Exclusiv Sebastian Burduja, consilierul premierului, lămurește: „Comasarea localităților, soluția pentru primăriile falimentare”

Consilierul onorific al premierului, Sebastian Burduja - fost ministru al Energiei, a clarificat la Interviurile Adevărul modul în care vor fi utilizați banii din taxe și impozite locale, explicând că discuțiile vizează diferențierea între veniturile proprii ale primăriilor și transferurile de la Guvern. El a exclus scenariul în care primăriile ar beneficia simultan de venituri mai mari din taxe locale și de aceleași sume transferate de la bugetul de stat, subliniind că România nu își permite o astfel de situație. 

Întrebat dacă reforma administrativă se mai face, în condițiile în care a fost de mai multe ori blocată sau amânată, Sebastian Burduja a spus clar că România nu mai are spațiu de manevră. „România nu este într-o situație ușoară. Ani de zile politicienii au dat de toate pentru toți. A existat un fel de spor național de tipul privilegii, excepții și așa mai departe”, a explicat acesta.

Burduja a subliniat un principiu simplu, dar ignorat frecvent: „Un ban pe care îl dai cuiva trebuie să îl iei de la altcineva. Că îl iei de la un cetățean printr-o taxă mai mare, că îl iei de la mediul de business românesc sau că îl iei prin împrumut de la generațiile viitoare”.

Potrivit consilierului onorific al premierului, în contextul în care „România nu mai avea ce să dea și de unde să dea”, anumite măsuri devin inevitabile. „Niciun guvern nu e bucuros să facă creșteri de taxe sau reforme sau să dea afară oameni”, a admis el.

Reducerea aparatului bugetar: experiența de la Ministerul Energiei

Sebastian Burduja a invocat propria experiență din Guvern pentru a susține ideea eficientizării administrației. „Am condus două ministere. Pot să-ți faci foarte bine treabă într-o instituție publică și cu mai puțini oameni. Ba chiar, de un fel, poți să o faci mai bine”, a spus el.

La Ministerul Energiei, reorganizarea a însemnat desființarea a 27% dintre posturi și plecarea a 35% dintre directori. „Lucrurile au funcționat foarte bine”, a afirmat Burduja, explicând că prezența angajaților care nu muncesc „îi demotivează pe toți ceilalți”.

Consilierul a vorbit despre realitatea salariilor din sectorul public și despre tipologiile care ajung să lucreze în administrație. „La stat lucrează trei tipuri de oameni: oameni incompetenți, oameni care-și completează veniturile din surse ilegale sau oameni nebuni”, a spus Burduja. „Eu am încercat să construiesc echipe de oameni nebuni, pentru că sunt corecți, nu fură și trăiesc cu 800 sau 1.000 de euro, cu niște răspunderi imense, din dorința de a lăsa ceva în urma lor pentru România”.

Comune prea mici, cheltuieli prea mari

Un alt punct sensibil a fost situația unităților administrativ-teritoriale care nu-și pot acoperi cheltuielile de funcționare. „În România, multe comune, multe unități administrativ-teritoriale, chiar și orașe, nu-și acoperă propriile cheltuieli de funcționare”, a avertizat Burduja.

În opinia sa, sistemul actual este depășit. „Sunt comune cu mai puțin de o mie sau 1.500 de suflete și acest sistem, moștenit de zeci de ani, trebuie reformat”, a spus el, susținând deschis comasarea comunelor și o reformă administrativ-teritorială asumată politic, chiar dacă „nu dă bine” în interiorul partidelor.

Autonomie fiscală și mai puțină dependență de București

Sebastian Burduja a vorbit și despre problema taxelor și impozitelor locale, în contextul temerilor că acestea au crescut prea mult și că primăriile riscă să intre în incapacitate de plată. Soluția, în viziunea sa, este o autonomie fiscală reală. „Este un lucru corect ca principalele venituri într-o primărie să vină din respectiva comunitate. Asta înseamnă un grad de autonomie fiscală mai mare”, a explicat el.

În acest fel, spune Burduja, „un primar nu mai vine cu mâna întinsă la guvern, ci se bazează pe taxe și impozite”.

