Articole scrise de Daniel Guţă

Ascunse în spatele Castelului Corvinilor, pantele Dealului Sânpetru sunt pline de vestigii valoroase, care dezvăluie o istorie rămasă în umbra Huniazilor: ruine dacice, romane și medievale, grote locuite din preistorie și chiar un adăpost antiatomic compun peisajul din jurul castelului medieval.

Orașul Oțelu Roșu a rămas fără cea mai mare parte a industriei siderurgice după mai mult de două secole de la înființarea primelor sale topitorii, însă reconstrucția fostului combinat le dă din nou speranțe localnicilor.

După 12 ani de la inaugurarea singurului tunel de autostradă din România, mai multe astfel de lucrări spectaculoase ar putea fi finalizate în 2026, deși unele dintre segmentele de autostradă pe care au fost proiectate sunt încă la început.

Lucrări ample de infrastructură au transformat, de-a lungul timpului, Valea Oltului dintr-un ținut primejdios, dificil de străbătut, într-unul dintre cele mai circulate defileuri din România, căutat de turiști pentru stațiunile, monumentele naturii și vestigiile sale istorice.

Primul ecoduct de pe Valea Oltului prinde contur pe lotul Cornetu - Tigveni, parte a autostrăzii montane A1 Sibiu - Pitești. Pe traseu au fost ridicate structuri de viaducte și poduri, iar constructorii tunelului Poiana, lung de 1,8 kilometri, așteaptă aducerea utilajului TBM, pentru excavații.

O mulțime de galerii miniere părăsite împânzesc „Țara Zarandului” din vestul Apusenilor, amintind de „febra metalelor prețioase” din a doua jumătate a secolului XX. Fostele mine continuă să atragă interesul pentru proiecte miniere de anvergură.

Destituit în 2025 din Poliție, fostul comisar-șef Vitalie Josanu, lider al Sindicatului „Diamantul”, se judecă în mai multe dosare cu structuri ale MAI. Cazul său, pornit de la acuzația că ar fi exprimat opinii politice în public, stârnește controverse.

Ascuns în Munții Orăștiei, la doar câteva sute de metri de Via Transilvanica, sanctuarul de la Pustiosu a rămas un loc plin de mistere. Terasele sale, presărate cu blocuri masive de andezit, și ruinele unui presupus templu i-au intrigat pe arheologi și căutători de comori.

Mesajul unui tânăr care caută cel mai ușor loc de muncă, unde poate folosi toată ziua telefonul, a stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare. Sugestiile nu au întârziat să apară.

O mulțime de locuri din România au păstrat istorii ale unor întâmplări neobișnuite, care le-au transformat în scurt timp în locuri de pelerinaj ale românilor aflați în căutarea miracolelor. Unele au continuat să atragă numeroși oameni, în schimb altele au fost date uitării, cu tot cu eroii lor.

În aprilie 2026 s-au împlinit 70 de ani de la inaugurarea Termocentralei Paroșeni, cea mai veche termocentrală pe cărbune activă din România. Centrala, inaugurată în 1956, va mai funcționa până în 2030, folosind combustibil din Valea Jiului.

Rămase în afara rețelei de autostrăzi, trei orașe istorice din centrul României vor avea centuri ocolitoare spectaculoase. Noile șosele din Blaj și Sighișoara sunt în șantier, iar construcția variantei din Mediaș va începe în curând.

Autostrada Vestului se apropie de unul dintre cele mai așteptate momente: străpungerea completă a celui de-al doilea tunel, cu galerii de aproape doi kilometri. Pe șantierul tronsonului Margina – Holdea, constructorii au trecut de 50 la sută din excavații în fiecare galerie a Tunelului Mare.

Aproape 1.000 de oameni lucrează pe șantierul noii termocentrale de la Mintia, construită în județul Hunedoara, după închiderea fostei centrale electrice alimentate cu cărbune. În 2026, la cinci ani de la închiderea fostei termocentrale, noul complex va produce energie.

Moții din Apuseni, locuitorii unora dintre cele mai izolate și mai spectaculoase ținuturi montane din România, au fost considerați de istorici o populație aparte, a cărei origine străveche a stârnit controverse.

Banatul, în trecut una dintre cele mai prospere regiuni ale țării, își leagă o parte importantă din istorie de comunitatea șvabilor dunăreni, colonizată aici în secolul al XVIII-lea, care a avut însă o soartă tulburătoare.

Numeroase căi ferate din România au rămas abandonate de mai mulți ani, fără ca autoritățile să caute soluții pentru reactivarea lor. În Europa, mii de kilometri de căi ferate dezafectate au devenit coridoare verzi, destinate drumeților și bicicliștilor.

