Un român a strâns peste 10.000 de lei din sticle și doze abandonate. „Trebuie să am o parașută de salvare”

Un român a stârnit numeroase reacții pe internet după ce a povestit cum a reușit să strângă peste 10.000 de lei din returnarea ambalajelor reciclabile. Numai în ultima lună și jumătate, spune el, a câștigat aproximativ 1.000 de lei din sticlele și dozele adunate prin cartier.

Ambalajele aruncate sunt o sursă de venit suplimentară pentru unii români. Foto: CHÂU VIỄN, Pixabay

Un român susține că a strâns peste 10.000 de lei din returnarea sticlelor, PET-urilor și dozelor prin Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), de la introducerea acestuia în România. Bărbatul povestește că adună ambalajele abandonate prin cartier, iar numai în ultima lună și jumătate a obținut aproximativ 1.000 de lei.

„Am strâns 1.000 de lei din SGR timp de o lună și jumătate și peste 10.000 de lei de când s-a implementat SGR. Pentru că am văzut aici destui care se dau mari cu sume delirante făcute din SGR și, în același timp, ca să dovedesc că nu vorbesc prostii, am păstrat toate tichetele SGR din ultima lună, până am strâns cel puțin 1.000 de lei”, a relatat acesta, pe comunitatea Reddit r/roFrugal.

1/2

Bonuri pentru ambalaje Foto Reddit (2) jpg Foto: Reddit

Bărbatul spune că strânge ambalajele în timpul plimbărilor prin cartier și că activitatea îi aduce, în medie, 30 de lei pe zi. El a recunoscut că uneori caută și în tomberoane, dar că primește sticle și de la persoane care nu vor să le returneze. Întrebat de ce face acest lucru, a explicat că încearcă să își asigure o rezervă financiară pentru eventualele perioade dificile.

Plimbarea prin cartier îi aduce bani

Unii români au vrut să afle dacă lucrează într-un restaurant sau dacă deține o afacere care îi permite să adune cantități mari de ambalaje. El a explicat că le colectează în principal de pe străzi și din cartierul în care locuiește.

„Nu o să mint, am avut puțin ajutor din partea unor străini care mi-au dat toate sticlele lor. I-am întrebat de ce mi le dau. Majoritatea îmi spun că adună din instinct, dar uită să mai meargă la automat sau nu au chef”, a povestit acesta.

Întrebat dacă strângerea ambalajelor a devenit o slujbă cu normă întreagă, românul a recunoscut că uneori seamănă cu una, însă o consideră o ocupație part-time.

„Doar o iau la pas în zone pe care le știu și asta e, când vreau eu”, a explicat el.

Bărbatul nu ascunde nici faptul că uneori se simte stânjenit atunci când caută ambalaje în coșurile de gunoi.

„Uneori încerc să o fac cât mai discret”, a recunoscut acesta.

Întrebat de ce continuă să adune sticle, deși are o locuință și un loc de muncă, românul a invocat nesiguranța economică.

„În primul rând, ce mă scoate din casă este mai mult viitorul. Mă dă afară angajatorul când vrea el, că e criză, alți angajatori caută să nu te angajeze, fie să aducă muncitori asiatici sau mașini. Eu trebuie să am o parașută de salvare în caz că ce este mai rău se adeverește”, a explicat el.

Acesta returnează ambalajele în aceeași zi în care le adună sau cel târziu a doua zi, folosind automatele de colectare și casele de marcat cu autoservire. Tichetele prezentate sunt reprezintă, potrivit acestuia, doar sumele acumulate în ultima lună și jumătate, nu întreaga valoare obținută de la introducerea SGR.

Românul susține că a găsit, de-a lungul timpului, între lucrurile scormonite în căutarea ambalajelor returnabile, o bancnotă de 100 de lei, o pereche de căști Apple AirPods și vreo zece kilograme de piese Lego.

„Eu, sincer, mă bucur că nu mai sunt aruncate în păduri, nu mai blochează dozele râurile”, a mai adăugat acesta.

Cum strâng alți români bani din ambalajele returnate

Mai mulți români au povestit și ei că returnarea sticlelor și dozelor le-a adus sume importante, mai ales atunci când au colectat ambalaje abandonate de alte persoane.

