Video Lacul Trei Ape, golit controlat pentru lucrări hidrotehnice. Noua înfățișare a stârnit controverse: „Câți ani va dura reumplerea lui?”
Lacul Trei Ape din Munții Semenic a fost golit controlat până la cota minimă în această toamnă, pentru lucrări de reabilitare a echipamentelor hidromecanice ale barajului. Cei care îl vizitează descoperă o priveliște neobișnuită.

Lacul Trei Ape din Munții Semenic a fost golit controlat până la cota minimă în această toamnă, pentru lucrări de reabilitare a echipamentelor hidromecanice ale barajului. În aceste zile, călătorii găsesc aici o întindere de mâl, care formează fundul și brațele lacului, străbătută de firicele de apă. Zona a păstrat mirosul de pește și de baltă, în mijlocul întinderilor de pădure care îi acoperă împrejurimile.
Acumularea, aflată în apropierea satelor Gărâna și Brebu Nou, din Caraș-Severin, are o suprafață de 53 de hectare și o capacitate de aproximativ patru milioane de metri cubi de apă.
Lacul a fost amenajat la începutul anilor ’70 și este folosit pentru producerea energiei hidroelectrice, regularizarea debitelor și reducerea riscului de inundații. Totodată, de-a lungul celor peste cinci decenii de la înființarea sa, a fost o atracție turistică a Banatului Montan, pentru localnici, turiști și pescari.
Potrivit companiei PPC Renewables România, care administrează amenajarea hidrotehnică, intervențiile majore au devenit necesare după aproximativ 50 de ani de exploatare a amenajării.
„Prima etapă presupune înlocuirea echipamentelor hidromecanice accesibile, iar a doua etapă vizează demararea procesului de golire controlată a lacului Timiș Trei Ape, programat să înceapă în septembrie 2026. Pe durata lucrărilor de reabilitare a echipamentului hidromecanic aferent golirii de fund, nivelul acumulării se va menține la cota minimă admisă, în lunile octombrie și noiembrie. A treia etapă presupune reumplerea graduală a lacului, care va începe din noiembrie 2026. Procesul de reumplere este estimat la aproximativ 105 zile calendaristice, în funcție de condițiile meteorologice și de nivelul debitelor afluente”, au transmis reprezentanții companiei.
Golirea lacului i-a uimit pe români
În ultimii ani, lacul Trei Ape a fost afectat și de secetă și colmatare, fenomene care au dus la retragerea apelor și la apariția unor întinse suprafețe de mâl și aluviuni, în special în zona din amonte a acumulării.
Golirea programată în această toamnă a fost anunțată încă din primăvara anului 2026 de reprezentanții companiei, care au explicat necesitatea lucrărilor.
Totuși, noua înfățișare a zonei a stârnit controverse, iar unii români au privit-o, la fel ca în cazul altor lacuri de acumulare, cu suspiciune.
„A fost un lac mare, în mijlocul unui peisaj mirific. Aici mergeam vara cu cortul. Era plin de pește”, își amintește un localnic.
Unii români s-au întrebat când va fi reumplut lacul de acumulare, având în vedere debitul mic al celor trei pârâuri (Grădiște, Semenic și Brebu) care îl alimentează, înainte de a forma Timișul, unul dintre cele mai lungi râuri din vestul României.
„Câți ani va dura umplerea lui, că am văzut doar un firicel mic de apă curgând acolo?”, s-a întrebat altcineva.
Alți români au văzut imaginile cu lacul secat și au cerut decolmatarea zonei din amonte, unde, de mai mulți ani, luciul apei a lăsat locul unor suprafețe mlăștinoase și uscate. Alții s-au plâns de dispariția peștilor.
Secretul construcției unui mare baraj din România. A fost ridicat în numai 14 luni, în urmă cu 60 de ani VIDEO„Și pe timpul lui Ceaușescu s-au golit baraje pentru întreținere”, a amintit un localnic.

„Adevărul” a transmis o solicitare companiei, cerând informații despre stadiul actual al lucrărilor și termenul estimat pentru finalizarea acestora, momentul începerii reumplerii lacului și revenirea sa la nivelul normal, soarta peștilor din acumulare, posibilitatea efectuării unor lucrări de decolmatare, gradul de colmatare a lacului și măsurile luate pentru protejarea mediului. Până în prezent, compania nu a răspuns solicitării.
Lacul, atracție turistică din anii ‘70
Amenajarea din Munții Semenic se află la circa 40 de kilometri de Caransebeș și 40 de kilometri de Reșița, la mijlocul unui traseu montan spectaculos. Barajul său, aflat la altitudinea de 850 de metri, a fost primul ridicat în România din anrocamente cu miez de argilă. La construcția sa au fost folosite materiale locale, fiind gândit să adune apele celor trei pârâuri.
În anii ’70, lacul din Munții Semenic a trecut prin epoca sa „de glorie”. Atunci, satele pitorești din jurul său, înființate în urmă cu două secole de „pemi” (coloniști cu origini germane și cehe), erau mult mai animate, iar Reșița, cunoscută pentru uzinele sale metalurgice și hidroenergetice, se număra printre cele mai mari centre industriale din România.
Turismul se dezvoltase și în jurul lacului. În decembrie 1974, aici fusese inaugurat Hotelul Trei Ape, cu 70 de locuri de cazare și un restaurant cu 80 de locuri. În primăvara anului următor, autoritățile pregăteau extinderea complexului turistic. Un articol publicat la 14 mai 1975 în ziarul de limbă germană Neuer Weg prezenta investițiile anunțate de Cornel Hamat, directorul Oficiului Județean de Turism Caraș-Severin.
Satele uitate ale boemilor din creierii munților: „Mulți și-au vândut casele pe nimic după Revoluție și au plecat în Germania”„La Trei Ape se află în construcție opt bungalowuri și un restaurant cu grădină. Tot aici amenajăm două noi debarcadere, cu 40 de bărci”, declara directorul instituției pentru publicația germană.
El mai anunța și modernizarea drumurilor de acces spre Semenic și Poiana Mărului și construirea unor noi hoteluri în stațiunile montane ale Banatului. Investițiile urmăreau transformarea județului Caraș-Severin într-un centru turistic important al României.
Gărâna și Brebu Nou au ajuns în pragul dispariției în anii ’90, odată cu migrarea multor familii în Germania, iar în Reșița, cea mai mare parte a vechiului complex industrial a fost dezafectată, orașul fiind afectat, totodată, de un declin demografic. Fenomenul s-a răsfrânt și asupra numărului turiștilor care au ajuns pe malul lacului.
Rolul său principal a fost însă, încă de la început, unul hidroenergetic. Apa acumulată este folosită pentru producerea energiei electrice, dar lacul contribuie și la alimentarea cu apă a Reșiței, la regularizarea debitelor Timișului și la reducerea riscului de inundații în aval.
„Lacul asigură producerea de energie hidroelectrică încă de la construcția sa. Apa acumulată ajunge în camera de încărcare de la castelul de apă Semenic, de unde este direcționată spre CHE Crăinicel 2. Volumul de apă atinge 4 milioane de metri cubi”, arată PPC Renewables România.
Lacul Trei Ape face parte dintr-un sistem hidroenergetic mai amplu al Banatului Montan, format din patru baraje și cinci hidrocentrale, cu o putere instalată totală de 22 MW. O parte a infrastructurii (tuneluri, canale și apeducte) datează de la începutul secolului XX. Apa din Trei Ape este pompată spre castelul de apă Semenic și apoi folosită la hidrocentrala Crăinicel 2, cea mai puternică din sistem, cu o capacitate instalată de 9,2 MW.






















































