Economia la căldură poate costa mai mult decât factura. Ce riscă românii care nu își încălzesc suficient locuințele

România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană a ponderii persoanelor care nu își permit să își încălzească adecvat locuințele, de la 10,8% în 2024 la 11,9% în 2025, potrivit Eurostat. În timp ce media europeană a scăzut la 8,8%, tot mai mulți români sunt nevoiți să facă economii la încălzire. Cercetările recente arată că sărăcia energetică este asociată cu probleme de sănătate fizică și mintală, în special în rândul vârstnicilor. Analistul economic Adrian Negrescu și Laura Găvan, psiholog, explică, pentru „Adevărul”, de ce frigul din locuințe poate avea consecințe care depășesc valoarea facturilor.

Tot mai mulți români nu își permit să își încălzească adecvat locuințele Foto: Pixabay

Potrivit raportului Eurostat Key Figures on European Living Conditions - 2026 Edition, ponderea europenilor care nu își permit să mențină o temperatură adecvată în locuință a scăzut de la 9,2% în 2024 la 8,8% în 2025. România a avut însă cea mai mare creștere dintre statele membre, de 1,1 puncte procentuale.

Problema nu se reflectă întotdeauna în valoarea facturilor. Un studiu publicat în 2026 în revista Energy & Buildings arată că gospodăriile care își limitează intenționat consumul pentru a economisi bani pot rămâne în afara indicatorilor tradiționali ai sărăciei energetice, deși locuiesc la temperaturi nesigure. Cercetarea a utilizat un model bazat pe date sintetice pentru 6.000 de gospodării, evidențiind limitele evaluării sărăciei energetice exclusiv prin cheltuieli.

De ce unele locuințe sunt greu de încălzit

Adrian Negrescu, analist economic, explică, pentru „Adevărul”, că eficiența energetică a clădirilor reprezintă o problemă majoră în România. „Diferența dintre o locuință caldă și una rece ține mai puțin de prețul gazului și mai mult de starea clădirii. În România există aproximativ 9 milioane de locuințe, iar peste 4,4 milioane au mai mult de 50 de ani, adesea prost izolate și mari consumatoare de energie,” spune el.

Potrivit analistului, blocurile vechi pierd căldură prin pereți, ferestre, acoperișuri și punți termice, în timp ce instalațiile de distribuție învechite contribuie la consumul ridicat.

În mediul rural, multe gospodării folosesc sobe pe lemne, în case fără izolație și cu o singură sursă de încălzire. Scumpirea lemnelor de foc pune o presiune suplimentară asupra bugetelor.

„Statul plătește în fiecare iarnă pentru căldura care iese prin pereții blocurilor. Fiecare leu investit în izolarea unei locuințe locuite de o familie vulnerabilă scade factura pentru totdeauna, nu doar pentru o lună”, afirmă Adrian Negrescu.

Acesta susține că fondurile destinate combaterii sărăciei energetice ar trebui direcționate cu prioritate către reabilitarea locuințelor vulnerabile, inclusiv prin finanțare integrală pentru persoanele care nu pot suporta investițiile inițiale.

Ce se întâmplă cu sănătatea când economisim la încălzire

Un studiu realizat de Martina Celidoni, Raffaele Miniaci și Paola Valbonesi, publicat în septembrie 2026 în Journal of Economic Behavior & Organization, a analizat legătura dintre sărăcia energetică și sănătatea persoanelor vârstnice din Europa.

Cercetătorii au identificat asocieri între dificultățile de încălzire a locuinței și afecțiunile pulmonare cronice, simptomele depresive, declinul cognitiv și reducerea forței musculare. Analizele au evidențiat inclusiv un efect negativ semnificativ asupra forței de strângere a mâinii, indicator al funcționării fizice la vârstnici.

Adrian Negrescu atrage atenția și asupra costurilor sociale ale acestei probleme: „Frigul din casă nu apare în statistica facturilor, dar apare în cea a spitalelor. Un pensionar care stă iarna la 16 grade ca să economisească 100 de lei pe lună riscă să coste sistemul de sănătate de zeci de ori mai mult. Este una dintre cele mai proaste afaceri pe care le putem face ca țară.”

Când frigul din casă devine o sursă de stres

La rândul său, Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, explică, pentru „Adevărul”, că dificultățile financiare pot transforma locuința dintr-un spațiu de siguranță într-o sursă permanentă de îngrijorare.

„Când bugetul nu mai ajunge pentru toate cheltuielile, oamenii încep să facă alegeri pe care, în alte condiții, nu le-ar face. Reduc cumpărăturile, amână anumite plăți și, uneori, aleg să stea în frig pentru a nu avea o factură prea mare la încălzire”, lămurește aceasta.

Grija permanentă pentru cheltuieli poate afecta somnul, concentrarea și relațiile cu ceilalți. În cazul persoanelor care se confruntă deja cu dificultăți emoționale, condițiile precare de locuire pot amplifica disconfortul.

„Nu putem spune că temperaturile scăzute duc automat la depresie, dar nici nu putem ignora felul în care mediul în care trăim ne influențează starea psihică”, explică psihoterapeuta.

O altă problemă apare atunci când lipsurile sunt acceptate treptat ca parte firească a vieții cotidiene. „Faptul că cineva reușește să suporte o situație nu înseamnă că acea situație nu îl afectează”, consideră ea. Pentru persoanele vârstnice, dificultățile pot fi amplificate de veniturile reduse, problemele de sănătate și izolarea socială.

„Un pensionar care trebuie să aleagă între încălzirea locuinței, cumpărarea medicamentelor și achiziționarea alimentelor nu face o alegere liberă. Încearcă să împartă resurse insuficiente între nevoi la fel de importante”, afirmă Laura Găvan.

Cum pot fi reduse facturile fără a renunța la căldură

O cercetare publicată în 2026 în Energy, Sustainability and Society, care a analizat efectele reglementărilor privind eficiența energetică a clădirilor din Turcia, a identificat îmbunătățiri ale condițiilor de încălzire și reduceri ale unor indicatori ai sărăciei energetice în gospodăriile potențial vizate de aceste măsuri.

Laura Găvan menționează izolarea termică, etanșarea ferestrelor și ușilor și utilizarea sistemelor eficiente de încălzire printre soluțiile care pot reduce consumul. Aceste intervenții presupun însă investiții pe care familiile vulnerabile nu și le permit întotdeauna.

Psihoterapeuta atrage atenția și asupra tensiunilor familiale care pot apărea atunci când părinții reduc încălzirea pentru a controla cheltuielile, iar copiii resimt disconfortul: „În spatele conflictelor se află adesea neputința și nesiguranța, nu doar diferențele de opinie.”

Pentru Adrian Negrescu, sprijinul financiar acordat gospodăriilor trebuie însoțit de investiții care să reducă pierderile de energie pe termen lung. „Până nu oprim pierderile din clădiri, orice ajutor la factură va fi ca apa turnată într-o găleată spartă”, explică acesta.

Laura Găvan subliniază că problema nu poate fi redusă la modul în care oamenii își gestionează banii. „Din perspectiva psihologică, a avea o locuință în care te poți încălzi în mod adecvat nu este un moft. Este o condiție care contribuie la sănătate, odihnă și echilibru emoțional.(...) Economisirea este necesară, dar există o limită dincolo de care renunțările încep să ne coste prea mult”, concluzionează psihoterapeuta.