Greșeala pe care mulți oameni o fac atunci când răcesc. Medicamentele care nu ajută și pot face mai mult rău

O răceală aparent banală îi determină pe mulți oameni să apeleze la medicamente fără să consulte un medic. O analiză publicată în JAC-Antimicrobial Resistance arată că, în trei dintre studiile incluse, proporția medie a persoanelor care declaraseră că au luat antibiotice pentru răceală sau gripă a fost de 52,56%. O altă cercetare, prezentată pe 15 octombrie 2026 și realizată în șapte țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, arată că aproape o treime dintre participanții care utilizaseră recent antibiotice le obținuseră fără prescripție medicală, iar mai puțin de jumătate știau că acestea nu sunt eficiente împotriva infecțiilor virale asemănătoare gripei. De ce continuăm să luăm medicamente nepotrivite atunci când răcim, care sunt riscurile automedicației și cum recunoaștem simptomele care necesită un consult medical?

Administrarea antibioticelor fără recomandare medicală nu grăbește vindecarea răcelilor Foto: Shutterstock

Un studiu realizat în România, în mai 2026, de Bucharest Center for Economy & Society (CES Bucharest), arată că șapte din zece români aleg să își trateze durerile acasă, fără să consulte un medic. Potrivit cercetării, 39% dintre respondenți declară că iau medicamente fără recomandare medicală, iar 76% spun că li se întâmplă să întrerupă tratamentul prescris înainte de termen.

Datele vin în contextul în care utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor rămâne o problemă de sănătate publică. Analiza publicată în JAC-Antimicrobial Resistance, care a inclus 33 de studii din țări cu venituri ridicate și peste 33.000 de participanți, a identificat numeroase concepții greșite despre antibiotice și rezistența antimicrobiană.

De ce antibioticele nu tratează răceala

Antibioticele acționează împotriva bacteriilor, nu a virusurilor care provoacă răceala obișnuită sau gripa. Administrarea lor fără indicație medicală nu grăbește vindecarea unei infecții virale și poate provoca reacții adverse.

„Noi avem o problemă în România și nu numai. În România și la nivel european există această problemă cu automedicația și de multe ori automedicația ne face mai mult rău decât bine, mai ales în sezonul gripal”, explică pentru „Adevărul” Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).

Una dintre consecințele utilizării nejustificate a antibioticelor este favorizarea apariției bacteriilor rezistente la tratament, ceea ce poate îngreuna tratarea unor infecții ulterioare.

„Dacă n-ai nicio infecție și ai doar o simplă răceală, consumul de antibiotic nu te ajută, nu înseamnă că te faci bine”, subliniază Radu Gănescu.

O altă cercetare publicată în revista Pharmacia, realizată pe 12.729 de persoane din șapte țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, arată că 29,3% dintre cei care utilizaseră recent antibiotice le obținuseră fără prescripție medicală. Deși 82,3% dintre participanți auziseră despre rezistența la antibiotice, numai 42,6% au demonstrat un nivel bun de cunoștințe despre utilizarea acestora și riscurile asociate.

Nici medicamentele obișnuite nu sunt lipsite de riscuri

Automedicația nu se limitează la antibiotice. Medicamentele utilizate frecvent pentru febră, dureri sau alte simptome de răceală pot avea contraindicații și reacții adverse, mai ales dacă sunt administrate în doze nepotrivite ori combinate cu alte tratamente.

„Orice medicament, chiar dacă este un medicament antitermic sau chiar dacă este un medicament de larg consum, adică generalizat, în masă, poate avea efecte adverse și sfatul medicului este cea mai bună recomandare”, avertizează președintele COPAC.

Pentru persoanele cu boli cronice, riscurile pot fi mai mari. Diabetul, afecțiunile cardiovasculare și alte probleme de sănătate pot influența evoluția unei infecții respiratorii și alegerea tratamentului.

„De asta, când luăm niște medicamente, trebuie să ne gândim și la reacția acelor medicamente cu celelalte medicamente pe care le luăm zi de zi”, precizează Radu Gănescu.

Acesta recomandă ca pacienții să discute cu medicul sau farmacistul despre tratamentele pe care le urmează deja, înainte de a lua medicamente suplimentare.

Când trebuie să mergem la medic

O răceală ușoară poate fi tratată acasă, prin odihnă, hidratare și luarea câtorva măsuri pentru ameliorarea simptomelor. Însă agravarea stării generale sau lipsa ameliorării necesită evaluare medicală.

„Situațiile se pot agrava fără să avem cunoștințe, fără să ne dăm seama când și cum”, spune Radu Gănescu.

Dificultățile de respirație, durerea în piept, confuzia sau deteriorarea rapidă a stării generale impun solicitarea urgentă a ajutorului medical. Persoanele vârstnice, cele cu imunitate scăzută și pacienții cu boli cronice trebuie să fie deosebit de atenți la evoluția simptomelor.

În sezonul infecțiilor respiratorii, președintele COPAC insistă și asupra prevenției. „Cel mai recomandat lucru pe care îl pot face? Vaccinarea, vaccinarea de sezon”, afirmă acesta.

Vaccinarea antigripală reduce riscul formelor grave de gripă și al complicațiilor, fără a elimina complet posibilitatea infectării, conform spuselor sale. Ea nu protejează însă împotriva tuturor virusurilor care provoacă răceli.

În cazul antibioticelor, regula rămâne utilizarea lor numai atunci când există o indicație medicală, nu preventiv sau pentru simptome care pot fi provocate de o infecție virală, conchide specialistul.