstrează amprenta trecutului minier și legendele aurului, iar altele, ca Râmeț, Rîmetea sau Dumești, și-au păstrat farmecul așezărilor patriarhale, ferite de construcții moderne și de exploatări miniere.

Locuri tainice din Munții Carpați amintesc de pustnicii care au trăit departe de lume, în peșteri, chilii rupestre sau colibe ascunse în păduri. Unii au dus această viață chiar și în ultimele decenii, însă tot mai puțini. Vechile chilii au rămas mărturii ale unui mod de viață aproape dispărut.

Mulți programatori au răspuns invitației de a-și compara veniturile și de a povesti cum au evoluat acestea în ultimii ani, într-un domeniu, IT-ul, considerat mult timp unul dintre cele mai bine plătite din România.

Rusaliile sunt una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, celebrată la 50 de zile după Paște. În tradiția românească, ele sunt legate și de unele credințe străvechi. În România, Rusaliile aduc zile libere celor mai mulți salariați.

Milioane de români locuiesc în „blocuri comuniste”, multe cu o vechime de peste jumătate de secol, iar viitorul lor stârnește tot mai multe dezbateri. Unii români cred că vor rezista timpului, alții le prevăd o soartă dramatică.

Parcul auto din România s-a extins rapid în ultimii ani, iar numărul tot mai mare de mașini a adus probleme în orașe. Locurile de parcare sunt frecvent un motiv de dispută între localnici, iar cei care își lasă mașinile pe străzi și nu în curte sunt adesea reclamați.

O plantă cu efecte binefăcătoare crește din timpuri străvechi în jurul cetăților dacice. Primăvara, pădurile de la Sarmizegetusa Regia sunt acoperite de covoare de leurdă, semnul cel mai distinctiv al anotimpului.

O plantă cu o istorie bogată în România îi recucerește pe români. Culturile de afine de pădure și suprafețele pe care acestea sunt cultivate au crescut exponențial în ultimii ani, iar piața afinelor este stimulată de calitățile excepționale ale fructelor.

Spania rămâne una dintre destinațiile preferate ale românilor care aleg să muncească în străinătate, însă viața de acolo nu mai este la fel de ușoară ca în urmă cu două decenii. Mulți dintre migranți se plâng de costul tot mai ridicat al traiului, de chiriile mari și de salariile care stagnează.

Reorganizarea Romsilva stârnește controverse în spațiul public, în județele Hunedoara și Alba, după ce noua direcție regională la care sunt arondate cele două județe învecinate va fi la Alba Iulia.

Studiile superioare absolvite cresc șansele de angajare pentru majoritatea românilor, arată statisticile internaționale, însă mulți dintre ei rămân nemulțumiți de salariile primite, amintindu-și de eforturile făcute la facultate și alegerile neinspirate din trecut.

Alături de cantități impresionante de aur, argint și cupru, Munții Apuseni ascund în adâncuri unele dintre cele mai prețioase metale „ale viitorului”. Unele zăcăminte au fost identificate și exploatate în trecut, la scară redusă.

Unele dintre cele mai spectaculoase adăposturi antiatomice din România au fost construite în secret în timpul Războiului Rece, sub Casa Poporului și Casa Presei Libere, dar și în stâncile din vecinătatea Castelului Corvinilor. Acum sunt înconjurate de legende.

La aproape doi ani de la începerea lucrărilor pe cel mai dificil tronson al Autostrăzii Vestului (A1 Deva - Lugoj), progresul fizic pe șantier a depășit 50 la sută, dar șansele ca „Autostrada cu tuneluri” să fie finalizată în 2026 sunt reduse.

Câteva poieni și păduri din Ținutul cetăților dacice sunt animate de covoarele de ghiocei sălbatici care înfloresc la începutul primăverii, oferind o imagine spectaculoasă. În trecut, locuri ca Platoul Vârtoapelor erau aproape necunoscute turiștilor, iar oamenii le atribuiau legende stranii.

Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, intră tot mai vizibil în rolul simbolic de „primă doamnă”. Aparițiile sale publice s-au înmulțit în ultimele luni, chiar dacă acest rol este abordat diferit față de alte state, unde soțiile șefilor de stat au biografii oficiale.

Peste 200 de tuneluri feroviare, cu o lungime totală de peste 80 de kilometri, au fost construite în România. Aproximativ un sfert dintre acestea datează din secolul al XIX-lea, fiind realizate pe primele căi ferate istorice de pe teritoriul țării.

Aproape 200 de milioane de euro vor fi investite în modernizarea hidrocentralei Retezat, una dintre cele mai mari din România, inaugurată în urmă cu patru decenii și rămasă printre cele mai mari din România.

Cel mai complex segment al noii magistrale feroviare Simeria – Arad, din vestul României, va întârzia finalizarea lucrărilor cu cel puțin încă un an, din cauza dificultăților întâmpinate la construcția tunelurilor de pe Valea Mureșului.

Adicția pentru telefoane mobile a elevilor și educația precară primită acasă sunt adesea reclamate de profesori. Unii se plâng de haosul din școli, adăugând că le este tot mai dificil să își desfășoare activitatea normal.