Analize Adevărul

România și Danemarca ar putea suferi represalii din partea Rusiei, susțin britanicii de la The Independent, care amintesc sprijinul masiv dat de cele două țări pentru Ucraina. Doi cunoscuți experți în securitate și analiză militară explică, pentru „Adevărul”, în ce măsură suntem în pericol.

Alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei au generat tensiuni majore între PSD, PNL și USR, dar în schimb au oferit un moment de respiro la Palatul Victoria. Politologul Andrei Țăranu explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce actualul cabinet va trece iarna.

Acordul politic recent dintre Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, care obligă statelor membre să sisteze importurile de gaze din Rusia până în 2027, ridică semne de întrebare majore asupra modului concret de aplicare.

Pentru o țară precum România, care a mizat constant pe parteneriatul strategic cu SUA, Strategia de securitate națională a administrației Trump este un semnal de alarmă, spune politologul Sergiu Mișcoiu.

Bulgaria traversează o nouă perioadă de turbulențe politice și sociale, marcată de proteste. Peste 50.000 de oameni au ieșit în stradă săptămâna trecută la Sofia și în alte orașe.

Proiectul strategic semnat de România cu Grecia și Bulgaria, care prevede construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate pe ruta Salonic–Alexandroupolis–București, promite minuni, dar ar avea mai degrabă efecte limitate, este de părere expertul în securitate, Claudiu Degeratu.

Camionul cu armament depistat, în 20 noiembrie, în vama Albița, a declanșat o operațiune complexă de dezinformare pro-Kremlin. Până când autoritățile au comunicat că este vorba despre armament rusesc, mass media a fost inundat de știri false potrivit cărora era vorba de armament NATO din Ucraina.

Criza de la Barajul Paltinu evidențiază vulnerabilitățile infrastructurii energetice și de apă, accentuate de proiecte hidrotehnice abandonate sau neadaptate. Situația impune o reevaluare urgentă a importanței acestor amenajări pentru securitatea națională.

Perspectiva unei relaxări a politicii monetare devine tot mai clară pentru anul viitor, însă momentul exact depinde de confirmarea scăderii inflației.

Prezența ilegală a trupelor ruse în Transnistria reaprinde preocupările europene de securitate. Bruxelles-ul cere includerea subiectului în tratativele de pace, dar experții avertizează asupra riscurilor unei soluții forțate.

Țările nordice vor introduce o nouă reglementare, potrivit căreia elevii vor fi obligați să predea telefoanele la începutul cursurilor și să le ia la final. România a introdus o astfel de măsură încă de anul școlar precedent. Directorii de școli și elevii spun că funcționează.

Parada militară de Ziua Națională a relevat, conform generalului (r) Virgil Bălăceanu, faptul că s-au făcut pași importanți în ceea ce privește înzestrarea forțelor armate. Cu toate acestea, mai sunt multe zone în care trebuie investit masiv, cum ar fi dronele și zona de rezerviști.

Până acum, europenii au fost marii absenți în tratativele de pace, dar există speranța că UE ar putea ajunge printre actorii de la masa negocierilor. Politologul Radu Albu Comănescu, de la UBB Cluj, a explicat, pentru „Adevărul”, cum ar fi posibil acest lucru și care ar fi scenariile.

În contextul actualei crize de securitate din Europa, Clubul de la Berna, o structură informală ce reunește serviciile secrete europene, are un rol esențial în cooperarea și schimbul de informații pentru securitatea continentului.

Experții consultați de Adevărul critică noua Strategie de Apărare. Claudiu Degeratu spune că România nu este pregătită pentru riscurile reale, iar colonelul Ion Petrescu consideră documentul greu de aplicat. Reacțiile vin după prezentarea strategiei în Parlament.

În ciuda faptului că a investit sume uriașe de bani în înarmare și și-a crescut armata de la 90.000 la 150.000 de militari plus 70.000 de rezerviști, Polonia a făcut și greșeli. Jurnalistul Roman Imielski, unul dintre cei mai respectați analiști militari polonezi, explică care sunt acestea.

Ungaria, deși are o populație și o suprafață la mai puțin de jumătate din cele ale României, reușește să atragă aproape dublu din investițiile străine, în special din Germania. Profesorul Cristian Păun explică unde greșește România și propune câteva direcții pentru redresare.

