Articole scrise de Viorica Marin

Pe măsură ce alegerile parlamentare din Ungaria se apropie, premierul Viktor Orbán a transformat Ucraina într-un element central al campaniei sale electorale, prezentând scrutinul ca o alegere fundamentală între „război și pace”.

O declarație care sparge un tabu major în politica europeană vine din partea fostului ministru german de Externe, Joschka Fischer. La 77 de ani, una dintre figurile emblematice ale Verzilor germani susține deschis că Europa trebuie să se pregătească pentru o eventuală descurajare nucleară comună, în

Iranul își ridică nivelul de alertă militară, pe fondul temerilor tot mai mari privind un posibil atac american, după ce a mobilizat aproximativ 1.000 de drone considerate „strategice”, potrivit presei de stat de la Teheran.

Mai multe canale de televiziune rusești au relatat că, joi, 29 ianuarie,începând cu ora 07:00, a fost introdusă o interdicție privind atacurile asupra instalațiilor din Kiev și din regiune, precum și asupra infrastructurii din întreaga Ucraina .

De la Groenlanda și tarife comerciale până la Iran, NATO sau migrație, Donald Trump face ceea ce știe cel mai bine: transformă politica externă într-un spectacol.

Europa descoperă, dureros, cât de puțin spațiu de manevră strategică mai are. Între o Rusie de care se teme, un război în Ucraina pe care nu îl poate opri și o Americă pe care nu o mai poate crede pe cuvânt, dar de care încă depinde, continentul pare blocat într-o capcană geopolitică.

Uniunea Europeană și Vietnamul au făcut un pas major spre aprofundarea relațiilor, ridicându-le la nivelul de „parteneriat strategic cuprinzător”, în timp ce comerțul global este tot mai afectat de presiunea tarifelor americane și de fragmentarea sistemului economic internațional.

Washingtonul ia în calcul opțiuni militare, însă președintele Donald Trump nu a luat încă o decizie finală.

Negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina intră într-o nouă fază, însă esența conflictului rămâne nerezolvată.

Reformiștii iranieni, considerați mult timp un factor de echilibru al Republicii Islamice, au făcut un pas fără precedent: au cerut în mod privat liderului suprem Ali Khamenei să renunțe la putere.

Dependența Ucrainei de informațiile furnizate de Statele Unite nu mai este la fel de critică precum era în urmă cu un an, arată o analiză Financial Times, în contextul temerilor legate de o eventuală nouă suspendare a sprijinului american.

Germania intenționează să devină prima țară europeană care dezvoltă o sistem național de sateliți pentru detectarea lansărilor de rachete, într-un moment în care statele europene caută să-și reducă dependența de Statele Unite în domeniul apărării, relatează Financial Times.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat Iranul că „timpul se scurge” pentru a ajunge la un acord privind programul său nuclear, pe fondul unei consolidări constante a prezenței militare americane în Golful Persic.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au anunțat că nu vor permite folosirea spațiului lor aerian pentru o eventuală operațiune militară americană împotriva Iranului, o decizie care complică planurile administrației Trump într-un moment de tensiuni crescânde cu Teheranul, scrie WSJ.

Un aliat care se comportă ca un creditor agresiv, un partener care acționează arbitrar, reguli internaționale aplicate selectiv în favoarea celor puternici – aceasta este realitatea pe care, potrivit premierului Canadei, lumea nu o mai poate ignora.

Președintele Donald Trump este cunoscut pentru modul în care traversează crizele politice: ridică tonul, atacă și refuză să dea înapoi. Evenimentele de la Minneapolis au pus însă la încercare limitele acestei strategii, scrie The New York Times.

Japonia lucrează la ceea ce ar putea deveni cel mai rapid tren din lume, capabil să atingă viteze de până la 603,5 km/h. Noul tren, cunoscut sub numele de L0 Series, este un tren cu levitație magnetică (maglev) aflat încă în faza de dezvoltare.

În fiecare lună, sute de milioane de utilizatori intră pe Pinterest în căutarea celor mai noi tendințe.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis semnale clare de susținere față de viziunea președintelui american Donald Trump privind remodelarea ordinii mondiale.

Uniunea Europeană a activat, în premieră, elemente ale propriei rețele securizate de comunicații prin satelit, un proiect strategic în valoare de 10,6 miliarde de euro, conceput ca alternativă europeană la Starlink.

Elon Musk l-a insultat pe ministrul de externe al Poloniei, Radosław Sikorski, după ce acesta a distribuit un raport al Institului pentru Studiul Războului care arăta că dronele rusești utilizează Starlink în Ucraina.

Situația de pe frontul din apropierea orașului Zaporoje se degradează, iar riscul ca orașul să ajungă sub tir de artilerie este tot mai mare. Forțele ruse încearcă să avanseze dinspre est și sud pentru a ajunge la distanțe care le-ar permite bombardarea centrului regional.

Dolarul american s-a depreciat mai accentuat după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că valoarea monedei este „grozavă”, respingând sugestiile potrivit cărora aceasta ar fi scăzut prea mult.

Autoritățile de la Moscova, împreună cu administrațiile de ocupație, au pus în funcțiune pe teritoriile temporar ocupate (TOT) un mecanism de „legalizare” a cazinourilor online, menit să aducă venituri suplimentare statului rus și să susțină financiar războiul împotriva Ucrainei.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reușit recent să detensioneze o criză majoră legată de Groenlanda, după ce l-a convins pe Donald Trump să renunțe la amenințările privind anexarea teritoriului. Însă, în Europa, tot mai multe voci se întreabă care este costul acestei strategii.

La câteva sute de metri de litoralul Mării Negre, în fața complexului rezidențial Kadorr din Odesa, locuitorii și echipele de intervenție se mișcă printre moloz, în frig tăios.

Fondul Monetar Internațional (FMI) analizează scenarii ipotetice care includ posibilitatea unui declin accentuat al rolului dolarului american în sistemul financiar global, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale investitorilor legate de politicile economice ale Statelor Unite.

Aparatul de propagandă al Moscovei desfășoară de mai mult timp o campanie intensă prin care descrie Europa drept un „gulag digital”, acuzând liderii europeni că ar încerca să reducă la tăcere libertatea de exprimare în mediul online.

Dacă Europa va relua dialogul cu Vladimir Putin, Moscova ar putea transforma dependența Occidentului de pământurile rare chineze într-un instrument de presiune. Un nou centru de procesare în Siberia, în valoare de 9,2 miliarde de dolari, se află în centrul acestui plan.

Înalți oficiali militari ar fi plănuit să-l aresteze pe președintele Xi Jinping pe 18 ianuarie, dar operațiunea a eșuat după ce șeful statului chinez a fost alertat în prealabil și a luat măsuri.

Armata chineză își accelerează eforturile de a integra inteligența artificială în noile forme de luptă, mizând pe roiuri de drone și sisteme autonome inspirate din comportamentul animalelor.

Fostul prim-ministru britanic Harold Wilson spunea cândva că „o săptămână este o perioadă foarte lungă în politică”. Ultimele zile sugerează însă că afirmația sa a fost, dacă nu greșită, atunci cel puțin prea modestă.

Washingtonul a transmis Kievului că sprijinul american depinde de un acord de pace care ar putea presupune cedarea unor teritorii din Donbas către Moscova, relatează Financial Times, citând opt surse apropiate negocierilor.