Cum este văzută în Republica Moldova desemnarea lui Claudiu Năsui în funcția de ministru al Economiei. Analist de la Chișinău: „Strategia drujbei riscă să provoace reacții sociale”

Deputatul USR Claudiu Năsui a fost desemnat marți în funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova, în guvernul condus de premierul Vasile Tofan. Numirea a împărțit rapid scena politică de la Chișinău. Puterea o prezintă drept un transfer de expertiză occidentală, în timp ce opoziția pro-rusă o folosește pentru a relansa discursul despre anexarea Republicii Moldova de către România și pierderea statalității. Pentru a înțelege cum este privită peste Prut această numire, dar și ce provocări îl așteaptă pe Claudiu Năsui, Adevărul a discutat cu analistul politic de la Chișinău, Mihai Isac.

Claudiu Năsui Foto: www.dragosciolac.ro / Dragos Ciolac

Premierul Vasile Tofan a anunțat propunerea pe Facebook și a pus accentul pe experiența acumulată de Năsui atât în mediul privat, cât și în administrația guvernamentală de la București.

„Claudiu vine cu o combinație rară de pregătire economică solidă, experiență în sectorul privat, experiență politică și implicare directă în realizarea reformelor guvernamentale", a explicat Vasile Tofan.

La rândul său, Năsui și-a explicat decizia de a renunța la mandatul de deputat în Parlamentul României printr-un mesaj în care își asumă explicit doctrina liberală și spune că a rezonat cu direcția economică propusă de noua guvernare de la Chișinău.

„Am acceptat să preiau portofoliul de ministru al Economiei în Guvernul Republicii Moldova. Istoria ne-a arătat în repetate rânduri că, acolo unde au predominat respectul pentru proprietatea privată și ideile libertății economice, oamenii au prosperat. Am intrat în politică acum aproape 10 ani pentru a promova aceste principii ale liberalismului, care au scos din sărăcie mai mulți oameni decât orice alte politici din lume. Am rezonat puternic cu viziunea domnului Vasile Tofan, noul premier al Republicii Moldova, pentru această țară: ca Republica Moldova să devină cea mai primitoare țară pentru antreprenori", a explicat Claudiu Năsui.

Cine este noul ministru

Claudiu Năsui (41 ani) a condus Ministerul Economiei între ianuarie 2020 și septembrie 2021, în guvernul Florin Cîțu. Este absolvent al Facultății de Finanțe a Universității Paris-Dauphine și are un master la Universitatea Bocconi. Năsui este și un admirator declarat al modelului economic promovat de președintele argentinian Javier Milei.

La Chișinău, noul ministru va avea printre priorități debirocratizarea, reforma întreprinderilor de stat, digitalizarea administrației și reducerea cheltuielilor publice.

Guvernarea salută experiența, opoziția pro-rusă vorbește despre anexare

Opoziția pro-rusă a criticat dur desemnarea lui Claudiu Năsui. Igor Dodon a numit desemnarea un Plan B, l-a calificat pe Năsui drept funcționar român asociat rețelelor lui Soros și a susținut că numirea ar pregăti anexarea Republicii Moldova de către România și pierderea statalității.

„Planul B în funcțiune. De Ziua Independenței, guvernarea PAS sfidează poporul moldovenesc și promovează un demnitar sorosist din România în funcția de ministru al Republicii Moldova.Acesta e un mod de a pregăti treptat societatea moldovenească și instituțiile statului pentru scenariul anexării țării noastre la România. Se face Unirea pas cu pas, la „foc încet”. Deja pierdem numărul persoanelor din România angajate în funcții înalte la noi. Inclusiv cu implicarea oamenilor din rețeaua Soros”, a scris Igor Dodon pe Facebook. 

Diana Caraman, președinta Partidului Comuniștilor, a vorbit despre transformarea instituțiilor statului într-un spațiu pentru experimente politice.

„Desemnarea lui Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei în România, pentru funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării ridică întrebări legitime despre criteriile pe baza cărora sunt selectați membrii Guvernului Republicii Moldova”, a spus Diana Caraman.

Fostul premier, Vasile Tarlev, a criticat acordarea cetățeniei Republicii Moldova lui Claudiu Năsui, în timp ce liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi s-a întrebat retoric de ce nu sunt selectați specialiști originari din Republica Moldova.

„Pentru mine era important să aflu ce reforme reușite și sănătoase au fost realizate pentru economia României. Și când un domn nu a lucrat nici măcar un an de zile, eu nu văd care este experiența pe care o poate aduce în Moldova. Au fost anunțate reforme cu măsuri dure, cu reducerea cu 30-40% a aparatului funcționarilor și a întreprinderilor de stat, dar nu am văzut rezultate care să justifice această numire”, a spus Usatîi

Critici au venit și din societatea civilă. Activistul Valeriu Pașa, apropiat de PAS, a pus la rândul lui sub semnul întrebării desemnarea lui Năsui. 

