Premierul Republicii Moldova vrea măsuri similare celor din România pentru reducerea aparatului de stat: „Trebuie să mai strângem cureaua”

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a declarat că este hotărât să ducă până la capăt reducerea aparatului de stat și a anunțat că Guvernul are deja un plan în acest sens. Măsurile vizează în primul rând agențiile de stat, unde numărul angajaților este considerabil mai mare decât în administrația publică centrală.

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan Foto: X

„Avem deja un plan. Știți că am anunțat acest lucru chiar la prima ședință de Guvern. Am solicitat ca, până la 22 septembrie, să fie prezentat un plan de reducere a aparatului birocratic, în primul rând prin optimizarea, comasarea sau lichidarea unor agenții”, a declarat premierul, citat de Tribuna.

Tofan a precizat că în Cancelaria de Stat și ministere lucrează aproximativ 1.800 de persoane, în timp ce agențiile de stat au un număr mult mai mare de angajați.

„În administrația publică centrală, Cancelaria de Stat și ministerele, lucrează relativ puțini oameni: circa 1.800. Deci chiar nu sunt mulți. În schimb, avem foarte mulți angajați în tot felul de agenții, iar numărul acestora este foarte mare. Acolo trebuie să intervenim în primul rând”, a spus premierul.

El a dat ca exemple Moldsilva, Serviciul Antigrindină și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), susținând că în aceste structuri lucrează mii de persoane.

„Înțeleg că vom avea discuții dificile, dar avem 4.000 de angajați la Moldsilva, 900 la Serviciul Antigrindină și 1.000 la ANSA. Dacă luăm agenție cu agenție, vedem că sunt foarte mulți angajați. Aici trebuie să mai strângem cureaua”, a declarat Tofan.

Ce agenții ar urma să fie vizate

El a susținut că în unele dintre agenții trebuie redus numărul angajaților și analizată posibilitatea ca anumite activități să fie realizate cu ajutorul tehnologiei.

„În unele dintre aceste agenții trebuie să reducem numărul de angajați și să analizăm ce activități putem realiza cu ajutorul tehnologiei sau prin alte instrumente. Dacă vom continua așa, nu vom mai putea plăti salariile”, a mai spus premierul.

Tofan a afirmat că există și funcționari care ar putea fi transferați către sectorul privat, unde există o nevoie de angajați.

„Majoritatea funcționarilor fac o muncă bună, sunt oameni muncitori și le mulțumesc pentru ceea ce fac. Dar există și funcționari care, să spunem, nu ocupă neapărat cele mai importante posturi. Poate îi ajutăm să se transfere în sectorul privat, unde există o nevoie foarte mare de angajați”, a declarat acesta.

Premierul nu vrea amânarea reformelor

Vasile Tofan a precizat că termenele stabilite anterior pentru reformele Guvernului rămân în vigoare și că nu intenționează să amâne măsurile anunțate.

„Referitor la termenele stabilite anterior, toate rămân în vigoare. Tot ce le-am solicitat miniștrilor, cu termene precise, rămâne valabil. Nu vom întârzia nici măcar o zi. Insist asupra acestui lucru”, a spus premierul.

El a dat ca exemplu reforma fiscală, despre care susține că echipa sa a încercat să-l convingă să fie amânată pentru definitivarea unor aspecte.

„Echipa mea a încercat de câteva ori să mă convingă să amânăm prezentarea reformei fiscale, pentru a mai cizela anumite aspecte. Nu! Anunțăm în ziua pe care am promis și comunicăm în ziua pe care am planificat”, a afirmat Tofan.

Premierul a precizat că Guvernul are la dispoziție trei ani pentru realizarea reformelor, perioada de mandat fiind până în octombrie 2029.

„Guvernul are de lucrat până în octombrie 2029, iar în acești trei ani trebuie să schimbe țara”, a declarat Vasile Tofan.

„Dacă nu reușim să facem acest lucru, va fi o oportunitate uriașă ratată, pentru că nu știu care va fi situația după 2029. Ar putea exista o altă conjunctură în Parlament. Acum avem un singur partid la guvernare, iar oamenii știu cui să-i ceară socoteală. Avem trei ani pentru a ne face treaba și sper foarte mult să reușim”, a mai spus premierul.

Tofan a adăugat că este convins că există în continuare posibilități de reducere și eficientizare a aparatului de stat.

„Pot însă să le promit că voi pune întotdeauna degetul pe rană și le voi spune deschis: oameni buni, aceasta este situația. Avem bani sau nu avem? Avem un aparat de stat prea mare sau mai există rezerve de optimizare? Eu cred că mai există rezerve de optimizare”, a conchis premierul.

Măsuri similare și în România

În România, Guvernul a anunțat pentru 2026 măsuri de reducere a cheltuielilor cu aparatul de stat. Executivul și-a propus o reducere cu 10% a fondului de salarii din instituțiile publice, în cadrul reformei administrației.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, declara tot în ianuarie că este „firesc” ca și aparatul de stat să contribuie la reducerea deficitului bugetar. Potrivit informațiilor publicate anterior, economiile vizate prin pachetul de reformă a administrației erau estimate la 5,7 miliarde de lei anual, reducerile putând fi realizate inclusiv prin diminuarea personalului.

Măsurile de restructurare au început deja să producă reduceri de posturi în administrație. „Adevărul” relata în aprilie 2026 că, de la preluarea guvernării de către Cabinetul Bolojan, au fost eliminate peste 20.000 de posturi, însă datele de la începutul anului indicau și apariția a aproximativ 1.500 de funcții noi.