„Dacă începeam acum facultatea, nici nu mă uitam la IT”. Mărturiile tinerilor programatori care trimit sute de CV-uri pentru primul job

Tot mai mulți studenți și absolvenți ai facultăților de Informatică, Calculatoare și ai specializărilor din domeniul IT privesc cu îngrijorare perspectivele de angajare. Mărturiile unor tineri care încearcă să își găsească primul loc de muncă în domeniu nu sunt deloc optimiste.

Industria IT a rămas un domeniu strategic pentru România. Foto: StockSnap de la Pixabay

Mulți tineri specializați în Informatică, dar fără o experiență profesională îndelungată, au povestit despre dificultățile pe care le întâmpină în găsirea unui loc de muncă în industria IT, în ciuda eforturilor depuse.

Unii au relatat că au trimis sute de CV-uri și că, atunci când au fost selectați pentru interviuri, nu au reușit să obțină un post. Tinerii aflați în această situație se plâng de numărul redus al locurilor de muncă destinate începătorilor, de concurența ridicată și de nesiguranța provocată de dezvoltarea inteligenței artificiale (AI).

Nemulțumirile absolvenților din domeniul tehnologiei

Pe rețelele de socializare, mulți studenți și absolvenți din 2026 ai facultăților de Informatică, Calculatoare și ai specializărilor IT din universitățile politehnice și-au exprimat temerile privind viitorul profesional. Unii au relatat că se gândesc deja să renunțe la profesia pentru care s-au pregătit, iar alții continuă să caute oportunități, în speranța că vor reuși să intre într-o industrie cu aproximativ 200.000 de angajați în România și cu o contribuție importantă la economia țării.

Un tânăr programator, absolvent din 2026, a declanșat o dezbatere pe rețelele de socializare după ce s-a plâns de dificultățile întâmpinate în căutarea unui loc de muncă în domeniu.

„Eu am un an de experiență în Data (domeniul prelucrării și analizei datelor – n. red.), începând din anul 3, iar anul 4 l-am terminat fără job. Am avut peste 20 de interviuri (încercând să aplic pentru joburi cu senioritate mai mare decât o am, deoarece cele de entry-level – posturi pentru începători – le pot număra cu o mână) și sute de aplicații. Sunt curios să aud și experiențele voastre”, a relatat acesta.

Printre cei care i-au răspuns se numără un alt tânăr, care spune că a început să își caute de lucru la începutul anului.

„Am început să caut de prin ianuarie, am aplicat la peste 500 de joburi, am prins câteva interviuri, am primit trei oferte de tot rahatul și una cât de cât OK. Amuzant că la jobul cu oferta OK am avut doar un home assignment (test practic de realizat acasă – n. red.) și la celelalte au fost cel puțin trei etape”, a povestit el.

Întrebat dacă s-a angajat și în ce condiții, tânărul a precizat că nu avea experiență profesională, că urma să lucreze în principal cu Python (limbaj de programare) și SQL (limbaj utilizat pentru interogarea și gestionarea bazelor de date) și că a primit un salariu de 6.000 de lei, la care se adaugă bonurile de masă.

Alt programator a relatat că a început căutările în iulie, dar inițial a primit respingeri automate sau a fost eliminat din procesul de recrutare din cauza salariului solicitat.

„La interviu nu am fost selectat să continui pentru că era prea mult pentru ei 4.200 de lei la normă întreagă pe o poziție de V&V L2 (verificare și validare, nivelul 2 – n. red.). Mai apoi am aflat printr-o cunoștință de cineva care căuta pe cineva pentru un rol pe parte de cybersec compliance (respectarea cerințelor de securitate cibernetică – n. red.) și a fost OK la interviu. Am început din octombrie”, a relatat acesta.

Salariile de început în IT

Tânărul a precizat că a fost angajat cu un salariu de 5.000 de lei. Unii au considerat suma rezonabilă pentru început, în timp ce alții au comparat-o cu salariile oferite în urmă cu câțiva ani.

