The Future is Now 2026. Cât de realist este calendarul marilor autostrăzi din România

România are nevoie de finanțări suplimentare de aproximativ 15 miliarde de euro pentru infrastructura rutieră majoră, în condițiile în care proiectele aflate în execuție și cele pregătite pentru următorii ani depășesc resursele disponibile. În paralel, autoritățile încearcă să mențină ritmul construcției de autostrăzi, însă termenele pentru unele tronsoane rămân incerte, iar calitatea lucrărilor trebuie să primeze în fața grabei, au declarat Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructură, și Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”.

România are un deficit de 15 miliarde de euro pentru marile proiecte rutiere Foto: Adevărul

Ionuț Ciurea a explicat că fondurile europene disponibile prin programele actuale nu sunt suficiente pentru a acoperi toate investițiile necesare în infrastructura rutieră majoră. Potrivit calculelor Asociației Pro Infrastructură, chiar și după includerea sumelor rămase din PNRR, a finanțărilor prin programul SAFE și a fondurilor din Programul Transport, deficitul ajunge la aproximativ 15 miliarde de euro.

„Programul Transport actual, care se încheie practic peste doi ani, are o alocare totală de aproximativ 10 miliarde de euro. Este bine, dar este mult sub nevoile pe care le avem”, a declarat Ionuț Ciurea.

Acesta a arătat că analiza include proiectele rutiere și feroviare finanțate prin PNRR, lucrările rămase de executat pe Autostrada A7, fondurile din SAFE și resursele disponibile prin Programul Transport. Comparând aceste finanțări cu necesarul investițiilor rutiere majore, asociația a identificat o diferență semnificativă.

„Dacă luăm toate aceste finanțări europene și le comparăm cu investițiile care mai trebuie realizate doar în infrastructura rutieră majoră, fără să includem calea ferată, ne rezultă un deficit de aproximativ 15 miliarde de euro”, a explicat reprezentantul Asociației Pro Infrastructură.

El a subliniat că problema nu privește doar șantierele deja deschise, ci și proiectele pentru care au fost semnate contracte, dar lucrările nu au început efectiv.

Autostrada A8, dependentă de găsirea unor noi surse de finanțare

Unul dintre cele mai mari semne de întrebare este Autostrada Unirii A8, care ar urma să lege Moldova de Transilvania. Proiectul are aproximativ 300 de kilometri, dintre care peste 100 de kilometri traversează zona montană, iar costurile ridicate și complexitatea lucrărilor fac dificilă estimarea unui termen realist de finalizare.

„Un mare semn de întrebare este Autostrada A8. Are aproximativ 300 de kilometri, dintre care peste 100 de kilometri sunt în zona montană, împărțiți în mai multe loturi. Nu aș putea să dau un termen fix de finalizare”, a declarat Ionuț Ciurea.

Potrivit acestuia, costul întregii autostrăzi ar putea ajunge la aproximativ 8-8,5 miliarde de euro, în timp ce alocarea totală a Programului Transport, care acoperă și alte categorii de infrastructură, este de aproximativ 10 miliarde de euro.

„Îmi vine greu să cred că vom găsi suficienți bani până în 2030 ca să terminăm A8. Nu văd A8 terminată mai devreme de șapte-opt ani. Doamne ajută să mă înșel. Este o mare problemă cu finanțarea”, a afirmat reprezentantul Asociației Pro Infrastructură.

O parte dintre tronsoanele din Moldova beneficiază de finanțare prin programul SAFE, inclusiv sectoarele Pașcani-Iași-Ungheni de pe A8 și Pașcani-Suceava-Siret de pe coridorul A7. Cu toate acestea, finanțarea europeană nu acoperă integral costurile estimate.

„Toate aceste tronsoane au o valoare a lucrărilor de aproximativ 5,5 miliarde de euro, iar alocarea prin SAFE este de 4,2 miliarde. Deci ne lipsește peste un miliard de euro”, a declarat Ionuț Ciurea.

Acesta a arătat că finalizarea lucrărilor până în 2030 depinde de identificarea unor resurse suplimentare de la buget sau din împrumuturi, dar și de capacitatea autorităților de a atribui și derula contractele.