Investiții, buget și riscul recesiunii

Discuția a atins și subiectul investițiilor locale, în special în contextul solicitărilor venite din partea unor primari care cer continuarea finanțărilor prin programe precum Anghel Saligny. În același timp, rămân multe semne de întrebare legate de buget și de direcția economiei.

Sebastian Burduja a confirmat că există riscul ca România să intre într-o recesiune tehnică. „E posibil să fim în recesiune din punct de vedere tehnic. Să fim împăcați cu gândul ăsta”, a transmis acesta, făcând referire la mesajele recente ale premierului Ilie Bolojan.

Taxe locale, responsabilitatea primarilor și „terapia de șoc” fiscală

Sebastian Burduja a insistat că autoritățile locale trebuie să se bazeze în primul rând pe propriile venituri și pe investiții, nu pe intervenția permanentă a Guvernului. „Se bazează pe investiții și, dacă ajung la aceste situații, sigur că va trebui găsite soluții punctuale. Dar nici nu poți să-i spui acum unei primării: stai liniștit, domnule primar, vine guvernul și te salvează. Nu”, a declarat consilierul onorific al premierului.

Potrivit acestuia, responsabilitatea principală revine primarilor. „Datoria primarului este să-și colecteze taxele și impozitele și astfel să aibă o îngrădă de autonomie mai mare. Dacă nu reușește asta, din varii motive, probabil se vor găsi anumite soluții, dar acum asta este legea”, a explicat Burduja.

El a atras atenția că unele primării au decis să meargă chiar peste nivelurile minime stabilite de Guvern pentru taxele și impozitele locale. „Au fost primării care au mers pe niveluri și mai mari decât cotele minime. Pe ce se bazează? Dar banii trebuie dați. Nu știu să calculeze și își asumă răspunderea de a fi totuși primar, de a fi ales de oameni, de a proteja comunitățile”, a spus acesta.

Impozite mai mari, dar și posibile reduceri la nivel național

Sebastian Burduja consideră că reașezarea taxelor și impozitelor este, în principiu, un lucru bun, însă admite că nivelul fiscalității ar trebui rediscutat. „Cred că, în perioada următoare, poate cel târziu de anul viitor, ar trebui rediscutat nivelul fiscalității și la nivel național. Putem să scădem taxa pe muncă, de exemplu, și să compensăm această creștere a taxelor și impozitelor locale prin scăderi de taxe la nivel național”, a declarat el.

Oficialul a avertizat însă că majorarea taxelor nu garantează automat venituri mai mari la buget. „De foarte multe ori, simpla creștere a unor taxe nu înseamnă venituri mai mari. Poate să scadă gradul de colectare, poate să crească evaziunea”, a explicat Burduja.

Întrebat dacă nu ar fi fost mai potrivită o creștere graduală a impozitelor, acesta a răspuns tranșant: „Categoric da. Dar povestea actualului guvern și crucea pe care și-a asumat-o domnul Bolojan este să corecteze niște lucruri care n-au fost făcute la timpul lor”.

PNRR și corecțiile întârziate ale statului

Sebastian Burduja a arătat că măsurile dure sunt consecința directă a deciziilor amânate de guvernele anterioare. „Dacă aceste decizii ar fi fost luate la timp, puteam vorbi de creșteri de 10–20% pe an. Nu s-a întâmplat asta, este un jalon în PNRR, iar PNRR-ul se închide anul acesta, practic în vară”, a explicat el.

În acest context, reforma fiscală a ajuns să fie „o terapie de șoc”. „Nu pentru că așa și-a dorit acest guvern sau premierul Bolojan, ci pentru că asta a fost consecința lipsei unor decizii asumate în anii anteriori”, a spus Burduja, adăugând că timpul nu mai poate fi dat înapoi.

Unde ajung banii din taxe și impozite

Consilierul onorific al premierului a lămurit și confuzia legată de destinația banilor colectați din taxele și impozitele locale. „Cred că aici e o discuție legată de banii proveniți din taxe și impozite locale și de banii care vin de la Guvern pentru sprijinirea autorităților locale”, a precizat el.

Burduja a exclus scenariul în care primăriile ar rămâne și cu venituri mai mari din taxe locale, și cu aceleași transferuri de la bugetul de stat. „Este greu de crezut că se va ajunge la o situație în care o primărie rămâne cu bani mai mulți din taxe și impozite locale și cu aceleași transferuri de la bugetul de stat. România nu își permite asta”, a declarat el.

