Video Cel mai lung viaduct din vestul României se apropie de finalizare. Cum au progresat lucrările la „autostrada cu tuneluri”
Cel mai lung viaduct construit în vestul României, pasajul de 1,1 kilometri de pe Autostrada A1 Lugoj – Deva, se apropie de finalizare. După aproape trei ani de la începerea lucrărilor, stadiul lucrărilor pe „autostrada cu tuneluri” a ajuns la 82 la sută.

A treia toamnă pe șantierul „autostrăzii cu tuneluri” din vestul României, un tronson de 9,13 kilometri construit de la zero la limita județelor Hunedoara și Timiș, i-a adus pe constructori mai aproape de finalizarea obiectivului.
Lucrările au început în 2024, iar în primele două sezoane reci muncitorii au fost nevoiți să lucreze pe șantiere pline de noroi.
De această dată, mai mult de jumătate din traseu este asfaltată, iar lucrările au avansat atât la pasaje, cât și în subteran. Cele două tuneluri de pe viitoarea autostradă au fost străpunse, iar viaductul de aproape 1,1 kilometri a căpătat formă. Progresul pe întregul șantier a ajuns la 82 la sută.
Viaductul de 1,1 kilometri, cu toate grinzile montate
Viaductul de la kilometrul 52+150 al Autostrăzii A1 Margina–Holdea, una dintre cele mai impresionante structuri rutiere construite în vestul României, are o lungime de 1.085 de metri și 25 de deschideri. În zona cea mai înaltă, construcția depășește 12 metri și traversează o vale și calea ferată Lugoj–Ilia, în apropierea localității Nemeșești, din județul Timiș.
Montarea celor 208 grinzi prevăzute în proiect a fost finalizată, iar constructorii au trecut la instalarea predalelor, elemente prefabricate folosite la realizarea tablierului. Grinzile au fost produse în fabrica amenajată pe șantier, unde sunt realizate peste 440 de asemenea elemente pentru podurile, pasajele și viaductele întregului tronson.
Potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara, stadiul de realizare a structurilor rutiere a ajuns la 75 la sută.
„La pasajul din zona Margina se armează placa de suprabetonare. La pasajul de peste 1 km au fost montate toate grinzile, iar în prezent se lucrează la montarea predalelor. La viaductul dintre cele două tuneluri a fost finalizată placa de suprabetonare pe ambele căi”, a transmis DRDP Timișoara.
Cum se lucrează în tunelurile autostrăzii
Lucrările continuă și la cele două tuneluri, ale căror patru galerii au o lungime cumulată de aproximativ 4,6 kilometri. Tunelul mare, din zona Holdea, are galerii de 1.985 și 1.825 de metri, iar tunelul mic, din zona Nemeșești, are galerii de 415 și 367,5 metri.
Excavarea tuturor galeriilor a fost finalizată în septembrie 2026, însă constructorii mai au de executat lucrările la structurile interioare, hidroizolații și instalații.
„În galeriile tunelului lung continuă lucrările la structura interioară: armarea, cofrarea și betonarea radierului, respectiv hidroizolația, armarea și betonarea cămășuielii finale”, a informat DRDP Timișoara.
Autostrada cu tuneluri din vestul României, asfaltată pe jumătate. Când va fi străpuns tunelul de aproape doi kilometriTotodată, a început realizarea infrastructurii necesare sistemelor inteligente de transport (ITS) din tuneluri. Pe sectoarele unde lucrările sunt mai avansate au fost montați stâlpii de iluminat din zona mediană, iar în apropiere de Margina se execută lucrări de așternere a stratului de bază al drumului.
Când ar putea fi deschis circulației ultimul sector lipsă al A1
Sectorul Margina–Holdea, de la limita județelor Timiș și Hunedoara, a rămas ultima porțiune nefinalizată a Autostrăzii A1 dintre Sibiu și frontiera cu Ungaria, la Nădlac. Tronsonul are aproximativ 13,5 kilometri, dintre care peste nouă kilometri sunt construiți de la zero, iar ceilalți aproximativ patru kilometri au fost realizați în mare parte până în 2017, dar au rămas închiși traficului.
Lucrările la lotul 2 al Autostrăzii Lugoj–Deva au început în 2013, iar în martie 2017 au fost deschiși circulației aproximativ 15 kilometri între Traian Vuia și Margina. Sectorul rămas spre Holdea nu a mai fost finalizat, după ce autoritățile au decis modificarea proiectului pentru a include două tuneluri destinate reducerii impactului autostrăzii asupra mediului și protejării coridoarelor de deplasare a animalelor sălbatice.
În 2017, contractul inițial a fost reziliat, iar statul român a reluat procedurile pentru proiectarea și construirea sectorului rămas. După mai mulți ani de întârzieri și litigii, în octombrie 2022 a fost semnat noul contract de proiectare și execuție, în valoare de aproximativ 1,82 miliarde de lei, fără TVA.
Harta „autostrăzilor subterane” din România, cu peste 26 de kilometri de tuneluri. Unde se construiesc supertunelurileContractul prevedea 11 luni pentru proiectare și 34 de luni pentru execuție, termenul inițial de realizare fiind anul 2026. Lucrările au început efectiv în 2024, după emiterea autorizațiilor de construire. Prima autorizație a fost emisă în aprilie, iar în august același an a fost autorizată și construirea celor două tuneluri și a pasajelor care le completează.
Potrivit estimărilor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, deschiderea circulației pe sectorul Margina–Holdea este așteptată în prima jumătate a anului 2027.
Inaugurarea va elimina întreruperea actuală a autostrăzii, care îi obligă pe șoferi să părăsească A1 și să tranziteze DN68A între Margina și Holdea. Astfel, va deveni posibilă circulația neîntreruptă pe autostradă între Sibiu și Nădlac, una dintre cele mai importante rute de transport dintre centrul României și vestul Europei.






















