România se apropie de pragul de 1.500 de kilometri de autostradă și drum expres

Din perspectiva autorităților, infrastructura rutieră a înregistrat progrese importante în ultimii ani, iar strategia de investiții stabilită în 2020 a permis menținerea priorităților în pofida schimbărilor de la conducerea Ministerului Transporturilor.

Ionel Scrioșteanu a declarat că programul investițional pentru perioada 2021-2030 a oferit un cadru de dezvoltare pe termen lung și a contribuit la atragerea fondurilor europene pentru proiectele prioritare.

Potrivit secretarului de stat, România urma să atingă, în jurul datei de 20 octombrie 2026, pragul de 1.500 de kilometri de autostradă dați în trafic.

„Astăzi, în 2026, putem spune că ne-am respectat promisiunile și prioritățile. Este foarte important în această perioadă să învățăm din trecut”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

Acesta a explicat că programul investițional a fost conceput astfel încât să asigure proiecte în toate regiunile țării și să mențină continuitatea investițiilor, inclusiv în contextul mobilității militare.

„Am ținut să avem acest program investițional și am găsit soluții pentru a avea investiții în toate zonele țării, pentru a coopta în procesul decizional majoritatea factorilor politici”, a afirmat secretarul de stat.

Scrioșteanu a mai arătat că strategia a permis României să obțină acordul pentru supracontractarea proiectelor în cadrul financiar european 2021-2027, ceea ce a contribuit la creșterea absorbției fondurilor europene pentru infrastructura de transport.

A7 până la Pașcani, o țintă dificilă pentru sfârșitul anului

În ceea ce privește Autostrada Moldovei A7, Ionel Scrioșteanu a avertizat că deschiderea circulației până la Pașcani înainte de sfârșitul anului este dificilă, chiar dacă antreprenorul își menține angajamentul.

„Este foarte greu să se deschidă circulația până la Pașcani până la finele anului, deși constructorul își menține angajamentul. După cum se vede, toamna începe, ușor-ușor, să își facă simțită prezența. Mai ales în zona structurilor, este destul de complicat. Nu trebuie să riscăm să facem lucrări de slabă calitate”, a declarat secretarul de stat.

Acesta a subliniat că respectarea termenelor nu trebuie să compromită calitatea execuției și că autoritățile trebuie să fie mai exigente cu firmele care realizează lucrările.

„Cred că trebuie să punem mai mult accent pe calitate și să fim mai atenți la firmele care execută lucrările. În continuare, la finalizarea unor lucrări, constatăm elemente care arată că, pe parcursul șantierului, nu au fost îndeplinite toate cerințele”, a afirmat Ionel Scrioșteanu.

Finanțarea europeană trebuie completată pentru menținerea ritmului investițiilor

Autoritățile caută noi surse de finanțare pentru a evita încetinirea proiectelor, inclusiv prin fondurile destinate mobilității militare și printr-o coordonare mai strânsă cu statele din Europa de Sud-Est.

Ionel Scrioșteanu a declarat că România, Bulgaria și Grecia încearcă să obțină o alocare mai consistentă pentru politica de coeziune în viitorul buget european.

„România face front comun cu țările din Europa de Sud-Est. Am semnat un document important și avem un demers comun prin care încercăm să coagulăm forțele la nivelul Comisiei Europene, pentru a obține o alocare substanțială pe zona de coeziune. Aici este cea mai importantă bătălie”, a declarat secretarul de stat.

În opinia sa, menținerea ritmului actual al investițiilor depinde de combinarea mai multor surse de finanțare.

„Vor exista alocări suplimentare pentru mobilitatea militară. Avem deja câteva proiecte finanțate în acest domeniu. Trebuie să realizăm un mix de finanțare, astfel încât să păstrăm cel puțin ritmul investițiilor pe care îl avem acum”, a explicat Ionel Scrioșteanu.

În paralel, Ionuț Ciurea a atras atenția că numărul proiectelor contractate sau aflate în pregătire depășește resursele bugetare disponibile. Deși acest lucru permite compensarea întârzierilor unor proiecte prin accelerarea altora, pe termen lung este necesară o planificare realistă a investițiilor, în funcție de finanțare și de capacitatea pieței de a susține lucrările.

Provocarea pentru România nu mai este doar să lanseze proiecte de infrastructură, ci să asigure finanțarea integrală a acestora, să gestioneze corect contractele și să mențină un ritm de execuție care să permită dezvoltarea unei rețele coerente de autostrăzi.