Articole scrise de Remus Florescu

Analistul Hari Bucur-Marcu explică culisele schimbului dur de replici între Papa Leon XIV și Donald Trump.

Un sondaj recent arată o realitate neliniștitoare: aproape 40% dintre români ar accepta schimbarea sistemului politic indiferent de mijloace. Sociologul Ioan Hosu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de unde vine această radicalizare și ce riscuri ascunde ea.

Cu toate că Trump a sugerat că o schemă de taxare a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz ar putea fi acceptabilă dacă și SUA ar beneficia de venituri, conform legislației internaționale o asemenea operațiune ar fi ilegală, se arată într-o analiză a think tankului Chatam House.

Hillary Clinton, fost secretar de stat și fostă candidată la președinția SUA, explică de ce s-au implicat în sprijinirea lui Orban atât președintele american Donald Trump, cât și președintele rus Vladimir Putin.

După pierderea influenței în Ungaria, eforturile rusești de captare a bunăvoinței electoratului european vor continua și se vor intensifica și în România, susține istoricul Cosmin Popa, cercetător al Academiei Române specializat în istoria Uniunii Sovietice.

Posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu a stârnit o dezbatere aprinsă pe o platformă online, scoțând la suprafață frustrări mai vechi despre stat, bani și competență.

Negocierile dintre SUA și Iran după încetarea focului se anunță complicate, cu puncte sensibile care pot face rapid diferența între pace și reluarea conflictului.

O teorie a conspirației promovată de propaganda rusă susține că Ucraina, sprijinită de UE, ar fi implicată în încercări de răsturnare a guvernului din Ungaria. Portalul Comisiei Europene – EU vs Disinfo - explică de ce acuzațiile sunt absurde.

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a sesizat autoritățile maghiare privind nereguli în legătură cu votul prin corespondență al etnicilor maghiari din Transilvania. El explică implicațiile alegerilor din Ungaria asupra regiunii și a comunității maghiare din România.

Acceptarea de către Iran a încetării focului a surprins analiștii și a ridicat întrebări despre strategia Washingtonului. Analistul de securitate Hari Bucur-Marcu explică de ce Teheranul a înțeles că Donald Trump nu blufează.

Summitul B9+ de la București promite să fie mai mult decât o simplă întâlnire diplomatică, dar miza reală este dacă poate trece de la declarații la decizii cu impact concret.

Fostul ofițer CIA John Kiriakou oferă o perspectivă dură și realistă asupra conflictului din Iran, descriindu-l drept „un război pe care Statele Unite nu îl pot câștiga”. Analiza sa pune sub semnul întrebării strategia militară a SUA.

PSD propune liberalilor, conform unor surse, păstrarea funcției de premier până la următoarele alegeri, dacă îl debarcă pe Bolojan. Analistul Cristian Hrițuc susține că este o operațiune de propagandă, o promisiune lipsită de credibilitate în contextul în care PSD nu respectă actualul protocol.

În contextul în care marți expiră cel de-al cincilea ultimatum dat Iranului de președintele SUA, Donald Trump, politologul Marius Ghincea explică de ce un acord politic este imposibil de realizat, cel mai fezabil scenariul fiind cel din Afganistan, în care americanii au renunțat la luptă.

Trecând de imaginea rigidă a unui stat teocratic, Iranul ascunde o societate plină de contraste și paradoxuri: o viață cotidiană surprinzător de complexă, unde modernitatea coexistă cu restricțiile și unde regulile oficiale sunt adesea ocolite în privat.

Cum funcționează puterea în Iran după revoluția din 1979 și cine ia deciziile majore? Un expert explică rolul liderului suprem, limitele președintelui și influența Gărzilor Revoluționare în sistemul politic și militar.

De ce China rămâne un actor prudent în conflictul din Iran, preferând influența economică și diplomatică în locul intervenției militare, explică Andreea Brînză, analistă cu expertiză în dinamica geopolitică din Asia-Pacific.

Piața IT din România, la fel ca cea mondială, suferă din cauza dezvoltării AI-ului care a ajuns să înlocuiască o parte dintre programatori. Povestea unui antreprenor clujean surprinde perfect absurdul la care s-a ajuns din perspectiva pretențiilor angajaților.

Declarațiile premierului Ilie Bolojan despre întărirea frontierei estice deschid o discuție mult mai complexă decât pare la prima vedere. Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică de ce, dincolo de discurs, România mai are ani buni și miliarde de euro de investit.