„Eu m-am angajat după facultate cu 6.500 în 2022, iar azi am salariu mai mare ca atunci și parcă tot viața e mai scumpă ca în 2022, în condițiile în care stilul de viață a rămas fix la fel”, a comentat un utilizator.

Un alt tânăr a povestit că a început să lucreze încă din facultate, mai întâi în practică, apoi ca intern și programator junior, reușind ulterior să se transfere la o companie care îi oferă un salariu mai mare.

„Aveam un salariu cam 7.000 lei net cu tot cu bonuri de masă și în același timp am grinduit (am exersat intensiv – n. red.) LeetCode (platformă online de exerciții și probleme de programare – n. red.) și interviuri și am reușit să prind și să plec la o companie mai bună și acum am în jur de 10.000 net ca software engineer”, a relatat acesta.

Recomandări pentru cei care își caută locuri de muncă în IT

Un alt proaspăt absolvent al facultății de Calculatoare și-a exprimat îngrijorarea că nu reușește să obțină primul loc de muncă, deși este dispus să lucreze în orice oraș sau de la distanță.

„Caut primul job în IT, oriunde: on-site (la sediul companiei – n. red.), remote, relocare. Tind să cred că fac ceva greșit. Din aproximativ 50 de aplicări, majoritatea au fost ghost-uri (fără niciun răspuns din partea angajatorului – n. red.). Am ajuns doar la două interviuri, ambele urmate de refuzuri”, a relatat tânărul.

Unii români au considerat că absolvenții întâmpină dificultăți din cauza schimbărilor tehnologice și a concurenței tot mai mari pentru locurile de muncă destinate începătorilor.

„Este cea mai proastă perioadă să fii junior. Te lupți cu decizii corporate de a investi în subscripții de agenți (abonamente pentru agenți AI, programe capabile să execute automat anumite sarcini – n. red.), în loc de oameni. Trebuie să insiști și să speri că firmele vor deschide internshipuri și vei primi o oportunitate la un moment dat. Deci aplică încontinuu, tot ce prinzi. Nu e nimic personal, CV-ul tău e triat de AI, deci ești în mare parte decartat fără drept de apel. Încearcă să-l îmbunătățești, să-l faci AI ready (adaptat pentru a fi analizat de sisteme automate de recrutare – n. red.). Fiecare JD (job description, descrierea postului – n. red.) necesită un update de CV, unde scoți în față competențele care fac match (se potrivesc – n. red.) mai bine pe poziția respectivă. Nu arunca același CV peste tot. Asta îți va crește șansele”, i-a recomandat un utilizator.

Un alt român a propus o strategie diferită de căutare a locurilor de muncă, bazată pe contactarea directă a firmelor.

„Fă-ți o listă de firme mici/medii care îți par interesante, orientativ de 50–70 de firme. Eu am făcut asta foarte ușor cu ajutorul GPT-ului pentru profilul meu. Trimite mail la fiecare dintre ele pe adresa de office sau hiring (recrutare – n. red.), sau ce găsești, cu titlul General application (candidatură spontană – n. red.), o descriere scurtă a ta și CV-ul PDF. Îți garantez că vei avea șanse substanțial mai mari de a discuta cu cineva și de a găsi un loc de muncă decât dacă aplici direct pe paginile de recrutare”, a susținut acesta.

El a adăugat că are colegi care au apelat la această metodă și au reușit să se angajeze.

„Dacă începeam acum facultatea, nici nu mă uitam la IT”

Un tânăr care a absolvit specializarea Tehnologia Informației a povestit și el că nu reușește să găsească un loc de muncă, deși a candidat pentru numeroase posturi și a participat la mai multe interviuri.

„În octombrie s-au făcut trei luni de când caut un loc de muncă și efectiv nu găsesc nimic. Am renunțat recent la a-mi căuta în domeniu, mai ales că piața locurilor de muncă în IT este la pământ. Evident, nu am exclus domeniul, dar nici nu îl vizez neapărat”, a relatat absolventul.

Tânărul a explicat că principala dificultate a fost lipsa experienței cerute de angajatori.

