The Future is Now 2026. Inteligența artificială nu mai așteaptă după statul român. De ce adaptarea devine urgentă

Inteligența artificială poate crește productivitatea companiilor, dar riscă să reducă oportunitățile de angajare pentru tineri, în timp ce administrația publică din România încă testează integrarea noilor tehnologii. Cercetarea, pregătirea specialiștilor și adaptarea instituțiilor devin esențiale pentru economia viitorului, au arătat Călin Alexandru Ur, Aurel-Cătălin Giulescu și Ionuț Valentin Sas, la evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”.

Inteligența artificială poate crește productivitatea, dar schimbă regulile angajării Foto: Adevărul

Ionuț Valentin Sas, Senior Vice President Finance la UiPath, a vorbit despre capacitatea oamenilor de a se adapta la revoluțiile tehnologice și despre felul în care inteligența artificială poate contribui la acoperirea deficitului de forță de muncă, într-un context în care populația din țările dezvoltate îmbătrânește.

„La nivelul fiecărei revoluții, fie că a fost cea agricolă, cea industrială sau că vorbim acum despre revoluția inteligenței artificiale, umanitatea a reușit să se adapteze.

Și umanitatea reușește să se adapteze pentru că partea creativă și emoțională a omului transcende un anumit algoritm sau o anumită regulă. Capacitățile umane vor fi esențiale în acest proces”, a declarat Ionuț Valentin Sas.

Reprezentantul UiPath a explicat că tehnologia poate contribui la compensarea deficitului de personal, dar a subliniat că schimbările produse în interiorul companiilor nu se rezumă la eliminarea unor posturi. La nivelul organizației, obiectivul este ca angajații să își extindă capacitatea de lucru și să realizeze mai multe activități în același interval de timp.

„Dacă mă uit la nivelul organizației, la UiPath nu ne concentrăm pe optimizarea anumitor posturi. Ne uităm la capacitatea colegilor noștri de a-și extinde activitatea, de a face mai mult, de a folosi același timp pe care îl aveau înainte pentru a desfășura mai multe activități”, a explicat Sas.

Totuși, adaptarea la noile tehnologii poate avea și consecințe asupra angajaților. Acesta a avertizat că unele poziții vor fi afectate, iar o parte dintre salariați ar putea părăsi companiile.

„Faptul că unele poziții vor fi afectate, cu riscul de a părea cinic, și îmi cer scuze pentru asta, face parte dintr-un proces de selecție naturală și de învățare. Unii colegi vor pleca.

Modul în care vom reuși să ne adaptăm la aceste realități contemporane va fi esențial pentru dezvoltarea viitoare”, a afirmat reprezentantul UiPath.

Cercetarea și pregătirea tinerilor, esențiale în economia viitorului

Călin Alexandru Ur, directorul ELI-NP Măgurele, a pus accentul pe rolul cercetării și inovării în dezvoltarea societății, dar și pe nevoia de a pregăti specialiști capabili să lucreze cu tehnologii emergente.

„Fără inovare, o societate nu se poate dezvolta. Este nevoie de cercetare și de inovare. Eu consider că suntem, cumva, combustibilul care face o societate să funcționeze. Cercetarea, la fel ca benzina, costă mult, dar nu putem funcționa fără ea”, a declarat Călin Alexandru Ur.

Acesta a amintit că infrastructura de cercetare de la Măgurele a atras cercetători și ingineri din peste 25 de țări și că formarea unei noi generații de specialiști este esențială pentru continuarea proiectelor științifice.

„Reziliența, despre care s-a vorbit foarte mult la nivel tehnologic, ține și de personal, de oamenii care trebuie să fie pregătiți să înfrunte noi provocări și să se adapteze la condiții noi într-un timp foarte scurt.

Tehnologiile pe care le dezvoltăm sunt tehnologii noi, emergente, iar tinerii trebuie să învețe, să preia din zbor noile dezvoltări și să le ducă mai departe. Cred că avem un rol foarte important în pregătirea personalului de care are nevoie România, și nu numai”, a explicat directorul ELI-NP Măgurele.

În ceea ce privește inteligența artificială, Ur a avertizat că folosirea acesteia nu trebuie să înlocuiască gândirea proprie, în special în cazul tinerilor aflați în formare.

„Dacă ne referim la inteligența artificială, o iubim și o urâm în același timp. Este o realitate pe care trebuie să o acceptăm. Este printre noi. Elemente ale inteligenței artificiale există de multă vreme, dar acum se manifestă cu mult mai multă putere.

