Analiză Noua sesiune parlamentară începe sub semnul tensiunilor: PNL - divizat, AUR amenință cu noi moțiuni și grupul POT, în pericol

Parlamentul a deschis prima sesiune din 2026 sub semnul tensiunilor politice: la Putere, alegerea liderilor din Camera Deputaților a evidențiat o rezistență internă în PNL față de premierul și președintele partidului, Ilie Bolojan, iar în Opoziție grupul POT riscă să își piardă statutul de grup parlamentar. Analiștii spun că aceste mișcări reflectă tensiunile din interiorul partidelor și sugerează că noua sesiune nu va fi diferită de precedenta.

FOTO Inquam / George Călin

Prima zi a sesiunii parlamentare din 2026 a fost marcată de tensiuni la PNL, unde o parte dintre liberali s‑au revoltat împotriva conducerii premierului Ilie Bolojan și au încercat să‑i schimbe pe deputații susținuți de acesta în funcțiile de conducere. În urma unui vot strâns, Patricia Moș și Gabriel Andronache și‑au păstrat însă posturile, în ciuda presiunilor interne.

POT, în „proces de dezagregare”

Probleme au fost și în Partidul Oamenilor Tineri (POT). Șefa formațiunii, Anamaria Gavrilă, a semnalat în plen că grupul POT din Camera Deputaților a cerut eliminarea lui Mirel Chiriță, oficial lider de grup. De altfel, POT a semnalat eliminarea sa din partid încă de anul trecut, acuzând conducerea Camerei Deputaților că refuză să îndeplinească solicitarea grupului. 

Acesta nu a fost eliminat din grup. Dimpotrivă, din poziția de lider de grup, Răzvan Mirel Chiriță, a solicitat conducerii Camerei Deputaților să ia act de schimbarea numelui grupului în „Uniți pentru România”. El a susținut că solicitarea se bazează pe o decizie a grupului din 15 decembrie 2025, conform unor documente depuse la Parlament, cerând în același timp transferul unor foști deputați POT înapoi în grup. 

„Viața parlamentară a partidelor este o reflectare a vieții lor interne” - Ioan Stanomir, politolog

„Viața parlamentară a partidelor este o reflectare a vieții lor interne”, spune Ioan Stanomir, explicând că toate aceste schisme din grupurile parlamentare reprezintă o formă de oglindire a tensiunii din aceste partide.

„Evident, la Partidul Oamenilor Tineri este un proces probabil de dezagregare, iar controversele cred că indică această evoluție. Iar la Partidul Național Liberal este vorba, bineînțeles de efectul secundar al guvernării domnului Ilie Bolojan”, fiind „limpede că există tensiune în PNL. Și pe măsură ce guvernarea va continua, este posibil ca aceste efecte secundare să se accentueze”, mai completează acesta.

PNL, în așteptarea banilor din bugetul pe 2026

„Nu știu câte organizații mai există în acest moment alături de Hubert Thuma. Probabil nu foarte multe” - Andrei Țăranu, politolog

Votul din ședința grupurilor reunite ale PNL indică faptul că premierul deține încă controlul în partid, este de părere politologul Andrei Țăranu, care explică totuși că liderii locali ai PNL așteaptă bugetul de stat pe 2026, sperând că vor primi mai mulți bani de la centru. „Aici este toată povestea. Iar tabăra Thuma (lider din PNL, președintele Consiliului Județean Ilfov și vicepreședinte al partidului, cunoscut ca unul dintre cei mai vocali contestatari ai premierului Ilie Bolojan în interiorul formațiunii liberale - n.r.), nu știu câte organizații mai există în acest moment alături de Hubert Thuma. Probabil nu foarte multe”, explică politologul Andrei Țăranu. 

În ceea e privește problemele din POT analistul spune că „Doamna Gavrilă este într-o situație complicată, pentru că i-au luat partidul de sub nas. O parte importantă sunt la Ninel Peia, o altă parte s-au dus la PSD și foarte puțini au rămas alături «suveraniști». idealurile pentru care au lucrat ei s-au cam frânt foarte repede. (...) POT oricum era o creație absolut artificială, din toate punctele de vedere, conjuncturală, construită aproape exclusiv pe emoția pentru Călin Georgescu”, mai spune politologul Andrei Țăranu, indicând că nu este exclus ca parlamentarii aduși de partid în Parlament să fi plănuit demersul înainte de intrarea în partid. 

Trei moțiuni simple anunțate

În ce privește anunțul AUR, care a indicat că va depune în Parlament 3 moțiuni simple și cel puțin o moțiune de cenzură, dacă Guvernul își asumă răspunderea pe proiectul pentru reforma administrației, politologul Ioan Stanomir explică că, deși moțiunile de cenzură teoretic nu au șanse de izbândă, moțiunile simple au un efect țintit: „Moțiunile pot să treacă, dar ele nu au un efect juridic constrângător asupra guvernului. Ele erodează autoritatea guvernului, dar nu sunt decisive. O moțiune de cenzură este decisivă, pentru că ea conduce automat la demiterea guvernului”.