Revenit din Basarabia, să vă povestesc, aşa, o situaţie tipic Basa şi specifică Estului postcomunist. Între mine –  simplu cetăţean – şi foştii bandiţi ajunşi oligarhi şi deveniţi mari oameni de afacere şi/sau politicieni există o mulţime de legături. Avem aceeaşi şcoală, istorii şi cunoştinţe comune, pături sociale destul de apropiate sau care se intersectau, rădăcini comune etc.

Revin la decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău, prin care alegerea preşedintelui Republicii Moldova se va face, din nou, prin votul direct al cetăţenilor.

Conaţionalul Mircea Druc este unul dintre acei seniori înţelepţi de care mai are nevoie comunitatea de europeni care vorbeşte limba lui Mihai Eminescu, atât în dreapta, cât şi în stânga Milcovului de azi = Prutul lacrimilor bunicilor noştri. Confesiunile sale au meritul de a semnala, celor ce nu le ştiu, vremuri care par astăzi a fi ignorate, cu bună ştiinţă.

Lansarea procesului de constituire a noului Parlament al Republicii Moldova ne prilejuieşte o reflecţie în raport cu câteva aspiraţii şi proiecte pronunţate de actorii politici de la Chişinău.

Am fost întotdeauna fascinat de marile învăţăminte ale istoriei. De lideri politici vizionari, de cei care au reuşit să anticipeze şi au dat învăţăminte valabile şi azi. Au găsit cuvintele potrivite care sunt de actualitate întotdeauna, în noi lecturi.

Prin intermediul acestui material reluăm seria de articole tematice dedicate chestiunii transnistrene şi realităţilor social-politice, economice şi culturale din această regiune. Analiza de faţă se axează pe câteva aspecte esenţiale care, considerăm noi, necesită să fie dezbătute în spaţiul public în contextul lansării „pachetului atotcuprinzător pentru Moldova“ cu referire la reintegrarea Transnistriei în componenţa Republicii Moldova.

Tumultul alegerilor parlamentare din Republica Moldova a trecut şi putem analiza la rece ce va urma să se întâmple. Ce ştim este cu siguranţă că nici una din formaţiunile din parlament şi absolut nici un candidat ales nu doreşte la acest moment alegeri anticipate căci ar risca să dea porumbelul din mână pe cioara de pe  gard.

Preşedintele Igor Dodon se află la punctul său de maximum în exercitarea puterii. Este întotdeauna cazul pentru un preşedinte, după alegeri generale, când fostul Parlament - şi Preşedintele Parlamentului aferent, numărul doi în stat – a dispărut, şi când revine constituţional Preşedintelui sarcina de a desemna prim-ministrul.

Prin suava voce a preşedintelui Dodon, al cărui partid socialist pro-rus a adunat cele mai multe voturi în recentele alegeri legislative, strategii Kremlinului anunţă mesajul fundamental de negocieri cu Occidentul, în primul rând cu statele membre UE şi, dacă şi când se va putea, cu SUA.

Alegerile generale din Republica Moldova s-au derulat cu calm şi într-o limită acceptabilă a corectitudinii. Mutarea bătăliilor a jumătate de locuri pentru Parlament în circumscripţiile electorale a schimbat greutatea şi atenţia de la campaniile centralizate şi loviturile sub centură către o luptă surdă, pas cu pas, practic invizibilă, în teritoriu.

Până la urmă, despre asta e vorba, indiferent cum se va încera prezentarea rezultatului alegerilor de ieri din Republica Moldova.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, pe sistemul mixt – 51 parlamentari în circumscripţii şi 50 pe liste de partid, prin vot proporţional - au avut loc.

România a înregistrat eşecuri în lanţ prin intervenţiile sale în viaţă politică din Republica Moldova. Girarea şi finanţarea directă sau prin granturi publice a clasei politice în perioada de după 2009 a dus la asocierea ţării noastre cu mafia politică pro-europeană vinovată de fărădelegile din ultima perioadă. Dar nu a fost doar un eşec, dezastre au fost înregistrate pe toate fronturile.

Mereu purtate în tensiunea echilibrului incert între forţele pro şi antieuropene, alegerile de mâine din Republica Moldova capătă o relevanţă regională cu mult mai mare deoarece se desfăşoară într-o ecuaţie geopolitică cu totul nouă.

În orice campanie electorală, loviturile tari vin în ultima săptămână. Dacă se poate în ultimele zile, înainte de a se închide campania pentru perioada de reflecţie, suficient de devreme pentru a putea fi lovitura cu răsunet şi a ajunge la populaţia vizată de loviturile din campanie şi suficient de târziu pentru a nu exista vreo reacţie.

Nu e un secret faptul că Federaţia Rusă şi-a făcut deja un obicei de a se implica agresiv în campaniile electorale ale statelor din cadrul Parteneriatului Estic (PaE), inclusiv R. Moldova.

La data de 24 februarie 2019, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, concomitent cu referendumul republican consultativ (Care va avea două întrebări privind reducerea numărului de deputaţi, de la 101 la 61, şi posibilitatea revocării acestora în cazul neîndeplinirii obligaţiilor).

Dragi moldoveni, pe 24 februarie au loc alegeri parlamentare în Republica Moldova. Aveţi şansa acum de a schimba cursul istoriei printr-o mobilizare exemplară la vot. Puteţi răsturna acest regim criminal care a capturat ţara şi a sărăcit oamenii!

Am intrat în săptămâna alegerilor generale pentru Parlamentul Republicii Moldova. Alegeri cruciale din mai multe motive: pe baza lor se decantează orientarea strategică de mâine a Chişinăului – pro-Occident, pro-democraţie, pro-stat de drept, reconectându-se la Uniunea Europeană şi valorile Vestului sau pro-Rusia, pro-autoritarism, pro-control al statului de către un grup izolat, într-un model pro-rus şi asociat Rusiei lui Putin.

A început şi campania electorală pentru alegerile generale din Republica Moldova, la 24 februarie 2019. O campanie lansată după ce numeroase şicane administrative şi cu relevanţă juridică au fost lansate, ba pentru înregistrarea sau nu a vreunui candidat, ba pentru propaganda pe net înainte de debutul campaniei, ba pentru candidaţi cu nume similar şi binecunoscutul joc de-a confuzia şi împărţirea voturilor pe anumite circumscripţii.

Ca de fiecare dată, în campania electorală apar cei mai unionişti dintre cei mai mari unionişti! Ei sunt cei cărora le aparţine unionismul şi numai lor, toţi ceilalţi sunt numai ofrande aruncate de păpuşar ca să le împiedice ascensiunea la puterea din Republica Moldova.

Dezbaterea „De la furtul miliardului la furtul alegerilor. 25 ianuarie - începutul campaniei electorale din R. Moldova”, organizată la Bucureşti, marţi, 22 ianuarie, de Fundaţia Universitară a Mării Negre, la care au luat parte - alături de ambasadorul Segiu Celac, academicianul Victor Voicu, Dan Dungaciu sau Petrişor Peiu – şi liderii blocului electoral ACUM, Maia Sandu şi Andrei Năstase, a deranjat foarte mult establishmentul de la Chişinău.