„Am dat pe felia aia mai mult decât pe toată plăcinta din magazin”. Deserturile care umflă nota de plată în restaurantele românești

Aflate adesea pe lista scurtă a meniurilor din restaurantele românești, deserturile adaugă câteva zeci de lei la nota de plată a clienților, dar uneori și motive de nemulțumire pentru prețul exagerat, porțiile reduse și calitatea îndoielnică.

Foto: Magnific.com

Desertul încheie cel mai adesea cina luată la restaurant, însă pentru mulți români papanașii, clătitele, tiramisu, cheesecake-ul, lava cake, înghețata sau plăcintele cu mere au ajuns un subiect de controverse.

Printre nemulțumirile amintite de cei care le-au consumat sunt cele legate de calitatea lor, de prețurile ridicate, dar și de suspiciunile că unele produse prezentate drept preparate de casă sunt, de fapt, cumpărate gata făcute.

Pe rețelele de socializare, unii români se plâng că au ajuns să plătească între 40 și 70 de lei pentru o porție de prăjitură sau înghețată, în timp ce alții reclamă că deserturile oferite în localuri seamănă cu cele congelate, comercializate în supermarketuri.

Înghețata de 9 lei, vândută la restaurant cu 69 de lei?

O fotografie a unui desert de cocos comercializat în supermarketuri a stârnit o dezbatere pe Reddit, după ce autorul postării a susținut că produsul ar fi servit într-un restaurant din Centrul Vechi al Bucureștiului, fiind prezentat drept înghețată preparată în local.

„Exact desertul acesta, care este 9 lei la Lidl, este vândută în restaurant din Centrul Vechi drept «înghețată homemade» (artizanală) cu 69 de lei”, a afirmat acesta, fără a preciza numele restaurantului și dovezi că înghețata ar proveni din supermarket.

Nemulțumirea bucureșteanului a fost susținută și de alți români. Unii au relatat că nu ar avea nicio problemă ca restaurantele să le ofere alimente provenite din supermarketuri, cu condiția să nu le prezinte ca fiind preparate în bucătăria localurilor.

„Una e să vinzi la suprapreț și alta e să faci marketing mincinos”, a remarcat altcineva.

Alți români au insistat că, în lipsa unor dovezi, nu se poate stabili dacă înghețata vândută în restaurant este aceeași cu produsul din supermarket.

Deserturile congelate, vândute drept preparate de casă

Unii români au explicat că, în general, prăjiturile, înghețata și produsele de tip lava cake sunt cumpărate de la distribuitori și doar încălzite sau decorate înainte de servire.

„Majoritatea deserturilor din HoReCa sunt luate din altă parte (în general, de la Metro/Selgros), nu mai e un secret asta de mult”, a afirmat un participant la discuția despre înghețata de cocos.

Un român care susține că a lucrat într-un local din Oradea a afirmat că multe produse erau cumpărate din supermarketuri, fără a fi preparate de la zero în restaurant.

„Am lucrat la un local de burgeri destul de cunoscut. Absolut tot era luat de la Lidl”, a afirmat acesta.

Altcineva a încercat să explice de ce unele restaurante preferă să cumpere deserturile gata preparate.

„Pentru a face deserturi, au nevoie de un spațiu separat de bucătărie, care să fie, de fapt, laboratorul. Pe lângă asta, au nevoie și de autorizații în plus. Așadar, e mai ușor să ia lava cake de la Metro Chef”, a comentat acesta.

Un client a povestit că a început să își pună întrebări despre deserturile lava cake după ce a observat cât de repede îi erau servite în restaurantele din Constanța.

„Acum ceva ani mâncam lava cake prin Constanța. Venea în 5–7 minute maxim farfuria. Am zis să încerc acasă să fac. A ieșit un brownie, aia e. Dar la cuptor știu că trebuia să stea cel puțin 10 minute sau ceva... plus pregăteala... destulă muncă. Zic... cum scot ăia în 6 minute farfuria?”, a relatat acesta.

El susține că a descoperit în supermarket o variantă congelată, care putea fi încălzită în câteva minute.

„De atunci mănânc lava cake doar de la market. E la fel ca ce e prin 99% din restaurante”, a concluzionat acesta, exprimându-și suspiciunile legate de preparatele servite în localuri.

Altcineva a susținut că a recunoscut într-un restaurant plăcinta cu mere pe care o cumpărase anterior din supermarket.

„La restaurantul de la parter, plăcinta cu mere era din Lidl, am recunoscut gustul instant, nu mi-a venit să cred”, a povestit acesta.