Think tankul Atlantic Council analizează lecțiile pe care le-am învățat de la prima lună de război din Iran. Conflictul a avut consecințe profunde, la nivel global, de la piețele energetice la economia globală și de la Golf și Orientul Mijlociu până în România, Sri Lanka, Rusia și China.

Trump a susținut că ar prefera să controleze petrolul iranian, iar ocuparea insulei Kharg, principalul centru de export, ar fi un obiectiv ușor de îndeplinit. Generalul (r) Dan Grecu, care a luptat în Afganistan, Irak și Etiopia, explică de ce o asemenea misiune ar fi extrem de riscantă pentru SUA.

Din Texas și Tiraspol până în Alberta și Catalonia, Kremlinul sprijină cauzele separatiste în străinătate, în timp ce îi încarcerează pe cei care exprimă idei similare în Rusia, se arată într-o analiză a portalului EU vs Disinfo. Experții explică motivele din spatele acestor operațiuni.

O cercetătoare română de la Cambridge a demonstrat printr-un studiu că politicienii din Marea Britanie și din Uniunea Europeană subestimează sistematic ce vrea majoritatea și se lasă conduși de o minoritate zgomotoasă – cercetarea ei a ajuns în Parlamentul britanic.

Analiștii au un deja-vu în ceea ce privește „jocul” președintelui Trump cu ultimatumurile: la fel s-a întâmplat și cu ultimatumurile acordate Rusiei, susține profesorul Radu Carp. Nici cel de-al treilea ultimatum - de 10 zile - trimis Iranului nu va putea stopa creșterea prețului petrolului.

În timp ce vorbește despre negocieri, Washingtonul trimite mii de militari și echipamente moderne în Golful Persic. Forțele vehiculate nu-i vor permite, totuși, să deschidă Strâmtoarea Ormuz, iar o recuperare a uraniului îmbogățit va fi extrem de riscantă, susține generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Ordonanța privind combaterea creșterii prețurilor la carburanți, adoptată joi, este mai bună decât varianta vehiculată la începutul săptămânii, deoarece scade riscul penuriei, spune expertul în energie Dumitru Chisăliță. Din păcate, efectele acesteia la pompă vor fi aproape inexistente.

Propunerea de pace în 15 puncte avansată de Donald Trump pentru Iran prevede multe condiții care sunt, pur și simplu, imposibil de acceptat pentru Teheran, explică Ioana Mateș, expertă în relații internaționale și avocat specializat în regiune. Situația este similară cu solicitările Iranului.

Lana Pozhidaeva - absolventă a Institutului pentru Relații Internaționale al MAE al Federației Ruse, model internațional și fiică a unor ofițeri de informații ruși, a ajuns să recruteze, zeci de ani, femei pentru Jeffrey Epstein. Ea a facilitat întâlniri ale magnatului american cu oficiali ruși.

Acesta ar trebui să fie momentul în care aurul să-și demonstreze rolul de scut pentru investitori împotriva inflației și a riscurilor geopolitice. În schimb, aurul s-a prăbușit: joi, era în scădere cu 14% față de nivelul de dinaintea izbucnirii războiului israeliano-american împotriva Iranului.

Decizia Guvernului de plafonare a adaosului comercial la benzină/motorină a fost criticată de toți experții consultați de „Adevărul” și respinsă de Consiliul Economic și Social. Specialiștii au însă păreri diferite în ceea ce privește posibilitatea reglării prețului prin scăderea taxelor.

Jocul cu ultimatumurile – 48 de ore și, apoi, 5 zile – acordate regimului de la Teheran de președintele Trump ascunde o strategie nimicitoare, spune expertul în securitate Hari Bucur-Marcu. Spre Strâmtoarea Ormuz se îndreaptă un grup amfibiu american distrugător care „va face curățenie” în zonă.

Andrew Bustamante, fost agent CIA, atrage atenția că adevărata amploare a răspunsului Iranului în conflictul global ar putea deveni evidentă abia după ce trec cele 40 de zile doliu de la moartea ayatollahului Ali Khamenei.

Rolul României în această ecuație dublă de război, în Ucraina și Iran, nu este unul minor, susține istoricul Cosmina Popa. El este de părere că atenția pe care Rusia și Iran o acordă României în ultima perioadă nu este întâmplătoare.