Video Orașul bihorean cu mai puțin de 10.000 de locuitori și o centură spectaculoasă. Cum a prins viteză infrastructura din jurul Oradiei

Șapte centuri ocolitoare au fost construite în ultimii ani în jurul unor localități mici din Bihor. Cea mai spectaculoasă dintre ele a scos traficul greu din centrul orașului Beiuș, cu mai puțin de 10.000 de locuitori.

Centura orașului Beiuș. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Beiuș, un oraș din nord-vestul României, cu mai puțin de 10.000 de locuitori, se numără printre localitățile mici din România, cu centuri rutiere spectaculoase.

Orașul din „țara Beiușului” se află la 62 de kilometri de Oradea, în Depresiunea Beiușului, la poalele Munților Apuseni, iar din 2024, este ocolit de o centură de 9,3 kilometri, considerată una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură din Bihor.

„Centura Beiuș are o lungime totală de 9,3 kilometri, fiind cea mai complexă lucrare derulată de Consiliul Județean Bihor. Complexitatea lucrării este determinată de relief, care a impus construirea a două viaducte, de 800 și 700 de metri, a trei pasaje supraterane, cu o lungime totală de 230 de metri, și a două poduri, cu o lungime totală de 28 de metri”, informa CJ Bihor.

Primul tronson, de 7,3 kilometri, ocolește orașul prin vest și traversează Crișul Negru și calea ferată. Al doilea, de doi kilometri, face legătura cu drumul spre Roșia și Aleșd și asigură accesul către viitorul parc industrial. Cele două tronsoane au costat împreună aproximativ 285 de milioane de lei, fără TVA, și au fost finanțate prin POIM și de la bugetul Consiliului Județean Bihor, arăta CJ Bihor. 

Beiușul este traversat și de DN 76, șoseaua care leagă Oradea de Deva prin Ștei și Brad. Drumul european a fost asfaltat complet în anii ’60 și a intrat într-un amplu program de reabilitare în 2012. Lucrările pe traseul de 184 de kilometri s-au încheiat în 2022, după un deceniu de șantiere și întârzieri.

Orașul din „țara Beiușului”, fostă reședință a Bihorului

Aflat pe valea Crișului Negru, orașul Beiuș este unul dintre reperele regiunii istorice Crișana. 

„Nu se poate vorbi despre Beiuș fără a ține seama de teritoriul denumit generic Țara Beiușului, cu străveche rezonanță istorică. Peste dealuri și văi, înconjurată de brâul munților Apuseni, Țara Beiușului este o regiune aparte, unde aromele anotimpurilor ascund, ca un vin de soi, un iz de istorie multiseculară, cultură, civilizație și trăinicie pe aceste meleaguri”, arată Primăria Beiuș.

Beiuș este atestat documentar din 1263, iar din 1454 a primit statutul de oraș. A fost devastat în timpul incursiunilor otomane din secolul al XVII-lea, iar locuitorii săi au avut de suferit și în Al Doilea Război Mondial.

În urma Dictatului de la Viena din 1940, Beiușul a devenit temporar reședința județului Bihor rămas sub administrație românească. 

„În urma Dictatului de la Viena, din 1940, Beiușul a devenit capitală de județ și, până la reîntregirea Ardealului, orașul, care nu fusese hărăzit unui destin atât de prestigios, va adăposti autoritățile județene ce se refugiaseră din Oradea. Populația orașului s-a dublat atunci, fără să se fi construit clădiri și locuințe pentru adăpostirea birourilor și funcționarilor refugiați”, relata,  în revista Minimum, din 2004, Eliezer Palmor, un fost diplomat, ambasador și scriitor israelian de origine română, care și-a petrecut copilăria la Beiuș, în județul Bihor.

În toamna anului 1941, evreii din partea județului rămasă în România au fost concentrați la Beiuș, în perspectiva deportării.