În schimb, se caută formule de echilibru. „Primăriile vor primi transferuri mai mici de la bugetul de stat, ceea ce înseamnă că la bugetul de stat vor rămâne bani mai mulți pentru spitale, programe naționale, autostrăzi, drumuri, căi ferate și alte investiții de nivel național”, a explicat Burduja.

Principiul de bază, spune acesta, trebuie să fie clar: „Toți acești bani din taxe și impozite trebuie să rămână la autoritățile locale, dacă ne dorim un grad mai mare de autonomie fiscală. Este un principiu cu care pot fi de acord și primarii și sunt convins că și domnul Bolojan este de acord”.

Critici politice și tensiuni în coaliție

În plan politic, Sebastian Burduja a remarcat că discursul multor partide a rămas blocat în logica electorală. „Inamicul politic nu este în interiorul coaliției, ci în afara ei, pe zona populistă, radicală, anti-europeană”, a spus el, avertizând că actualele tensiuni slăbesc arcul guvernării.

Întrebat despre criticile care îl vizează direct, inclusiv cele legate de scumpirile din energie, Burduja a spus că este pregătit să le asume și să le explice. „Știu că pot da vina pe mine pentru ce am făcut cu energia”, a admis el, precizând însă că plafonarea prețurilor a fost decisă înainte de mandatul său și că subiectul merită o discuție separată.

Criza energetică și plafonarea prețurilor: „Atunci trebuia intervenit”

Sebastian Burduja a revenit asupra deciziilor luate în perioada în care a condus Ministerul Energiei, explicând contextul european extrem de tensionat din acel moment. „Europa era în plină criză energetică. Prețurile la gaz explodaseră și, implicit, și prețul la energie electrică, pentru că o parte din mixul de producție este din gaz. Trebuia intervenit, pentru că oamenii efectiv nu puteau să plătească”, a spus el.

Potrivit lui Burduja, schema de plafonare a dus la acumularea unor datorii uriașe către furnizori. „Furnizorii acopereau diferența dintre prețul din factură și prețul real din piață și, pur și simplu, sistemul nu mai era sustenabil. Intrarea unui furnizor în incapacitate de plată ar fi însemnat un efect de domino în toată piața de energie”, a explicat fostul ministru.

El a amintit și de procedura de infringement declanșată de Comisia Europeană. „Suntem încă în infringement, din păcate, pentru o intervenție directă în piață. Dar pentru o perioadă, plafonarea a fost ceea ce trebuia făcut ca să-i protejăm pe români”, a spus Burduja.

Facturi, consum și percepții publice

Sebastian Burduja a respins ideea că, în mandatul său, prețurile la energie ar fi explodat. „În mandatul meu nu a crescut deloc prețul la energie”, a afirmat acesta, adăugând că a fost creată o schemă de protejare a consumatorilor vulnerabili, inclusiv ajutorul de 50 de lei.

„S-a spus foarte mult în spațiul public că s-au dublat sau triplat facturile. Nu există scenariu în care o factură să se tripleze dacă respectivul client își alegea furnizorul cel mai ieftin”, a declarat Burduja, indicând Hidroelectrica drept exemplu, cu oferte „în jurul valorii de un leu per kilowatt-oră”.

Pentru consumatorii mici, spune el, creșterile au fost limitate. „Nu putem vorbi nici măcar de dublare. A fost o creștere de 30–40%. Ce înseamnă asta în viața reală? Un leu pe zi”, a explicat Burduja, menționând că vara consumul a crescut din cauza aparatelor de aer condiționat, iar iarna din cauza temperaturilor scăzute.

Gazele, Neptun Deep și viitorul plafonării

Fostul ministru a comentat și declarațiile actualului ministru al Energiei privind o posibilă creștere de 10–20% a prețului la gaze. „Sunt scenarii în analiză. Nu am văzut o variantă finală”, a spus Burduja, subliniind că premierul Ilie Bolojan a vorbit despre continuarea plafonării până în 2027, când gazele din Neptun Deep ar urma să dubleze producția României.

