Jocurile gratuite de pe telefon îi pot costa scump pe părinți. Cum sunt convinși copiii să cheltuiască bani reali pe obiecte virtuale

Un joc descărcat gratuit pe telefon poate ajunge să coste sute de euro, atunci când cardul părinților rămâne salvat în aplicație. Personajele, armele virtuale și recompensele contra cost îi fac pe unii copii să cumpere iar și iar, doar cu câteva atingeri de ecran, fără să conștientizeze valoarea banilor cheltuiți. Psihologul Gabriela Marc explică, pentru „Adevărul”, de ce cedează copiii atât de ușor tentației, cum sunt încurajați să cheltuiască tot mai mult și cum pot părinții să prevină cheltuielile necontrolate.

chizițiile din jocurile video pot genera cheltuieli considerabile pentru părinți Foto: Pixabay

Jocurile gratuite, cunoscute sub denumirea de free-to-play, permit accesul fără o plată inițială, dar oferă ulterior posibilitatea de a cumpăra personaje, costume, obiecte sau avantaje. Unele folosesc monede virtuale, oferte limitate în timp și recompense aleatorii, care pot încuraja achizițiile repetate.

O cercetare publicată în 2026 în revista Frontiers in Public Health a analizat răspunsurile a 2.308 elevi din Austria, cu vârste între 10 și 19 ani. Dintre ei, 818 au spus că au cheltuit bani în jocuri. În acest grup, 10,4% dintre elevi (85 de persoane) au fost responsabili pentru 61,4% din totalul sumelor plătite. Media cheltuielilor pe an a fost de aproximativ 170 de euro pe elev care a făcut achiziții, însă diferențele au fost uriașe: cei mai mari cheltuitori au dat între 400 și 12.000 de euro într-un an.

Cercetătorii au observat și o legătură între cheltuielile ridicate și comportamentele problematice asociate jocurilor video și jocurilor de noroc. Dintre elevii care au cheltuit cel mai mult, 14,1% îndeplineau criteriile pentru o tulburare caracterizată prin pierderea controlului asupra timpului petrecut jucându-se și continuarea jocului în ciuda consecințelor negative, comparativ cu 4,2% dintre cei care au cheltuit sume mici. Cercetarea nu demonstrează însă că achizițiile din jocuri provoacă aceste probleme. De asemenea, nivelul cheltuielilor nu a fost asociat cu situația financiară a familiei.

De ce plătesc copiii pentru lucruri care nu există în realitate

„Un copil nu cumpără întotdeauna doar un obiect virtual, cumpără posibilitatea de a nu se simți exclus, promisiunea că va fi mai bun, că va ajunge mai repede la un nivel, că va fi observat sau că va avea și el ceea ce au ceilalți. Iar pentru un copil aflat la vârsta la care încearcă să își găsească locul în lume, asemenea lucruri au o greutate emoțională pe care noi, adulții, o putem subestima”, explică Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, pentru „Adevărul”.

În spatele jocurilor gratuite există un model comercial bazat pe atragerea utilizatorilor și menținerea interesului acestora. Nu toți jucătorii trebuie să plătească pentru ca sistemul să fie profitabil.

„Monedele virtuale îndepărtează cheltuiala de imaginea banilor reali. O ofertă disponibilă doar câteva ore creează impresia că trebuie să decizi imediat. Recompensele aleatorii întrețin speranța că următoarea încercare va aduce ceea ce îți dorești”, continuă ea.

Când jocul devine o modalitate de a scăpa de emoțiile neplăcute

Cheltuielile repetate pot avea și o componentă emoțională. Un copil care întâmpină dificultăți la școală sau în relațiile cu ceilalți poate găsi în jocuri recompense rapide, apreciere și sentimentul că deține controlul.

„Nu înseamnă că fiecare copil care cumpără ceva într-un joc este singur sau nefericit. Ar fi nedrept să presupunem asta. Dar atunci când cheltuielile devin repetate și greu de controlat, merită să ne întrebăm și ce rol emoțional a ajuns să aibă jocul în viața lui,” subliniază specialista.

Un alt studiu, publicat în 2025 în Computers in Human Behavior, a identificat asocieri între cumpărarea recompenselor virtuale aleatorii, numite loot boxes, și comportamentele problematice de joc, anxietate, depresie și impulsivitate. Autorii au analizat inclusiv rolul impulsivității și al simptomelor emoționale în aceste relații.

Pentru adolescenți, jocurile reprezintă adesea și spații de socializare. Obiectele rare sau personajele apreciate de ceilalți pot deveni simboluri de statut în grup.

„De aceea, când un părinte spune «Sunt doar niște pixeli, nu înțeleg de ce îți pasă», copilul poate auzi, de fapt, că lumea lui nu merită înțeleasă. Și se poate retrage din conversație exact atunci când ar avea cea mai mare nevoie de îndrumare”, consideră specialista.

Ce faci când descoperi că a folosit cardul fără permisiune

Situația devine mai complicată atunci când copilul ascunde cumpărăturile sau utilizează cardul părinților fără acord. Gabriela Marc recomandă stabilirea unor consecințe clare, adaptate vârstei, fără umilirea copilului.

„Aș separa întotdeauna comportamentul de valoarea copilului. Putem spune foarte clar că o achiziție făcută fără acord este inacceptabilă, putem opri plățile și putem stabili cum va repara, în mod potrivit vârstei, ceea ce s-a întâmplat. Dar avem nevoie să păstrăm deschisă relația în care el poate recunoaște că a greșit,” precizează ea.

Psihologul atrage atenția și asupra modului în care adulții gestionează refuzul unei cumpărături: „Dacă îi spunem «Înțeleg că îți dorești foarte mult și că ești supărat, dar astăzi nu cumpărăm», îi arătăm că dorința lui poate fi luată în serios fără să fie satisfăcută.”

Cum îi învățăm să folosească responsabil telefonul

Părinții pot dezactiva achizițiile din aplicații, pot solicita aprobarea fiecărei tranzacții și pot evita salvarea cardurilor pe dispozitivele copiilor. Verificarea istoricului plăților și stabilirea unui buget pentru adolescenți pot preveni acumularea unor cheltuieli neprevăzute.

Gabriela Marc consideră că educația digitală trebuie să includă și înțelegerea mecanismelor comerciale din jocuri. „Aș vrea să îl învățăm să privească dincolo de joc. Să se întrebe de ce o companie oferă gratuit o experiență în care apoi apar atât de multe lucruri de cumpărat. De ce o ofertă expiră exact când își dorește un obiect. De ce este mai ușor să plătească folosind monede virtuale”, subliniază specialista.

În același timp, părinții trebuie să fie atenți la propriile obiceiuri, inclusiv la folosirea telefonului sau a cumpărăturilor pentru a liniști copilul ori pentru a recompensa orice comportament pozitiv.

„Nu vom putea elimina din viața copiilor toate ofertele, toate tentațiile și toate mecanismele prin care companiile încearcă să le atragă atenția. Dar putem construi în ei ceva care să îi ajute să nu depindă atât de mult de promisiunile acestor lumi: sentimentul că sunt valoroși și atunci când nu câștigă, când nu au cel mai nou obiect și când nu sunt admirați de ceilalți”, conchide Gabriela Marc.