„A fost un an infernal”. Patru voluntari NASA au ieșit din „Marte”, după 378 de zile de izolare. Cum au trăit în habitatul experimental

Patru oameni de știință au încheiat o misiune experimentală de 378 de zile, în care au simulat viața pe Marte, într-un habitat construit de NASA în Houston, Statele Unite. Ei au trăit izolați de lumea exterioară mai bine de un an.

Voluntarii care au trăit peste un an în spațiul construit pentru a imita planeta Marte. Foto: NASA

Cei patru participanți la experimentul NASA au părăsit sâmbătă, 31 octombrie 2026, habitatul în care au locuit din 19 octombrie 2025, la Centrul Spațial Johnson din Houston.

Misiunea a făcut parte din programul Crew Health and Performance Exploration Analog (CHAPEA), prin care agenția spațială americană cercetează efectele izolării de lungă durată asupra sănătății și comportamentului oamenilor.

Echipajul NASA a fost format din Ross Elder, comandantul misiunii, Ellen Ellis, responsabilă de activitățile medicale, Matthew Montgomery, responsabilul științific, și James Spicer, inginerul de zbor.

Cei patru au locuit într-o construcție realizată prin imprimare 3D, cu o suprafață de aproximativ 158 de metri pătrați. Deși nu au părăsit Pământul, voluntarii au avut de respectat un program riguros, destinat să reproducă dificultățile unei expediții pe Marte.

„A fost un an infernal – astronauți simulați trăind în captivitate din proprie voință”, a afirmat Ellen Ellis, potrivit Reuters.

Viață ca pe Marte

Echipajul a efectuat simulări ale ieșirilor pe suprafața marțiană, a îngrijit culturi de plante, a întreținut echipamentele și a participat la cercetări medicale și psihologice. Pentru a reproduce condițiile unei expediții pe Marte, NASA a amenajat și un spațiu acoperit cu nisip roșu, unde voluntarii au făcut ieșiri simulate pe suprafața planetei, purtând costume spațiale. Deși părăseau habitatul, aceștia rămâneau în interiorul clădirii NASA din Houston, fără contact direct cu lumea exterioară.

Voluntarii, înainte de începerea experimentului, în 2025. Foto: NASA

Cei patru oameni de știință au fost puși și în fața unor situații dificile: defecțiuni ale echipamentelor, acces limitat la resurse și întârzieri ale comunicațiilor de până la 22 de minute. Ei au putut comunica prin e-mail cu cei apropiați, cu întârzieri asemănătoare celor întâlnite în timpul unei misiuni interplanetare, fără posibilitatea unor conversații obișnuite în timp real.

Într-un podcast oficial NASA, înregistrat înainte de încheierea experimentului, James Spicer a povestit că una dintre cele mai așteptate experiențe de după ieșirea din habitat era un duș fără restricții.

„Îmi place foarte mult să înot, să fiu în ocean, în apă, iar pe Marte apa este o resursă foarte limitată. Toate dușurile noastre sunt cronometrate și, bineînțeles, aici nu există posibilitatea de a înota. Abia aștept să pot face un duș lung și fierbinte”, a relatat acesta.

Ellen Ellis a mărturisit că aștepta să își revadă soțul și să își îmbrățișeze părinții, dar și să se bucure de lucruri obișnuite.

„Am mâncat multe fructe și legume anul acesta și am avut câteva recolte foarte reușite. În diferite momente ale misiunii am avut salată verde, kale și ridichi. Dar va fi ceva special să merg într-un supermarket, înconjurată de toate mirosurile și culorile fructelor și legumelor proaspete”, a povestit aceasta.

Voluntarii au trebuit să rezolve probleme tehnice, să repare echipamente și să gestioneze situații neprevăzute, fără posibilitatea de a primi imediat ajutorul specialiștilor.

James Spicer a povestit că a folosit aproape zilnic diferite unelte, de la chei și bormașini până la echipamente pentru desfundarea instalațiilor sanitare. La un moment dat, a fost nevoit chiar să își coasă costumul de zbor.

Activitățile medicale au fost o altă componentă importantă a experimentului. Voluntarii au învățat să își recolteze singuri probe de sânge și să folosească aparatură pentru investigații medicale, inclusiv ecografe, astfel încât să poată face față unor situații în care ajutorul medicilor de pe Pământ ar ajunge cu întârziere.

Ross Elder a povestit că, după luni întregi în care auzea în principal zgomotul ventilatoarelor și al echipamentelor, ajunsese să îi lipsească sunetele obișnuite ale orașului, ale vremii și ale traficului.

Participanții au anticipat că revenirea la viața obișnuită, după mai bine de un an petrecut într-un mediu controlat, va fi o experiență neobișnuită.

Pregătiri pentru viitoarele misiuni spre Lună și Marte

Misiunea încheiată la 31 octombrie a fost a doua din programul CHAPEA. Primul echipaj, format tot din patru voluntari, a petrecut 378 de zile în același habitat, între 2023 și 2024.

Prin aceste experimente, NASA urmărește să înțeleagă mai bine cum pot oamenii să rămână sănătoși, eficienți și capabili să colaboreze în timpul unor călătorii spațiale de lungă durată. Rezultatele ar putea contribui la proiectarea viitoarelor habitate spațiale și la dezvoltarea procedurilor medicale pentru astronauți.

Sara Whiting, cercetătoare în cadrul programului NASA Human Research Program, explica, într-un comunicat publicat în noiembrie 2025, importanța datelor obținute prin simulările CHAPEA.

„Informațiile și lecțiile învățate prin CHAPEA vor contribui la planificarea misiunilor reale, la proiectarea vehiculelor și a habitatelor de suprafață, dar și a altor resurse de care NASA are nevoie pentru a susține sănătatea și performanța echipajelor în explorarea spațiului dincolo de orbita joasă a Pământului”, declara cercetătoarea.

Agenția spațială americană speră ca experiența acumulată să contribuie la pregătirea viitoarelor expediții spre Lună și, ulterior, spre Marte, unde astronauții ar putea fi nevoiți să trăiască perioade îndelungate fără posibilitatea de a primi ajutor imediat de pe Pământ.