Curtea Constituțională consideră neconstituțional proiectul privind plata în rate a pensiilor private. Analiștii consultați de „Adevărul” explică principalele probleme de neconstituționalitate și propun cum ar putea fi modificat documentul pentru a primi avizul favorabil..

Mai multe avioane de luptă au fost ridicate în aer, în această dimineață, iar piloții au primit autorizarea de a trage asupra unei drone Shared, care a survolat spațiul aerian al României. Experții militari chestionați de „Adevărul” explică în ce condiții pot fi doborâte țintele neidentificate.

Piața muncii în 2025 este marcată de prudență, cu concedieri semnificative dar și angajări la unele companii. Procesul de găsire a unui job va fi totusi mai lent iar măsurile publice creează deja instabilitate, afectând privatul. În plus, migrația tinerilor cu studii superioare rămâne înaltă.

Lideri importanți din UE strâng rândurile pentru a ajuta Ucraina și încearcă, împreună cu SUA, să formuleze un plan de pace mai echilibrat. Politologul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, susține, într-o analiză pentru „Adevărul”, că europenii au nevoie nu numai de unitate.

Premiile acordate la final de an școlar, în funcție de medie, sunt parte integrată a sistemului românesc de învățământ. Dar în utlimii ani au început să apară întrebări despre utilitatea acestora. Ajută în vreun clasificarea?

Creșterea prețurilor combustibililor și a energiei ne duce încet, dar sigur la sapă de lemn. Pe acest fond, datoria României urcă cu 30 miliarde lei într-o singură lună și trece de pragul de 58% din PIB. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că lucrurile nu evoluează în direcția bună.

Un cunoscut expert în securitate, un politolog și un analist militar analizează pentru „Adevărul” consecințele pe care le-ar putea avea asupra României dacă Ucraina ar fi împinsă să semneze ultimul plan de pace elaborat de administrația Trump.

Expertul în securitate Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, explică, pentru „Adevărul”, cum s-ar putea dinamiza procesul de pace între Ucraina și Rusia și care ar fi compromisele pe care cele două combatante ar trebui să le facă.

Scandalul provocat de decizia ministrului Economiei, care vrea să schimbe conducerea ROMARM, principala companie de stat din industria de apărare, a trecut granițele. Analistul militar Aurel Cazacu avertizează că scandalul e dăunător imaginii țării și cp riscăm pierderea unor investiții

Generalul (r) Alexandru Grumaz, ofițerul format de americani la Universitatea Harvard, explică în ce măsură România riscă să retrăiască scenariile din 1940 și de la Yalta, dar și care sunt problemele reale cu care ne confruntăm

Conceptul cheie al Strategiei Naționale de Apărare a Țării – independența solidară - e o idee românească insuficient de bine definită, care nu preia din exemplul unor state model precum Polonia, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al Românâniei la Comandamentul NATO Bruxelles.

Premierul Ilie Bolojan se laudă într-o postare pe Facebook că măsurile de austeritate încep să dea rezultate. Profesor la ASE București, Cristian Păun analizează pentru „Adevărul” situația și este de o cu totul altă părere.

Intenția guvernului de reducere a bugetelor pentru cheltuielile de personal, după ce inițial în spațiul public s-a vorbit despre reduceri salariale și chiar disponibilizări, este criticată de experți. Generalul (r) Dan Grecu și chestorul Lucian Guran avertizează asupra problemelor ce urmează

La un an de la anularea alegerilor prezidențiale din 2024, efectele „fenomenului Călin Georgescu” continuă să influențeze întregul sistem politic.

Nicușor Dan a lansat un apel către mediul privat să suplinească statul în elaborarea politicilor publice, pe fondul dificultăților administrației de a reacționa rapid. Experții subliniază că, într-un astfel de parteneriat, principala provocare este ca statul să înțeleagă propunerile venite către el.

În România se conturează tot mai clar o falie între legalitate și echitate: pe de-o parte, beneficiarii unor drepturi câștigate prin lege, pe de altă parte, o societate tot mai iritată de inegalități și privilegii într-un context de criză, avertizează experții.