Blocați de SUA, cubanezii construiesc un „Nou Miami” în sudul Braziliei

Brazilia a devenit una dintre destinațiile principale pentru migranții cubanezi, în condițiile în care administrația Trump a înăsprit politicile de imigrație la granița de sud a Statelor Unite, scrie The Wall Street Journal.

Curitiba, unul dintre cele mai prospere și ordonate orașe braziliene/Facebook

În timp ce ceața dimineții se ridică deasupra pinilor din cel mai mare parc al orașului Curitiba, în sudul Braziliei, râsetele și strigătele în limba spaniolă animă atmosfera. Pe terenul de sport, unul dintre foștii jucători de top de baseball din Cuba tocmai a marcat un punct.

Curitiba, unul dintre cele mai prospere și ordonate orașe braziliene, a devenit un centru neașteptat pentru diaspora cubaneză. Schimbarea de dinamică vine după ce politicile stricte de imigrație ale SUA, combinate cu presiunea economică exercitată de Washington asupra guvernului comunist de la Havana, i-au forțat pe mulți cetățeni să își reconstruiască viața mult mai la sud de Florida.

„Nu am avut altă opțiune decât să plecăm din Cuba, nu se mai putea trăi acolo”, explică Jorge Ruiz, un jucător profesionist de baseball din Havana, sosit în Brazilia în urmă cu opt luni. „Nu era electricitate, mâncarea era insuficientă... erai norocos dacă mâncai carne o dată pe lună.”

Timp de decenii, traseul tradițional al cubanezilor care își părăseau țara viza nordul: traversarea strâmtorii Florida pe ambarcațiuni improvizate sau zboruri către țări fără obligativitatea vizei, precum Nicaragua sau Ecuador, urmate de o călătorie lungă spre granița americană.

Astăzi, rutele s-au reconfigurat radical.

O nouă rută prin jungla Amazonului

Anul trecut, Brazilia a înregistrat un număr record de 44.381 de cereri de azil din partea cetățenilor cubanezi – mai mult decât orice altă țară din America Latină și dublu față de anul precedent, potrivit CEDA, o organizație neguvernamentală cu sediul la Washington. Pentru prima dată, numărul solicitărilor depuse de cubanezi în Brazilia l-a depășit pe cel al cetățenilor din Venezuela.

Această reorientare este consecința directă a măsurilor luate de administrația Trump pentru securizarea frontierei de sud a SUA, care au redus semnificativ șansele de obținere a azilului politic în Statele Unite.

În loc să se îndrepte spre nord, mulți migranți aleg acum o rută alternativă: zborul către Guyana. Situată în nordul Americii de Sud, este una dintre puținele țări care nu le solicită viză de intrare cubanezilor.

Migranții plătesc mii de dolari călăuzelor pentru a trece ilegal frontiera în Brazilia, traversând zone izolate și periculoase din pădurea amazoniană.

Odată ajunși pe teritoriul brazilian, aceștia parcurg cu autobuzul distanțe de până la 5.000 de kilometri către marile metropole industriale din sud, unde piața muncii oferă oportunități rapide de angajare.

Deși autoritățile braziliene au intensificat eforturile de combatere a migrației ilegale, monitorizarea graniței din regiunea Amazonului rămâne extrem de dificilă din cauza reliefului impracticabil și a rețelelor bine organizate de traficanți.

Integrarea și transformarea culturală

În parcurile din Curitiba, ligile de baseball și softball concurează acum pentru spațiu cu terenurile de fotbal, iar muzica tradițională cubaneză răsună tot mai des în localurile din oraș. Unii localnici numesc deja, sub formă de glumă, orașul lor drept „noul Miami”.

Exodul este alimentat de degradarea severă a condițiilor de viață de pe insulă. Sancțiunile americane, inclusiv blocada asupra importurilor de petrol, au lăsat Cuba fără resurse energetice de bază, penele de curent zilnice afectând alimentarea cu apă și conservarea alimentelor. Peste un milion de cubanezi – reprezentând o zecime din populație – au părăsit țara începând cu anul 2021, conform datelor oficiale cubaneze.

Fuga de la Havana afectează inclusiv sportivii de performanță, o categorie protejată anterior de regim. Yesenia Kindelán, campioană națională la judo și soția lui Jorge Ruiz, povestește că a decis să plece după ce a văzut o colegă de competiție leșinând de foame în timpul unui meci.

O perspectivă diferită asupra viitorului

Din punct de vedere istoric, America de Sud nu a fost considerată o opțiune atractivă de către migranții cubanezi, care vizau aproape exclusiv Statele Unite datorită politicilor anterioare ce le facilitau obținerea rezidenței permanente (green card). Însă frica de a fi deportați înapoi în Cuba cu mâinile goale, după ce și-au vândut toate bunurile pentru a ajunge la granița SUA, îi determină pe mulți să caute stabilitatea în Brazilia.

„În trecut, America de Sud nu era pe harta migrației cubaneze”, explică Jorge Duany, fost director al Institutului de Cercetări Cubaneze de la Florida International University. „Acest lucru pare să se schimbe acum.”

Pentru mulți dintre cei stabiliți în Curitiba, adaptarea a fost mai ușoară decât se anticipa. Diferențele culturale sunt mai mici, iar piața muncii din sudul Braziliei absoarbe rapid forța de muncă disponibilă. Deși limba portugheză rămâne uneori o barieră, lipsa șomajului ridicat a prevenit apariția unor tensiuni sociale majore între localnici și noii veniți.

Mulți dintre tinerii cubanezi sosiți recent afirmă că nu intenționează să se mai întoarcă, indiferent de evoluțiile politice din țara lor de origine. „Va fi nevoie de zeci de ani pentru ca țara să își revină”, declară Elena González, o studentă la modă în vârstă de 22 de ani stabilită în Curitiba, care își folosește acum prezența pe rețelele sociale pentru a-și promova propria afacere în Brazilia.