„Dacă începeam acum facultatea, nici nu mă uitam la IT, iar până am terminat... Praful s-a ales de tot. În cele 60 de aplicări pe care le-am avut, cam patru interviuri am reușit să prind, toate fără succes, iar motivul respingerii a fost de aproape fiecare dată că au găsit pe altcineva cu «experiență care se aliniază mai bine cu sarcinile locului de muncă»... sau mi-au dat ghost (nu mi-au mai răspuns – n. red.). Aș munci orice numai să fac experiență, poate chiar să mă și reprofilez/să îmi fac o carieră din asta dacă îmi place... Măcar să pot începe de undeva”, a relatat acesta.

Mărturia sa a stârnit reacții din partea altor români, iar unii au relatat că s-au confruntat cu probleme asemănătoare.

„Ești norocos că ai prins patru interviuri fără experiență. Eu am trei ani de experiență, caut de trei luni și am avut cinci interviuri, dintre care doar două tehnice”, i-a răspuns un utilizator.

Unii români i-au recomandat să urmeze cursuri de recalificare, să învețe o meserie sau să caute oportunități profesionale în străinătate.

„Caută și mai multe internshipuri (stagii de practică – n. red.) și caută și domenii adiacente, cum ar fi gestionarea riscurilor operaționale. Caută care sunt și domeniile IT, nu neapărat programare. Important e să ajungi într-o companie, unde ai posibilitatea să schimbi proiectul. Mai întreabă un AI și care sunt joburile unde competențele facultății tale se potrivesc. Știu că e greu, dar cumva vei reuși”, i-a transmis un utilizator.

Un absolvent al specializării Tehnologia Informației din Iași, angajat din aprilie 2025, a povestit că pentru primul său loc de muncă au candidat aproximativ 200 de persoane, dintre care circa 30 au ajuns la interviu și numai două au fost angajate.

Tânărul a precizat că, după ce a acceptat oferta, a mai primit două invitații la interviu și i-a încurajat pe cei care întâmpină dificultăți să continue căutările.

Industria IT din România, în creștere

Dificultățile semnalate de absolvenții facultăților de Informatică și Calculatoare apar într-o perioadă de transformare a industriei IT, marcată de schimbări tehnologice, de prudența unor companii în privința angajărilor și de dezvoltarea inteligenței artificiale, care poate automatiza o parte dintre activitățile realizate de programatori.

Potrivit Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), numărul angajaților din industria IT a ajuns la 195.929 în 2024, o creștere modestă față de anul precedent. În același timp, cifra de afaceri a sectorului IT&C (tehnologia informației și comunicațiilor) a ajuns la 23,6 miliarde de euro în 2024, iar contribuția sa directă la produsul intern brut a fost de 6,67%.

România formează anual numeroși absolvenți în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor. Potrivit raportului economic al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), publicat în martie 2026, aceștia reprezintă 6,8% din totalul absolvenților de studii superioare, față de media de 4,5% din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, specialiștii IT&C reprezentau doar aproximativ 2,8% din populația ocupată a României, comparativ cu 5% la nivelul Uniunii Europene.

Raportul OCDE arată că sectorul IT&C din România are o contribuție economică importantă, reprezentând 7,6% din valoarea adăugată brută a economiei în 2024, față de media europeană de 5,5%. Industria este orientată spre export și este dominată de activitățile de dezvoltare de programe informatice la comandă, a căror cifră de afaceri aproape s-a triplat între 2018 și 2023.

În același timp, organizația atrage atenția asupra deficitului de personal calificat, inclusiv în domeniul tehnologiei informației, pe care îl pune și pe seama emigrării specialiștilor.

„Există deficite semnificative de personal în ocupațiile care necesită calificări înalte, ca tehnologia informației și comunicațiilor, managementul comercial și ingineria”, arată OCDE în raportul său economic privind România din 2026.

Organizația arată că, deși aproximativ 7% dintre absolvenții de studii superioare din România în 2023 s-au specializat în IT&C, una dintre cele mai ridicate ponderi din Uniunea Europeană, emigrarea continuă să contribuie la deficitul de specialiști. Raportul atrage atenția și asupra neconcordanțelor dintre pregătirea profesională și cerințele pieței muncii.