„Familiile băștinașe s-au restrâns în locuințele lor pentru a găzdui una sau mai multe familii evacuate. Părinții mei au găzduit în acest răstimp familia rabinului din Ținea și încă două familii alungate din satele regiunii, însă, când, din motive diferite, deportările au fost amânate, evreii evacuați, dar și majoritatea evreilor din Beiuș, au fost transferați în satul maghiar Ginta, unde au trăit înghesuiți în grajduri și cămări și hrăniți de o bucătărie populară, până la eliberare”, își amintea acesta.

1/6

Centura Beiuș Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (5) jpg Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

După Al Doilea Război Mondial, Beiușul a pierdut statutul de reședință de județ, dar a rămas un centru administrativ și economic important în sudul Bihorului. În perioada comunistă, orașul s-a industrializat, aici funcționând fabrica de mobilă, fabrica de mașini-unelte și fabrica de cărămidă, care ofereau mii de locuri de muncă. Economia locală se baza și pe agricultură, comerț și servicii, iar mai multe instituții din Bihor au fost mutate sau înființate aici. La marginea orașului, spre Grădinari, chiar în vecinătatea centurii, serele și solariile amintesc de profilul agricol al zonei. 

1/7

Orasul beius Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (1) jpg Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Beiușul este și un punct de plecare spre mai multe atracții turistice din Munții Apuseni, între care Stâna de Vale, platoul carstic Padiș și Peștera Urșilor.

Marile proiecte de infrastructură din jurul Oradiei

Alături de Beiuș, în alte șase localități din Bihor au fost construite centuri: Sântandrei, Sânmartin, Nojorid, Aleșd, Oșorhei și Biharia. Cinci dintre acestea au fost deschise în 2024, iar centura Biharia a fost dată în circulație la 15 noiembrie 2025. Drumul de legătură dintre Biharia și Paleu, inclus în același proiect, a fost deschis separat, în iunie 2026. Proiectele au beneficiat de fonduri europene și, în unele cazuri, de contribuții din bugetul Consiliului Județean Bihor. 

Oradea, municipiu cu 183.105 locuitori la recensământul din 2021, a rămas principalul centru economic al Bihorului și s-a dezvoltat ca un nod de comunicație al regiunii din nord-vestul României. Zona metropolitană are aproximativ 250.000 de locuitori și a beneficiat în ultimele două decenii prin investiții private, fonduri europene și extinderea parcurilor industriale. Apropierea de punctul de trecere a frontierei de la Borș a susținut, la rândul ei, rolul orașului ca nod economic și de transport în nord-vestul țării.

O legătură rutieră importantă este drumul de 19 kilometri dintre centura Oradiei și Autostrada Transilvania, deschis în 2024. O parte a traseului are profil de drum expres, iar restul, profil de drum național cu patru benzi. A3 va apropia Oradea de Cluj-Napoca și de centrul Transilvaniei. În octombrie 2026, aproximativ 41 de kilometri ai autostrăzii dintre Gilău și Borș erau deschiși circulației, în sectoare separate, iar alte tronsoane erau așteptate în anii următori.

Un alt proiect major este Drumul Expres Oradea–Arad, lung de aproximativ 120 de kilometri, care va conecta cele două municipii și va asigura legătura cu autostrăzile A1 și A3. Contractele pentru cele trei loturi au fost semnate în 2025 și la începutul lui 2026, iar deschiderea drumului este estimată pentru 2028–2029.

În prezent, se modernizează și calea ferată Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor, pe aproximativ 166 de kilometri, pentru electrificare și circulația trenurilor de călători cu viteze de până la 160 km/h. În jurul Oradei este pregătit și proiectul Tram-tren, care va conecta rețeaua feroviară cu liniile de tramvai și va deservi Băile Felix și Toboliu–Cheresig. Contractul de finanțare europeană pentru proiect, evaluat la circa 280 de milioane de euro, a fost semnat în 2026.