„Ideea ar fi să avem prețuri plafonate până în primăvara anului viitor, când producția din Neptun Deep, de 8–10 miliarde de metri cubi, ne va dubla producția”, a explicat el, precizând că o decizie clară ar trebui luată „în câteva săptămâni”, pentru ca marii consumatori să-și poată face planurile de achiziție.

Gazele românești, prioritate pentru economia națională

Sebastian Burduja a respins ferm ideea ca gazele din Neptun Deep să fie exportate masiv. „România trebuie să transforme gazul în energie electrică, în îngrășăminte, în fabrici de medicamente, în fabrici de ceramică. Să dăm valoare adăugată acestui gaz, nu să-l trimitem pe conducte în afara țării”, a spus el.

În acest context, a menționat posibilii mari consumatori din următorii ani, precum Azomureș sau termocentrala de la Mintia, care va avea o capacitate de 1.750 MW. „Vom avea totuși o dublare a producției de gaz românesc și e inevitabil ca anumite cantități să fie disponibile și la export”, a admis Burduja, glumind că România ar putea înlocui dependența Ungariei de gazul rusesc „cu dependența față de gazul românesc”.

Energia nucleară, „singurul pariu sigur”

Burduja a vorbit pe larg despre energia nucleară, pe care o consideră esențială pentru securitatea energetică a României. „Energia nucleară este singurul pariu pe care România poate să-l facă pentru o sursă sigură, de producție în bandă, și curată”, a spus el.

Potrivit acestuia, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă ar putea deveni funcționale în perioada 2033–2034, „un calendar absolut rezonabil pentru un proiect nuclear”. Investiția totală este estimată la 7–8 miliarde de euro, cu finanțări externe din SUA, Canada și Italia.

„Proiectul este pe un drum fără întoarcere”, a afirmat Burduja, menționând și posibilitatea ca Republica Moldova să intre în compania de proiect, ca viitor beneficiar al energiei produse.

De ce România nu este deja un mare exportator de energie

Întrebat de ce România, în ciuda resurselor, nu este deja un actor energetic major, Burduja a fost tranșant: „Pentru că ani de zile România nu a investit, a schimbat legislația, a păcălit investitorii și și-a pierdut credibilitatea”.

El a acuzat blocaje cauzate de ONG-uri de mediu. „Avem hidrocentrale finalizate în proporție de 98%, blocate. Dacă le-am finaliza, ne-am reduce importurile cu 30–40%”, a spus Burduja, susținând că impactul s-ar vedea direct în facturile românilor.

Securitatea energetică, miză strategică

În final, Sebastian Burduja a subliniat că securitatea energetică trebuie să fie o prioritate națională. „Este nenegociabilă”, a spus el, amintind că, în mandatul său, a blocat tranzacții considerate sensibile, precum vânzarea E.ON către o companie maghiară.

Totodată, Burduja a pledat pentru o piață energetică europeană cu adevărat interconectată și pentru „o temperare masivă a Green Deal-ului”, pe care îl consideră o „terapie de șoc ideologică” ce a afectat competitivitatea industriei europene.

„Energia este una dintre marile mize ale României. Securitate, prețuri corecte pentru toți europenii și o politică pragmatică. Altfel, riscăm să plătim scump, economic și strategic, pentru greșelile trecutului”, a concluzionat Sebastian Burduja.

Reforma statului, testul coaliției și tensiunile din PNL

Sebastian Burduja a afirmat că, în perioada imediat următoare, Guvernul trebuie să ia decizii majore legate de reforma statului, în special de reforma administrativ-teritorială, despre care spune că nu mai poate fi amânată. „Reforma statului este un principiu corect, o direcție sănătoasă pentru România, chiar dacă nu este un lucru popular pentru anumiți funcționari publici sau pentru unii primari”, a declarat el.

Burduja consideră că asumarea răspunderii Guvernului pe aceste reforme ar reprezenta un test esențial pentru coaliție. „Este un test. Un test care ar arăta foarte clar cine vrea cu adevărat reformă în România și cine doar face discurs politicianist”, a spus consilierul onorific al premierului, adăugând că și-ar dori ca aceste decizii să fie discutate și agreate în interiorul coaliției înainte de a ajunge în Parlament.

