„Mai puneți pungile de la Glovo pe masă...” Imaginea din București care a stârnit o revoltă online privind igiena curierilor

Igiena livrărilor de mâncare a stârnit controverse în rândul românilor, după apariția unor fotografii cu pungi de mâncare așezate direct pe asfalt. Și starea ghiozdanelor folosite de curieri și condițiile în care sunt transportate comenzile au provocat dezbateri în mediul online.

Un livrator de mâncare fotografiat lăsând pungile pe asfalt. Foto: Reddit

Comenzile de mâncare prin serviciile și aplicațiile de livrare la domiciliu au devenit în ultimii ani un fapt obișnuit în România, fenomen care a dus la creșterea spectaculoasă a pieței în acest domeniu. Nemulțumirile nu au întârziat nici ele să apară.

Piața serviciilor de livrare rapidă din România, care include comenzile de mâncare, dar și alte produse, a ajuns la aproximativ 4,8 miliarde de lei în 2023, față de 354 de milioane de lei în 2019, potrivit unui studiu realizat de PwC și publicat în 2025.

„În ultimul deceniu, ecosistemul serviciilor de livrare rapidă din România a trecut printr-un proces de transformare, evoluând de la platforme dezvoltate local la un ecosistem consolidat strategic. Această schimbare a fost determinată de o concurență intensă, de creșterea activității de fuziuni și achiziții (M&A) și ieșirea de pe piața locală a doi jucători internaționali. În 2025, patru platforme sunt active pe piața locală, și anume Bolt Food, Bringo, Glovo și Wolt”, arată studiul. Analiza nu a inclus alte platforme ca Freshful și Sezamo, și nici restaurantele care folosesc propriile servicii de livrare.

Pe lângă nemulțumirile legate de prețurile ridicate, calitatea mâncării, taxele suplimentare și bacșișuri, unii români își pun întrebări și despre condițiile de igienă în care le sunt transportate comenzile. Fotografiile cu pungile de mâncare așezate pe asfalt și relatările despre starea ghiozdanelor folosite de livratori au provocat dezbateri în mediul online despre cât de sigure și curate sunt, de fapt, livrările la domiciliu.

Pungile cu mâncare, așezate direct pe asfalt

O fotografie publicată pe platforma Reddit a stârnit o dezbatere despre condițiile de igienă în care sunt transportate comenzile de mâncare, uneori reclamate de români. Imaginea, surprinsă în București, arată mai multe pungi cu mâncare așezate direct pe asfalt, lângă un scuter folosit pentru livrări.

„Mai puneți pungile de la Glovo pe masă...”, a scris autorul postării. Acesta a reclamat că ambalajele care au intrat în contact cu suprafețe murdare urmau să ajungă apoi pe mesele sau blaturile din bucătăriile clienților.

Unii utilizatori au criticat lipsa de igienă, în timp ce alții au considerat că riscurile sunt exagerate.

„Acuma serios, cine pune pungi Glovo, sau orice fel de pungi de livrare pe masă? Sau colete din easybox”, a întrebat un român.

Un altul a explicat cum procedează atunci când primește comenzile.

„Eu comand des și nu le scot niciodată din hol. Le pun pe dulapul de pantofi, le desfac, mă spăl pe mâini și abia după scot mâncarea”, a relatat acesta.

Au existat însă și reacții ironice, în care autorul postării a fost acuzat că exagerează pericolul.

„Am pus punga pe masă și am murit instant de tuberculoză. Dar e ok, deja contractasem ciumă bubonică de la aerul pe care l-am împărtășit cu băiatul curier la ușă”, a comentat un alt român.

Altcineva a susținut că igiena din bucătăriile restaurantelor ar trebui să reprezinte o preocupare cel puțin la fel de importantă.

„O parte din voi n-ați mai mânca mâncare dacă ați vedea ce se întâmplă în spatele tejghelei, fie că e la magazine, fie că e la restaurante”, a comentat acesta.

Autorul fotografiei a respins argumentele celor care au minimalizat situația, insistând asupra diferenței dintre ambalajele curate și cele lăsate pe asfalt.

„Una e să existe microbi, alta e să pui pe jos, printre flegme, pungi din hârtie cu mâncarea altuia”, a explicat acesta.

Ghiozdanele livratorilor, privite cu suspiciune

Starea ghiozdanelor termoizolante folosite pentru transportul comenzilor a provocat, la rândul ei, discuții pe Reddit.

„Să vedeți prin băile mallurilor cum intră cu ghiozdanul în spate și nu se spală pe mâini după. Sau lasă ghiozdanul pe jos în băile alea răpănoase”, a susținut un român.

Alții au considerat că temerile sunt exagerate, deoarece mâncarea este transportată în recipiente și pungi sigilate.

„Contează mult prea puțin atât timp cât restaurantul îți sigilează bine punga și mâncarea”, a comentat un altul.

Un român care susține că a plasat peste o mie de comenzi în ultimii șapte ani a explicat că nu a primit niciodată mâncare nesigilată și că evită să atingă recipientele înainte de a se spăla pe mâini.

„Cu ce mă ajută pe mine că-și «spală» curierul ghiozdanul? Ghiozdanul nu atinge mâncarea”, a întrebat acesta.

Cât de igienice sunt livrările de mâncare

Siguranța alimentelor livrate la domiciliu depinde de condițiile în care sunt preparate, dar și de modul în care sunt ambalate și transportate. Pungile și recipientele sigilate reduc riscul contaminării, însă curățenia echipamentelor folosite de livratori și păstrarea temperaturii corespunzătoare rămân esențiale.

În Uniunea Europeană, Regulamentul (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare stabilește că mijloacele și recipientele folosite la transport trebuie menținute curate, în stare bună și astfel încât să protejeze alimentele împotriva contaminării.

„Produsele alimentare din mijloacele de transport și/sau containere trebuie amplasate și protejate astfel încât să se reducă la minimum riscul de contaminare”, prevede regulamentul european.

Legislația UE mai prevede că recipientele folosite pentru transportul alimentelor nu trebuie utilizate pentru alte produse dacă există riscul contaminării. În cazul transportului simultan al mai multor categorii de produse, acestea trebuie separate corespunzător, atunci când este necesar.

Potrivit aceluiași regulament, mijloacele și recipientele de transport trebuie să poată menține, atunci când este necesar, temperaturile adecvate pentru păstrarea alimentelor și să permită monitorizarea acestora. Reglementarea nu stabilește însă o temperatură unică pentru toate preparatele livrate, condițiile de transport fiind diferite în funcție de natura produselor.