Munții Retezat, Făgăraș, Parâng și Rodnei au păstrat cele mai spectaculoase urme ale glaciațiunilor care au modelat Carpații în urmă cu zeci de mii de ani. Circurile glaciare, văile adânci modelate de foștii ghețari, morenele și spectaculoasele lacuri alpine conturează peisaje impresionante.

Gaziantep este considerat capitala gastronomică a Turciei, iar printre cele mai apreciate produse ale sale se numără deserturile cu fistic, ingredientul care definește istoria culinară a orașului din sud-estul Anatoliei.

Creșterea prețurilor a schimbat modul în care românii își gestionează banii, iar tot mai mulți spun că sunt nevoiți să facă economii drastice. Unii se plâng că nu mai au de unde să reducă cheltuielile, deși duc deja un trai auster. Specialiștii în finanțe oferă soluții pentru bugetul personal.

Locuite din cele mai vechi timpuri și rămase vreme îndelungată izolate, mai multe sate din România au devenit atracții pentru amatorii de excursii montane. Unele au fost înființate la peste 1.300 de metri altitudine și sunt căutate pentru pitorescul priveliștilor lor.

Rămas fără colosul siderurgic în jurul căruia s-a dezvoltat în secolul XX, orașul Călan și-a redus treptat problemele economice cu care s-a confruntat ani în șir, pe măsură ce investitorii și-au făcut apariția în parcul industrial construit printre ruinele combinatului „Victoria”.

Barry Callebaut, cel mai mare producător de ciocolată din lume, a estimat că profitul său va scădea drastic în acest an, în urma ieftinirii rapide a boabelor de cacao, a supracapacității din industrie și a problemelor de aprovizionare.

Paștele Blajinilor, o sărbătoare cu origini precreștine asociată Paștelui, este ținut în zona Moldovei din România și în Republica Moldova. Sărbătoarea are origini străvechi și este înconjurată de mituri.

După căderea comunismului, România a intrat într-o epocă a contrastelor vizibile, în care mulți români au folosit averile făcute rapid în investiții imobiliare care aveau să îi uluiască pe români și străini. Alții și-au dat frâu liber imaginației în construcții, cu același efect.

Campingul, în trecut una dintre cele mai populare forme de turism din România, revine treptat în atenție, deși țara noastră a rămas în urma Europei la astfel de excursii. Ieșirile cu corturile și cazările în campinguri au fost extrem de populare în trecut.

Munții Retezat au fost ultimul refugiu din Carpați al zăganului, vulturul bărbos care popula în trecut cele mai înalte creste din Europa. Teama oamenilor față de zăgani le-a grăbit dispariția din Europa, însă, în unele țări, specia a fost reintrodusă cu succes în sălbăticie.

Tot mai puține orașe din România și-au mai permis întreținerea grădinilor zoologice vechi, unde animalele sălbatice au nevoie de condiții speciale de îngrijire. În schimb, fermele cu animale prietenoase, amenajate în parcuri tematice și zone de agrement au devenit tot mai populare.

Criza energetică provocată recent de blocajele din Strâmtoarea Hormuz a readus în prim-plan una dintre cele mai mari provocări economice ale secolului XX: criza petrolului din anii ’70. Unii specialiști arată că efectele conflictului dintre SUA, Israel și Iran ar putea fi mult mai grave.

Stațiunile balneare ale Banatului au fost, de secole, locuri de relaxare pentru aristocrați, împărați și călători veniți din toată Europa. Buziaș și Băile Herculane, cele mai cunoscute, au păstrat monumente istorice valoroase, chiar dacă multe dintre acestea au fost uitate ori lăsate să se ruineze.

Liniile ferate din Munții Apuseni, construite începând din secolul al XIX-lea, au deschis calea spre una dintre cele mai izolate, dar și mai bogate regiuni ale României, Țara Moților. Multe au dispărut dramatic, lăsând în urmă monumente emblematice, iar altele mai supraviețuiesc doar pe bucăți.

Un traseu inedit scoate la iveală „Castelul din Carpați”, o cetate medievală părăsită de secole pe stâncile care se înalță la intrarea în ținutul sălbatic al Retezatului. Cetatea Colț a rămas vreme îndelungată un loc neprimitor, „bântuit” de legende întunecate.

Gara orașului Lugoj este reclădită din temelii după 150 de ani, odată cu modernizarea uneia dintre cele mai vechi magistrale feroviare din România, pe traseul Arad – Timișoara – Lugoj – Caransebeș.