Analize Adevărul

O serie de medicamente utilizate pe scară largă, multe dintre acestea care se pot cumpăra chiar fără rețetă, sunt folosite de către unii adolescenți în scop recreativ. Fenomenul este cunoscut sub diverse denumiri și poate pune chiar viața în pericol.

Partidele care se autointitulează suveraniste au o creștere fulminantă în Europa și în întreaga lume, iar tendința pare să se accelereze. Politologul Valdimir Borțun, cercetător la Oxford, consideră că acest lucru are legătură cu criza de lideri reali din UE

La ora actuală, persistă un blocaj absolut la nivelul relațiilor dintre România și Ucraina pe planul vieții religioase, mai exact există două dispute între BOR și Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOU), respectiv între BOR și statul ucrainean, începând cu 2018.

Cinci țări din Uniunea Europeană au anunțat că vor testa un sistem digital de verificare a vârstei pentru accesul la platformele sociale. Măsura este parte dintr-o inițiativă mai amplă a Comisiei Europene, menită să protejeze copiii de conținutul dăunător din online.

Donald Trump susține că va impune tarife de 30% la mărfurile importate din UE și Mexic, începând de la 1 august. Dacă decizia sa va fi menținută, UE și SUA vor intra într-un adevărat război comercial din care Bruxelles-ul riscă să iasă extrem de șifonat, iar România va avea enorm de suferit.

1 din 4 liceeni din România a jucat deja la pariuri. În lipsa unor reglementări eficiente și sub presiunea algoritmilor care le vând „câștiguri rapide”, adolescenții ajung tot mai devreme în cercul vicios al dependenței.

Măsurile din pachetul II de austeritate prezentate de premierul Bolojan sunt destul de vagi, spune economistul Liviu Deceanu. Între alegerea unor reforme cu impact minim, „de ochii lumii” și a unor decizii radicale, de genul „tăierilor cu drujba”, economistul crede că se va alege calea de mijloc.

Scandările pro-Ceaușescu de la festivalul „Beach, Please!” reflectă un val periculos de nostalgie totalitară, chiar dacă organizatorii invocă o glumă, atrage atenția istoricul Cosmin Popa.

Măsurile de austeritate propuse de Guvernul României au readus în atenție subiectul exploatărilor resurselor naturale ale României, în special a zăcămintelor de aur, argint, cupru și alte metale prețioase, conturate în Munții Apuseni.

O metodă aplicată de specialiștii în educație din județul Botoșani a reușit să crească în mod spectaculos eficiența elevilor la Evaluare Națională. Promovabilitatea a crescut cu 10% iar școlile din mediul rural cu mulți elevi sub nota 5 au înregistrat progrese spectaculoase.

România a îndeplinit criteriile pentru zona euro în urmă cu aproape un deceniu, dar a ratat momentul. În timp ce Bulgaria face pași decisivi, autoritățile de la București ocolesc subiectul. Economiștii vorbesc despre lipsă de voință politică și teamă de disciplină fiscală.

Profesorul Sergiu Mișcoiu a comentat informația din presa israeliană conform căreia Iranul ar fi avut drept obiective pe termen lung atacarea cu rachete balistice a capitalelor europene. În acest context, inclusiv a Bucureștiul ar putea fi o țintă.

Învățământul a fost, de la începuturile sale, calibrat pentru a forma muncitori în fabrici și uzine. Odată cu era post-industrială e nevoie și de o reformă a educației, însă este periculoasă scoaterea materiilor școlare despre neam, cetățenie, morală colectivă, susține analistul Hari Bucur-Marcu.

Cetățenii moldoveni din România, ale căror voturi pot fi decisive la viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova, ar putea deveni ținte ale propagandei pro-ruse și eurosceptice. Istoricul Cosmin Popa explică ce teme ar putea fi folosite pentru a-i influența.

Pentru antreprenori, impactul noilor măsuri fiscale anunțate de Guvern nu ține doar de cifre, ci de lipsa de încredere în eficiența statului.

Reducerea consumului, creșterea prețurilor și a evaziunii fiscale sunt câteva dintre reacțiile pe care le va avea societatea românească la pachetul austerității propus de Bolojan. Cele mai nocive răspunsuri vor veni însă din zona investitorilor, explică economistul Radu Nechita.