Primăriile de comună din România care au ajuns asistate social. „În vară, o să intre jumătate în faliment”
0În România, sunt sute de primării de la țară care nu reușesc să plătească nici măcar salariile angajaților din fondurile proprii. În cel mai nordic județ al țării, Botoșani, nici măcar jumătate dintre comune nu pot face față celor mai banale cheltuieli curente.
Potrivit statisticilor, mai bine de două treimi din primăriile de comună din România nu reușesc să achite nici măcar salariile angajaților. Altele au probleme cu facturile la electricitate sau alte utilități. În contextul măsurilor de austeritate, aceste unități administrativ teritoriale riscă falimentul. În topul național al județelor în care primăriile de comună nu reușesc să-și acopere nici măcar cheltuielile de funcționare se află și județul Botoșaniul.
Mai precis, conform unei analize din 2023, Botoșaniul se află în top patru național județe cu primării în care cheltuielile cu personalul depășesc veniturile proprii. Pe primul loc se afla Teleorman, urmat de Vaslui și Olt. Autoritățile județene din Botoșani spun că situația primăriilor de comună este foarte gravă și că s-ar putea face o comasare a comunelor mici, care nici măcar nu mai pot exista conform criteriilor privind numărul de locuitori, cu altele mai mari, numai pentru a supraviețui economic.
„Nu știu dacă sunt 20 care să poată susține cheltuielile de funcționare”
În județul Botoșani sunt 78 de unități administrativ teritoriale. Dintre acestea, două sunt municipii, cinci orașe și 71 comune. Cele mai afectate de problemele financiare sunt primăriile de comună. "În județ, din 78 de unități administrativ teritoriale nu știu dacă sunt 20 care să-și poată susține cheltuielile de funcționare din impozitele plătite de cetățeni”, precizează Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani. În plus, o parte a acestor comune nu mai întrunesc nici criteriile legale pentru a funcționa ca unitate administrativ teritorială de sine stătătoare, adică au un număr de locuitori prea mic - sub 1500. Concret, 13 comune sunt în această situație, printre care și Adășeni, Dimăcheni și Viișoara. Multe dintre ele s-au desprins la începutul anilor 2000 din comune mai mari. „Era o vreme când orice comunitate făcea un fel de referendum și dorea să fie comună”, adaugă Valeriu Iftime. Marea problemă este că multe dintre aceste comune mici sunt foarte îmbătrânite, cu tineri plecați în străinătate și o rată foarte mică de colectare a taxelor și impozitelor locale. Asta nu i-a oprit pe unii edili să angajeze la maxim și să mărească și lefurile atunci când s-a putut. De exemplu, la Primăria Dimăcheni, o comună cu mai puțin de 1300 de locuitori, fostul primar mărise lefurile angajaților cu cea mai mare sumă posibilă prin lege la acea dată.
Salariul mediu în primăria Dimăcheni, în 2017, era de 6000 de lei. Evident, autoritățile locale cereau bani de la Guvern, fiindcă nu-și puteau achita salariile din venituri proprii. "Câți bani poți să încasezi de la oameni atâția bani dai pe salarii. Așa este normal. Nu vreau bani de investiții, plătiți-vă măcar salariile. Nu poți, acolo la țară, la primărie să ai 20 de angajați și să ai bani doar pentru trei din bugetul propriu, restul banilor de lefuri să vină de la bugetul statului. Nu se poate așa ceva. În jur de 150 de miliarde de lei pe an ne costă funcționarea statului. Noi împrumutăm bani nu ca să facem poduri, garduri sau mai știu eu ce, ci ca să plătim salariile la angajați”, precizează Valeriu Iftime.
„În vară vor intra jumătate în faliment”
În condițiile de austeritate, precizează autoritățile județene din Botoșani, se anunță un faliment masiv în rândul acestor comune asistate guvernamental, mai ales în condițiile în care creșterea taxelor și impozitelor i-a determinat pe mulți săteni să amâne plățile până către sfârșitul anului. În aceste condiții, cu veniturile proprii și așa mici, date peste cap, multe primării trăiesc sub amenințarea falimentului.
Problemele financiare ar putea duce la o reorganizare administrativă în județele sărace, comunele foarte mici și falimentare urmând a fi înghițite de cele alăturate, mai mari, tocmai pentru a supraviețui economic. "În vară o să intre în faliment jumătate dacă nu înțeleg să-și facă bugetul, să-și organizeze structura de funcționare după banii pe care-i încasează. Nu există o altă rectificare prin august, ca de obicei. Le dădea Guvernul mereu bani de funcționare. Și atunci există varianta ca multe comune, să intre în insolvență. Prin insolvență, cel care preia ca și administrator judiciar este comuna alăturată. Este posibil cumva să se unească comunele unele cu alte doar din aceste motive financiare”, explică președintele Consiliului Județean Botoșani.
Fără primari cu gândire electorală
Președintele CJ Botoșani spune că singura soluție a comunelor abonate la mila Guvernului este să se apuce de colectat taxe și impozite locale prin metode mai puțin populare, dar eficiente. De exemplu, prin ordonanța de Guvern, primăriile au posibilitatea de a executa silit rău platnicii. Evident, este o măsură nepopulară dar primarii trebuie să renunțe la mentalitatea electorală, pentru ca instituțiile pe care le conduc să evite falimentul.
"Fiecare unitatea administrativ teritorială trebuie să-și asigure banii de funcționare din impozite. Pot mări impozitele cât vor, de la zero la 70 de procente. Apoi trebuie să ia la verificat toate proprietățile de pe raza comunei, pentru că sunt multe construcții fără autorizație sau autorizație parțială. Pe scurt, trebuie să se încadreze în banii pe care-i încasează, măcar cu aceste cheltuieli de funcționare. Prin ordonanța de Guvern s-a dat și o măsură cam coercitivă, care implică executorul judecătoresc, în cazul celor care nu-și plătesc obligațiile la stat. În condițiile astea este o mare expunere a primarilor din punct de vedere electoral. Dar asta este situația”, a precizat Valeriu Iftime.
Se încarcă comentariile...