„Eu anul trecut am strâns de la toți cunoscuții care le aruncau la tomberon și am scos cam 1.600 de lei. De Crăciun, când trebuia să le iau cadouri copiilor lor, plus oferta de 50% cashback de la Carrefour, am ajuns la 2.400 de lei. Anul ăsta m-am cam lăsat de meserie, am doar vreo 900 de lei din ianuarie până acum. Oricum, eu strâng bonurile tot timpul anului și le consum de sărbători. Are mai mult sens decât să tot ard câte 10 lei la o tură de shopping”, a povestit un român.

Alți români preferă să ofere ambalajele celor care vor să le returneze.

„M-am obișnuit ca, atunci când îmi cumpăr o doză de suc când sunt în centru, să o las pe tomberon sau lângă acesta, tocmai pentru a nu obliga oamenii să caute în tomberon după ea. Poate o să se facă și la noi un obicei din a nu arunca la tomberon sau pubelă dacă nu reciclezi, ci să le lași lângă”, a relatat acesta.

Un român a relatat că mama sa obișnuia să arunce dozele de bere în tomberonul din fața casei. Timp de câteva săptămâni, familia a auzit cum un necunoscut căuta ambalaje în recipient.

„Într-o dimineață apare pe clanța porții o plasă cu două beri în ea, fix de care obișnuia ea să bea. A crezut că i-au făcut colegii o farsă, dar nu avea cine să știe exact marca de bere. Ne-am uitat pe cameră și, ce să vezi, un om complet străin venise, atârnase plasa pe clanță, la șase dimineața, și apoi s-a întors tot în direcția de unde a venit”, a povestit utilizatorul. De atunci, familia a început să lase ambalajele reciclabile în saci separați.

Unii români au descoperit și metode mai rapide de returnare a cantităților mari de recipiente. Un utilizator a povestit că strânge ambalajele timp de câteva luni, apoi le duce la un automat care permite introducerea lor în vrac.

„Eu le strâng câteva luni și apoi mă duc cu sacii la Metro. Au un aparat unde verși tot sacul și le trage automat. Bag cam 700 de sticle în 10–15 minute”, a susținut acesta.

Altcineva a relatat că a început să colecteze ambalaje din sate, unde unii oameni nu au la îndemână puncte de returnare.

„E o mină de aur, mulți le aruncă pe unde apucă, pentru că nu au unde să le recicleze”, a afirmat el.

Ce este Sistemul de Garanție-Returnare

Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) a fost lansat în România la 30 noiembrie 2023, fiind administrat de compania RetuRO. Prin acest sistem, cumpărătorii plătesc o garanție de 50 de bani pentru fiecare băutură comercializată într-un ambalaj eligibil din plastic, sticlă sau metal, cu un volum cuprins între 0,1 și 3 litri. Banii sunt recuperați la returnarea ambalajului, fără să fie necesară prezentarea bonului fiscal.

Sistemul a cunoscut o dezvoltare rapidă. Potrivit datelor RetuRO, în 2024 au fost returnate aproximativ 3,36 miliarde de ambalaje, iar în 2025 numărul acestora a depășit 5,2 miliarde.

În primele nouă luni din 2026, românii au returnat peste 4,1 miliarde de ambalaje, rata de colectare ajungând la aproximativ 85%, față de 82% în perioada similară a anului precedent. În același interval, RetuRO a predat către reciclatori aproximativ 305.600 de tone de materiale.

La sfârșitul lunii octombrie 2026, reprezentanții RetuRO anunțau că, de la lansarea sistemului, au fost colectate peste 12,5 miliarde de ambalaje, echivalentul a peste 900.000 de tone de materiale.

„În momentul de față, milioane de consumatori au introdus colectarea materialelor și ambalajelor în rutina de zi cu zi”, declara, potrivit Agerpres, Adela Smeu, directorul general RetuRO, la 28 octombrie 2026, în cadrul unui eveniment dedicat aniversării sistemului.

Potrivit acesteia, studiile realizate periodic de RetuRO arată că aproape 80% dintre români colectează ambalaje și utilizează Sistemul de Garanție-Returnare.