Articole scrise de Daniel Guţă

Peste 75 de instituții muzeale își deschid porțile, sâmbătă, 17 mai, pentru a celebra „Noaptea Muzeelor 2025”. Ministerul Culturii anunță cea mai amplă ediție organizată până în prezent și o mulțime de activități interactive.

Un nou convoi agabaritic, folosit pentru aducerea unui generator la Termocentrala Mintia, va tranzita vestul României. Măsuri speciale au fost luate pentru asigurarea transportului pe un traseu rutier de aproximativ 250 de kilometri.

Arboretumul din Simeria, unul dintre cele mai vechi parcuri dendrologice din România, trece prin ample transformări. Numeroși arbori vor fi extrași, după ce fenomenele climatice, bolile și dăunătorii au dus la uscarea și putrezirea lor.

Peste un milion de români care trăiesc în afara țării ar putea vota în turul decisiv al alegerilor prezidențiale. Unii dintre ei recunosc că nu au participat la vot în primul tur și că au privit până acum cu detașare evenimentele politice din România.

Un loc greu accesibil din Munții Șureanu a păstrat rămășițele celor mai vechi stâne din România. Arheologii spun că au fost construite de daci și distruse în Antichitate, dar ruinele lor au rezistat timpului datorită izolării ținutului montan.

Un afacerist organizează o petrecere controversată la porțile Sarmizegetusei romane, unde Nicolae Guță este invitat să le cânte „dacilor”. Autoritățile consideră evenimentul unul cu tentă electorală și acuză folosirea sitului arheologic în scop politic.

România a păstrat mii de hectare de păduri seculare, neatinse de oameni, cu arbori ajunși la vârste și dimensiuni neobișnuite. Secretul rezistenței lor nu li s-a datorat oamenilor.

Structura unui vechi funicular, înaltă de circa 30 de metri, trece pe deasupra Reșiței, un fost mare oraș al oțelului. Capitala banatului montan păstrează câteva atracții turistice unicat, care au făcut-o atractivă pentru călătorii de pe Via Transilvanica.

Psihologul Mihai Copăceanu a analizat profilul celor doi finaliști la prezidențiale, George Simion și Nicușor Dan, și explică de ce, paradoxal, candidatul mai agresiv este perceput de public ca fiind mai atractiv ca lider politic.

Românii au votat din frustrare și nu din convingere ideologică, iar sărăcia și inegalitatea i-au impulsionat în alegerile făcute. Sunt explicațiile oferite de un sociolog pentru numărul mare de voturi obținute de George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Nicușor Dan și George Simion au ajuns cunoscuți prin căi cu totul diferite. Candidatul independent s-a remarcat în anii '80 ca olimpic internațional la matematică, iar un deceniu mai târziu, candidatul suveranist atrăgea atenția prin acțiunile asociației „Noii Golani”.

Lucrările la cel mai spectaculos viaduct de pe Autostrada Transilvania (A3) au început în anii 2000, dar au fost blocate ani la rând. Tronsonul cu tuneluri de pe Autostrada Lugoj–Deva (A1), lansat după 2010, este încă în șantier. Și în cazul magistralei feroviare din vest, întârzierile sunt uriașe.

Numeroase sate de munte din România au ajuns la finalul existenței lor îndelungate. Cândva locuite de sute de oameni, cu școli și biserici, așezările au fost, treptat, învinse de timp. Astăzi, deși aproape pustii, au devenit locuri căutate de turiști.

Scena politică românească e dominată de susținătorii vocali ai celor doi finaliști, aflați într-o confruntare deschisă. Sociologul Gelu Duminică avertizează însă că, deși pare că au confiscat discursul politic, nu aceștia vor decide alegerile.

Aldrich Ames, un fost ofițer CIA, arestat în 1994 și condamnat pe viață, este considerat unul dintre cei mai dăunători spioni din istoria SUA. Din 1985, a vândut secrete către URSS pentru milioane de dolari. A compromis astfel zeci de misiuni și a dus la moartea mai multor agenți occidentali.

Provocați pe rețelele sociale, mulți români au povestit cu mândrie cum și-au cumpărat mașini de lux de peste 35.000 de euro. Alții au remarcat paradoxul: mulți își sacrifică siguranța financiară pentru astfel de achiziții.

Odată cu venirea primăverii numărul motocicliștilor a crescut pe străzile orașelor și totodată s-au înmulțit și plângerile cu privire la gălăgia produsă de aceștia, uneori la ore nepotrivite. Unii motocicliști au încercat să explice motivele zgomotelor produse de turațiile ridicate.