În același timp, Burduja a recunoscut existența unor tensiuni între partenerii de guvernare, în special în relația cu PSD. „Senzația multora dintre partenerii de la PSD este că sunt trași pe sfoară. Se discută un lucru în ședințele coaliției și apoi apar propuneri care nu au fost asumate acolo”, a spus el, subliniind că astfel de conflicte sunt alimentate și de comunicarea publică diferită față de cea din interiorul coaliției.

Potrivit lui Burduja, partidele ar trebui să conștientizeze că România nu se află într-o perioadă electorală, ci într-una de construcție. „Parcă partidele nu realizează că nu mai avem alegeri. Este o perioadă în care ar trebui să construim, nu să ne poziționăm electoral”, a declarat el, exprimându-și speranța că actuala coaliție va rezista și nu se va ajunge la alegeri anticipate.

Reforme mai curajoase și asumarea politică

Sebastian Burduja a spus că actuala coaliție ar fi putut merge mult mai departe cu reformele, amintind inclusiv de reducerea numărului de parlamentari la 300 sau de diminuarea subvențiilor pentru partidele politice. „Angajarea răspunderii în Parlament ar putea separa foarte clar lucrurile și ar arăta cine este gata să își asume aceste reforme prin vot”, a explicat el.

În acest context, Burduja a avertizat că tensiunile din interiorul guvernării nu fac decât să alimenteze forțele politice din afara coaliției. „Când sunt conflicte în interiorul guvernării, nu facem altceva decât să îi ajutăm pe cei care exploatează nemulțumirile oamenilor, multe dintre ele justificate”, a spus el.

Pachetul de relansare economică și bugetul

Referindu-se la pachetul de relansare economică, Burduja a precizat că acesta nu aparține exclusiv PSD-ului și că există măsuri propuse și de Ministerul Finanțelor. „Este adevărat că PSD a venit cu acest pachet mai devreme, dar și Ministerul de Finanțe, prin domnul Nazare, avea lucruri în plan, care vor ajuta la relansarea economică”, a declarat el.

În ceea ce privește bugetul de stat, Burduja s-a declarat convins că acesta va fi adoptat rapid. „Bugetul trebuie să treacă luna aceasta. Există o presiune enormă a timpului, iar autoritățile locale așteaptă acești bani”, a spus el, menționând situația dificilă a Capitalei, care nu poate funcționa „luni de zile pe sistemul de unu pe doisprezece”.

Viitorul premierului și susținerea din PNL

Întrebat dacă Ilie Bolojan va rezista în funcția de premier până la finalul anului, Sebastian Burduja a răspuns afirmativ. „Sper ca domnul Bolojan să fie lăsat să-și ducă la capăt reformele. Și-a asumat o misiune complicată, atât la nivelul statului, cât și în interiorul PNL”, a declarat el.

Burduja a amintit că Bolojan a preluat partidul într-un moment extrem de dificil, după un rezultat slab la alegeri, și că a reușit să transmită un mesaj de reformă care a contat în special pentru electoratul urban. „Este un mesaj de a spune adevărul, chiar și atunci când nu convine”, a subliniat el.

Discuții interne și imaginea PNL

Sebastian Burduja a recunoscut că în Partidul Național Liberal există dezbateri, pe care le consideră firești. „PNL este un partid viu. Discuțiile sunt normale, dar ele trebuie purtate în interiorul partidului, nu în spațiul public”, a spus el, criticând scurgerile de informații din ședințele interne.

„Dacă închidem fiecare ședință cu declarații și apar fragmente, unele reale, altele inventate, nu facem decât să ne facem rău singuri”, a avertizat Burduja, subliniind că românii au așteptări mai mari de la PNL.

El a respins ideea existenței a două tabere ideologice, una apropiată de PSD și alta de USR. „Nu este despre tabere, ci despre idei și principii. PNL trebuie să-și asume clar valorile liberal-conservatoare și să se concentreze pe reformă internă”, a declarat Burduja.

În final, acesta a subliniat că succesul PNL depinde direct de succesul guvernării. „Pentru ca PNL să aibă succes, domnul Bolojan trebuie să aibă succes la guvernare. Asta este cheia. Dacă sunt lucruri cu care nu suntem de acord, trebuie discutate, dar în interiorul partidului”, a concluzionat Sebastian Burduja.