Riscul cel mare este ca tinerii să devină leneși, să folosească inteligența artificială în loc să gândească ei înșiși, să lase inteligența artificială să gândească pentru ei. Ceea ce este foarte periculos. Noi trebuie să fim în stare să o folosim, nu să ne înlocuiască”, a spus Călin Alexandru Ur.

Directorul ELI-NP a atras atenția și asupra unei limite importante a tehnologiei: inteligența artificială poate genera informații inventate atunci când nu deține răspunsul corect.

„Iar inteligența artificială are o problemă: începe să inventeze acolo unde nu știe.

Scopul nostru este să îi învățăm pe tineri să folosească inteligența artificială în beneficiul lor și al nostru, fără să se culce pe o ureche”, a adăugat acesta.

Digitalizarea statului nu înseamnă doar introducerea tehnologiei

Aurel-Cătălin Giulescu, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a susținut că digitalizarea nu trebuie redusă la introducerea unor instrumente informatice, ci trebuie să presupună schimbarea modului în care funcționează instituțiile publice.

Acesta a prezentat cartea electronică de identitate drept unul dintre proiectele importante realizate în mandatul său și a subliniat că aceasta reprezintă un prim pas către transformarea digitală.

„În pofida tuturor dificultăților, am reușit să pun în circulație cartea electronică de identitate, iar în opinia mea acesta reprezintă unul dintre cele mai mari succese ale mele.

Cartea electronică de identitate trebuie privită ca un prim pas către transformarea digitală. Aș vrea să înțelegem cu toții că digitalizarea, în sine, înseamnă prea puțin. Transformarea este esențială. Trebuie să schimbăm modul în care funcționăm”, a declarat Aurel-Cătălin Giulescu.

Șeful ADR a vorbit și despre reticența față de cartea electronică de identitate, explicând că dezbaterea despre riscurile asociate cipului trebuie privită în contextul utilizării cotidiene a dispozitivelor digitale.

„Cartea electronică de identitate este percepută de unii ca un pericol, pentru că acel cip este vizibil. Și unde discutăm despre asta? Pe rețelele sociale, de pe un dispozitiv care are foarte multe cipuri ce nu se văd și care poate deveni un instrument de urmărire, prin mecanisme de profilare”, a afirmat acesta.

Administrația publică nu ține pasul cu viteza dezvoltării AI

În opinia președintelui ADR, una dintre principalele dificultăți este ritmul lent în care instituțiile publice adoptă noile tehnologii, în comparație cu viteza de dezvoltare a inteligenței artificiale.

„Încercând să vă explic cât de pregătită este administrația publică, vă spun că întrebarea este foarte grea, iar răspunsul este destul de ciudat. O mare parte a administrației publice nu este pregătită.

Plecăm de la o singură idee: viteza cu care se dezvoltă automatizarea astăzi. În fiecare lună vorbim despre versiuni noi ale tehnologiilor, iar noi încă ne întrebăm dacă este momentul să introducem elemente de inteligență artificială în instituțiile publice din România. Încă testăm”, a declarat Giulescu.

Acesta a oferit și exemple de servicii publice digitalizate, dar a atras atenția că existența sistemelor informatice nu garantează automat utilizarea lor pe scară largă.

„Vă pot vorbi despre digitalizarea stării civile în România. Avem deja sisteme informatice funcționale, dar utilizarea lor este încă limitată”, a explicat președintele ADR.

Giulescu a mai precizat că platforma Ghișeul.ro a fost migrată complet în cloudul guvernamental, însă a ridicat problema resurselor necesare pentru menținerea acestor sisteme pe termen lung.

„Ghișeul.ro a fost migrat complet în cloudul guvernamental. Întrebarea este în ce măsură statul va avea resursele necesare pentru a susține aceste sisteme în următorii cinci ani, inclusiv din perspectiva cheltuielilor”, a spus acesta.

În privința planificării digitale, șeful ADR a subliniat că administrația trebuie să privească dincolo de proiectele aflate în desfășurare și să anticipeze evoluțiile tehnologice pe termen lung.

„Noi putem să anticipăm cum va arăta ecosistemul digital în 2030, pentru că pregătim deja un nou ciclu de finanțare. Dar suntem pregătiți să anticipăm cum va arăta în 2035 și să pregătim de anul viitor următorul ciclu? Eu recunosc că nu sunt pregătit”, a afirmat Aurel-Cătălin Giulescu.