Întrebat cum și-a dat seama, el a explicat că mâncase aceeași plăcintă cu o seară înainte.

„Am dat pe felia aia mai mult decât pe toată plăcinta din magazin”, a adăugat acesta.

Alții au arătat că preferă să renunțe la deserturile comandate în restaurante, fie din cauza prețurilor, fie pentru că nu mai sunt mulțumiți de gustul și calitatea acestora.

„Eu nu am mai cumpărat desert la restaurant de foarte multă vreme și nu din cauza costului, ci a faptului că vând niște porcării fără gust”, a explicat un client nemulțumit.

Ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 183/2016 prevede obligații de informare privind folosirea produselor alimentare congelate, inclusiv afișarea mențiunii „produs/din produs decongelat”, în situațiile reglementate de actul normativ.

Cât costă deserturile în restaurante

Mulți români au remarcat că prăjiturile, clătitele și înghețata au devenit tot mai scumpe, chiar și în restaurantele obișnuite.

„Mi se par din ce în ce mai scumpe. De la 20–30 de lei cam peste tot au sărit la 40–50 de lei, indiferent dacă vorbim de tiramisu, clătite sau orice alt desert! La fel și pentru cupa de înghețată!”, a relatat unul dintre aceștia.

Un client susținea că a fost surprins de prețul unei clătite comandate într-un restaurant.

„Am luat o clătită la restaurant, recent, și era 39 de lei”, a povestit acesta.

Altcineva a relatat că a comandat tiramisu cu 35 de lei într-un restaurant din București, iar nota pentru o ciorbă, un desert și câteva băuturi a ajuns să îl uimească.

„Am fost acum o lună la La Mama Universitate, mâncare medie, prețuri mari. Cât am așteptat ceva, am zis să iau un desert, nu mai aveam meniul în față, aveau doar tiramisu, 35 de lei. Cu două ape, o limonadă și o ciorbă, cred că am lăsat undeva la 160 de lei”, a relatat acesta.

Un român susținea că i s-au cerut 50 de lei pentru o porție de 150 de grame de tiramisu, deși prepararea aceluiași desert acasă l-ar costa mult mai puțin.

O clientă a povestit că desertul pe care obișnuia să îl comande într-un restaurant a fost redus la jumătate, fără ca prețul să scadă.

„Am mers la un restaurant acum câteva zile, unde luam de obicei papanași, erau doi la porție. Acum e același preț și doar un papanaș, și mai multă smântână decât dulceață”, a relatat aceasta.

O altă clientă a povestit că a renunțat să mai comande papanași după ce a văzut prețul din meniu.

„O porție de papanași – 55 de lei, m-am abținut”, a afirmat aceasta.

Ea a adăugat că, în ultima vreme, a ajuns să cheltuiască între 150 și 200 de lei pentru o masă la restaurant care nu i-a îndeplinit așteptările.

Un alt client a relatat că a plătit 30 de lei pentru o porție de orez cu lapte într-un restaurant turcesc, preț pe care l-a considerat exagerat pentru un desert atât de simplu.

Unii au remarcat că deserturile de calitate sunt costisitoare și în cofetării, iar restaurantele au cheltuieli suplimentare.

„Ideea e că unii fac clar abuz când vine vorba de prețuri... dar, realist vorbind, la o cofetărie e 20–25 de lei o prăjitură ca lumea, deci 30 de lei e un preț realist... acum depinde de desert”, a explicat un utilizator.

Cât costă cele mai populare deserturi în restaurante

O comparație orientativă a unor meniuri publicate de restaurante în 2026 indică prețuri de aproximativ 23–40 de lei pentru o porție de papanași, între 16 și 40 de lei pentru clătite și între 18 și 36 de lei pentru lava cake.

O porție de tiramisu poate costa între 24 și 35 de lei, iar cheesecake-ul are prețuri cuprinse între 23 și 36 de lei. Plăcinta cu mere, uneori servită cu înghețată, costă între 18 și 42 de lei. Înghețata ajunge la 15–35 de lei, în funcție de sortiment și de numărul cupelor, iar o porție de profiterol costă aproximativ 30–35 de lei.

În meniurile restaurantelor românești se regăsesc și deserturi tradiționale ca orezul cu lapte, crema de zahăr ars sau diverse prăjituri cu ciocolată și fructe.

Pentru două persoane care comandă câte un desert, nota de plată poate crește astfel cu aproximativ 40–80 de lei, fără a lua în calcul băuturile și bacșișul.