Susținerea pentru Ilie Bolojan în PNL

Sebastian Burduja a respins ferm ideea că ar exista, în acest moment, o grupare capabilă să-l schimbe pe Ilie Bolojan din fruntea Partidului Național Liberal sau de la conducerea Guvernului. „Nu cred, pentru că nu există o susținere reală pentru o astfel de variantă”, a spus Burduja, invocând votul din ultimul Birou Politic Național.

„S-a dat vot secret, dacă susținem sau nu premierul Ilie Bolojan. Au fost trei voturi împotrivă. Deci despre ce schimbări să discutăm?”, a declarat acesta, subliniind că inclusiv colegii care au avut poziții critice pe anumite teme nu au pus niciodată în discuție susținerea PNL pentru actualul premier.

În acest context, Burduja a vorbit și despre speculațiile legate de o așa-zisă „aripă” din partid, asociată cu numele lui Hubert Thuma. „Au apărut tot felul de narațiuni, dar ele nu au acoperire reală. Inclusiv colegii care au opinii diferite au spus clar că nu pun în discuție susținerea pentru Ilie Bolojan”, a afirmat el.

„Bolojan știa că este un om de sacrificiu”

Sebastian Burduja a subliniat că Ilie Bolojan este conștient de costurile politice ale măsurilor pe care le-a asumat. „Domnul Bolojan știa că este un om de sacrificiu și că, la rotativă, alții vor veni și vor culege laurii”, a spus Burduja.

El a amintit parcursul administrativ al premierului, de la primar și președinte de Consiliu Județean până la prefect, subliniind că reputația sa a fost construită în timp. „A plecat în această misiune cu un capital mare de încredere, confirmat de sondaje. Măsurile necesare, dar nepopulare, îl erodează, dar și-a asumat acest lucru”, a declarat Burduja.

„Și-a pus pe masă tot ce a construit din perspectiva credibilității publice și face ceea ce consideră că este necesar pentru România. Din punctul meu de vedere, este de admirat”, a adăugat el.

PNL nu discută absorbții politice

Întrebat despre eventuale discuții privind absorbirea unor partide precum USR, PMP, Forța Dreptei sau REPER, Burduja a fost categoric. „Nu s-a discutat acest lucru la nicio ședință oficială”, a precizat el.

Potrivit lui Burduja, ideea coagulării dreptei a existat în trecut, inclusiv în perioada conducerii lui Ludovic Orban, dar contextul actual este diferit. „Nu cred într-o absorbire a USR de către PNL sau invers. Sunt artificii retorice, fără substanță”, a spus el.

„Dorința mea nu este să absorbim alte forțe politice, ci ca PNL, prin propriile resurse, să ofere românilor o alternativă credibilă, cu oameni buni și figuri noi”, a adăugat Burduja.

Despre Nicușor Dan și relația politică

Referindu-se la Nicușor Dan, Sebastian Burduja a evitat etichetele. „A candidat ca independent și a reușit. Mi-e greu să-l caracterizez drept «omul sistemului»”, a spus el.

Burduja a vorbit despre o relație de respect reciproc, dincolo de competiția politică. „În campanie, fiecare și-a susținut argumentele. Eu am încercat să vorbesc despre proiecte, nu să lansez atacuri la persoană. Cred că este un om onest și își dorește să facă România mai bună. Rămâne de văzut dacă va reuși”, a afirmat acesta.

Empatie și costurile reformei

În final, Sebastian Burduja a respins criticile potrivit cărora Ilie Bolojan ar fi lipsit de empatie. „Domnul Bolojan este un om plin de empatie. O spun și dintr-o experiență personală, într-un moment extrem de greu al vieții mele”, a declarat el.

Potrivit lui Burduja, premierul este conștient de impactul dur al reformelor. „Știe că aceste măsuri îi fac pe unii români să sufere și că nu este corect ca nota de plată să fie suportată doar de cetățeni”, a spus el, subliniind că și partidele politice, și aparatul de stat trebuie să își asume costurile.

„Dacă își va ține calea, cu măsuri dure, dar corecte, asumate prin angajarea răspunderii în Parlament, românii vor aprecia acest lucru și își vor recăpăta încrederea inclusiv în Partidul Național Liberal”, a concluzionat Sebastian Burduja.