Peștera lui Adam, considerată una dintre cele mai periculoase din România din cauza aburilor fierbinți care emană din adâncurile sale, este locul unui fenomen straniu. Un speolog care s-a aventurat în galeriile ei, înfruntând pericole, a descoperit rarele stalactite flexibile.

Stâna de Râu, poarta de intrare spre unele dintre cele mai spectaculoase trasee din Retezat, se află la peste 1.400 de metri altitudine, în inima munților, la capătul unui drum forestier de peste 20 de kilometri, care însoțește spectaculoasa vale a râului Bărbat.

Aricii au devenit prezențe tot mai familiare în zonele verzi ale orașelor, iar mulți români se bucură de prezența lor nocturnă. Unii au relatat că s-au „împrietenit” cu ei și chiar le-au dat nume.

În comuna Cornereva, cu cele mai multe sate din România, 40, trăiesc sub 3.000 de oameni. Ineleț, cel mai cunoscut dintre ele, are doar câțiva locuitori, dar este un punct de atracție pe Via Transilvanica, fiind accesibil prin celebrele scări de lemn sprijinite de stânci, în Munții Cernei.

Mai populare în comunism, multe grădini zoologice din România au ajuns adesea comparate de activiștii pentru protejarea animalelor cu „închisori”. Astfel, percepția românilor s-a schimbat, cu timpul, iar unele grădini zoo se pregătesc să renunțe la animalele mari.

Un român stabilit în Marea Britanie, delegat într-o secție de votare la prezidențiale, a oferit o relatare inedită despre procesul electoral. El a povestit despre atmosfera la vot, incidentele din trecut, suma pe care o primește și cum s-a votat până în prezent.

Un turist ajuns pe litoralul românesc de 1 Mai a stârnit o dezbatere aprinsă pe rețelele sociale după ce a publicat o fotografie cu bonul fiscal de la un butic din Constanța: 23 de lei pentru o pungă mică de alune și 18 lei pentru o sticlă de suc.

Cele mai puternice fortărețe medievale din România au rezistat numeroaselor asedii și trecerii timpului și deși și-au pierdut de secole rolul inițial, au devenit repere ale turismului istoric și locuri legendare pentru români.

„Am devenit călugări seculari” sau „cred că am devenit sălbatic” sunt câteva dintre concluziile trase de tineri despre modul în care socializează în viața reală, în contrast cu prezența online. Mulți dintre ei au povestit modul în care s-au refugiat în singurătate.

Stadionul Corvinul Hunedoara împlinește 65 de ani de la inaugurare, însă meciul pe care echipa locală îl va disputa sâmbătă, 3 mai 2025, ar putea fi ultimul joc oficial găzduit de această arenă. Stadionul urmează să fie demolat pentru a face loc unei noi baze sportive.

Din anii 2000 încoace, votul românilor din afara țării a devenit tot mai important în alegerea președintelui României. A fost decisiv în mai multe runde de alegeri și a reprezentat un mesaj simbolic important despre direcția pe care românii din Occident și-o doresc pentru țară.

Cinci candidați au șanse reale de a deveni președinți ai României, notează publicația Politico, într-o analiză a alegerilor prezidențiale din 2025. Jurnaliștii îi descriu succint pe favoriți, din cei 11 - „un spectru ce include militanți de dreapta și cruciați anti-UE”.

Numeroși programatori români se plâng că după ce au părăsit locurile de muncă în industria IT au descoperit că găsirea unui nou job poate fi mult mai complicată decât se așteptau. Unii spun că așteaptă o nouă șansă de mai multe luni, iar alții se pregătesc să își schimbe meseria.

Regimul Ceaușescu a făcut zeci de victime din rândul tinerilor recrutați în Armată. Mii de români erau trimiși, să muncească în minele periculoase de cărbune din Valea Jiului, unde lipsa de experiență și de șansă i-a transformat pe mulți în victime. Documente secrete dezvăluie drama tinerilor.

Un timișorean stabilit de aproape 20 de ani în Canada nu a scăpat de ironiile românilor, după ce și-a povestit experiența în urma primei vizite pe care a făcut-o aici, din 2005. „Ai trăit sub o piatră?”, l-a întrebat unul dintre ei.

România cuprinde peste 200 de perimetre de cercetare geologică, unde se pot ascunde mineralizații radioactive sau metale valoroase în industriile viitorului. Zăcămintele au fost identificate de-a lungul a peste un secol de explorări.