„Mna, gândiți-vă că putea fi Andrei Caramitru la externe...”, a scris Pașa într-o postare pe Facebook. 

Pe de altă parte, reprezentanții guvernării au prezentat candidatura drept un import de experiență și competență.

„Este o propunere a prim-ministrului, cred că trebuie susţinută. Personal, sunt optimist”, a transmis deputatul PAS Radu Marian.

„R. Moldova nu este Argentina”

Cea mai dificilă problemă pentru Năsui ar putea fi însă aplicarea doctrinei sale economice într-un context foarte diferit de cel românesc sau occidental. Republica Moldova are o economie vulnerabilă, iar o reformă bazată exclusiv pe reducerea cheltuielilor și retragerea statului din economie poate genera costuri sociale importante.

„Problema apare atunci când liberalismul este asociat exclusiv cu reduceri bugetare, privatizări rapide și retragerea statului din domenii sociale. Republica Moldova rămâne o societate vulnerabilă. În 2025, incidența sărăciei multidimensionale era, potrivit datelor oficiale, de 27,4%, ajungând la 42,2% în mediul rural. Rata riscului de sărăcie era de 22,1% la nivel național și de 32,9% în sate. În asemenea condiții, eliminarea bruscă a unor compensații, subvenții sau servicii publice ar fi percepută nu ca modernizare, ci ca abandon. De asemenea propaganda rusă ar exploata la maxim orice astfel de decizie", a explicat Mihai Isac pentru „Adevărul”.

Cu alte cuvinte, problema pentru noul ministru va fi, astfel, să găsească un echilibru între reformarea unui aparat de stat considerat ineficient și menținerea unor mecanisme de protecție pentru o populație cu un nivel ridicat de vulnerabilitate economică.

„Prin urmare, Năsui poate avea succes dacă aplică un liberalism pragmatic. Vorbim de mai multă concurență, reguli mai clare, reducerea privilegiilor, reforma întreprinderilor de stat și sprijinirea inițiativei private. Dar reformele trebuie etapizate și însoțite de protecție pentru categoriile vulnerabile. Chiar Banca Mondială recomandă dezvoltarea sectorului privat împreună cu consolidarea protecției sociale și a serviciilor publice. Societatea moldovenească poate accepta un stat mai eficient. Nu este însă pregătită pentru un stat absent. Iar orice reformă prezentată drept o strategie a drujbei aplicată bugetului riscă să provoace reacții sociale și să ofere propagandei pro-ruse argumentul că integrarea europeană înseamnă sărăcie și pierderea protecției statului”, a avertizat analistul politic de la Chișinău.

Cele trei teste pentru Năsui

De asemenea, Năsui va avea de trecut trei teste importante. Primul ține de capacitatea de a se adapta rapid mecanismelor instituționale de la Chișinău. Al doilea vizează reforma întreprinderilor de stat, un domeniu în care interesele politice și economice sunt puternic consolidate. Al treilea este legat de contextul macroeconomic în care noul ministru va trebui să-și aplice politica.

„Cred că cea mai mare provocare a lui Claudiu Năsui va fi să transforme o doctrină economică foarte clară într-un program adaptat realităților Republicii Moldova. El cunoaște administrația și economia României, poate și a altor state europene ori occidentale, dar va trebui să înțeleagă rapid mecanismele instituționale de la Chișinău, relațiile dintre ministere, problemele concrete ale antreprenorilor și influența grupurilor de interese. Chiar și analiștii care salută desemnarea sa avertizează că nivelul de cunoaștere a realităților locale și viteza de adaptare rămân principalele necunoscute. A doua mare provocare va fi reformarea companiilor de stat și reducerea birocrației. Premierul Vasile Tofan a indicat drept priorități diminuarea costurilor din sectorul public, eficientizarea sau reducerea numărului întreprinderilor de stat și eliminarea obstacolelor pentru mediul privat. Aceste reforme vor afecta însă conduceri instalate politic, contracte, privilegii și rețele de influență. Comisia Europeană constată că întreprinderile de stat continuă să domine sectoare precum transporturile și industria, au o productivitate mai redusă decât firmele private, iar aplicarea reformelor întârzie”, a subliniat Mihai Isac.

Potrivit estimărilor realizate de Fondul Mondial Internațional, Republica Moldova va avea în anul 2026 o creștere economică modestă, de doar 1,5%, o inflație medie de 8,1%, în timp ce deficitul comercial al țării va ajunge până la 22,1% la sută din PIB.

„Va trebui să aplice politici liberale într-un context economic dificil.  Reducerea taxelor și a cheltuielilor trebuie armonizată cu nevoia de investiții, protecție socială și stabilitate bugetară. Nu în ultimul rând, el va avea o problemă de comunicare politică: venirea unui politician din România este deja folosită de opoziție și de propaganda pro-rusă pentru a vorbi despre anexare sau despre lipsa specialiștilor moldoveni", a explicat Mihai Isac.