Articole scrise de Remus Florescu

Obligativitatea ștampilării declarațiilor, cererilor, contractelor sau a oricăror altor documente sau înscrisuri a fost eliminată încă din 2015. Augustin Feneșan, prim-vicepreşedintele IMM România, explică în ce măsură se mai solicită ștampila.

Aprobarea aplicației României pentru finanțarea prin SAFE - 16,68 miliarde de euro - redeschide o dezbatere importantă: pot acești bani revitaliza industria românească de apărare sau vor alimenta, în mare parte, economiile occidentale? Răspunde la întrebare generalul (r) Dan Grecu, președinte AORR.

Venezuela lui Maduro și România lui Ceaușescu ne arată ce se întâmplă când liderii populiști autoritari pun mâna pe putere. Comparând aceste regimuri, profesoara Caterina Preda ne explică cum a ajuns Venezuela la sapă de lemn și avertizează asupra populismului care promite „marea cu sarea”.

Deși acordul UE-Mercosur stârnește nemulțumirea unor agricultori români, acesta aduce oportunități semnificative pentru industria auto, vizând aproximativ 6.000 de companii locale. Dar ce înseamnă concret: vom exporta Dacii de la Mioveni sau Fordurile de la Craiova?

Iranul traversează una dintre cele mai violente și dramatice perioade din istoria sa recentă, iar imaginile cu protestatari împușcați, adolescenți arestați și orașe izolate de restul lumii sunt doar o parte a realității descrise de Mohammadifard Gholamali.

România are o miză uriașă în alegerile parlamentare care urmează în primăvară în aprilie, susține profesorul Radu Carp. În acest context, UDMR susține partidul care blochează „unirea realistă” dintre România și Republica Moldova.

Protestele masive izbucnite în Iran au redeschis una dintre cele mai sensibile întrebări ale politicii internaționale: până unde este dispusă să meargă SUA pentru a influența soarta republicii islamice? Centrul pentru Studii Strategice Internaționale are un răspuns nuanțat.

Posibilitatea importului fără taxe a produselor agroalimentare din America Latină, prevăzută în acordul UE–Mercosur, a stârnit reacții aprinse în spațiul online, după ce președintele Nicușor Dan a răspuns temerilor exprimate de români privind impactul asupra producătorilor locali.

„Banii de la centru” cu care se finanțau investiții locale sau erau ținute „pe perfuzii” anumite primării nu vor mai veni, a promis premierul Bolojan. Ce rol are în această ecuație creșterea taxelor și impozitelor locale explică economistul Radu Nechita, profesor la UBB.

Știrea pe surse conform căreia președintele SUA, Donald Trump, a cerut un plan de invadare a Groenlandei produce îngrijorare în cancelariile europene. Pentru analistul Cătălin Done este puțin credibil că intenția fundamentală a președintelui Trump ar fi anexarea sau controlul direct al Groenlandei.

Iranul este în flăcări și, pentru prima dată din 1979 încoace, sunt întrunite condițiile care pot duce la căderea regimului. „Tranziția leadership-ului în Iran nu doar că pare posibilă, ci structural iminentă în 2026”, arată Raluca Moldovan, în prognoza ICDE publicată la începutul anului.

EU vs Disinfo, platformă a Comisiei Europene care combate dezinformare pro-Kremlin, publică un interviu-eveniment cu Keir Giles, expert în armata rusă și dezinformarea rusă, cel care a scris manualul NATO de război informațional rusesc.

Anul 2026 nu va aduce o ruptură majoră, ci mai degrabă o prelungire a tensiunilor deja existente, însă va fi un an care va sta în umbra problemelor moștenite din 2025, precum scandalul din Justiție.

„Ce are de făcut România?” este întrebarea la care a răspuns scriitorul Horia-Roman Patapievici la un eveniment care a avut loc în urmă cu aproape un deceniu. Unul dintre răspunsurile sale care a șocat atunci se dovedește acum profetic: „România trebuie să se înarmeze puternic”.

Lovitura cu rachetă balistică cu rază intermediară Oreșnik lansată de Rusia în noaptea de 8 spre 9 ianuarie asupra regiunii Liov nu a avut un obiectiv militar clar și nici nu a produs pagube strategice semnificative, spun analiștii Institutului pentru Studierea Războiului (ISW).

Agricultorii europeni obligați să respecte reguli draconice vor intra în concurență cu cei din America Latină. Aceasta este teza europarlamentarilor care critică acordul (AUR, PSD), în timp ce reprezentanții USR, PNL, UDMR susțin că agricultorii nu vor suferi, dar va câștiga industria auto.

Turismul românesc a traversat 2025 într-o stare de oboseală cronică, cu nervii întinși la maximum și cu sentimentul tot mai apăsător că a ratat încă un moment de relansare. Nu este o criză spectaculoasă, ci o uzură lentă, care se vede în cifre, în deciziile politice și în discursul industriei.

În dezbaterea tot mai prezentă despre faptul că SUA și China accelerează economic, iar Europa pare să rămână în urmă, actorul și regizorul Dragoș Călin aduce o perspectivă nouă: poate că Europa nu pierde o cursă, ci refuză un anumit tip de cursă.

Occidentul continuă să supraestimeze serviciile secrete rusești și, paradoxal, tocmai această percepție greșită reprezintă una dintre cele mai mari victorii strategice ale Moscovei. Aceasta este una dintre ideile centrale exprimate de John Sipher, fost ofițer CIA care a activat la Moscova.

Summitul de la Paris schimbă paradigma de securitate internațională, vizând o pace în condițiile în care teritoriile țării atacate rămân la agresor. „Vom fi independenți, suverani, cu unitatea națională și teritorială doar cu ajutorul americanilor”, a susținut analistul Hari Bucur-Marcu.

Operațiunea specială a SUA în Venezuela și reacțiile palide ale Rusiei și Chinei ridică semne de întrebare cu privire la existența unui acord între președinții Trump, Putin și Xi. Experta în securitate Iulia Joja explică în ce măsura s-au împărțit sferele de influență.

În ciuda faptului că s-au vehiculat procente apropiate de 100% privind ajungerea la un acord și s-au făcut declarații optimiste, summitul de la Mar-a-Lago dintre președinții Trump și Zelenski nu va aduce rezultate spetaculoase, spune politologul Sergiu Mișcoiu.

Piața muncii din România a traversat în 2025 unul dintre cei mai dificili ani din ultimele decenii, iar semnalele pentru 2026 sunt, în opinia expertului în resurse umane Doru Șupeală, chiar mai îngrijorătoare.

Înainte să tratăm corupția ca „boala originară” și să sperăm că restul se aliniază, trebuie să tratăm incompetența statului, susține economistul Sebastian Buhai, într-un eseu cu reflecții de final de an despre România.

Vânzarea petardelor se pedepsește cu închisoare, de anul acesta, iar folosirea acestora cu amenzi mari. Cu puțin timp înainte de începerea „sezonului petardelor”, efectele noii legi adoptate anul acesta se văd, este concluzia unei dezbateri online aprinse.

Putin ar fi respins planul de pace prezentat de Zelenski, arătând că Donbasul rămâne un obiectiv esențial, conform presei din Rusia. Expertul în securitate Cătălin Done explică de ce Putin ține cu dinții de Donbas, Crimeea, Zaporojie și ce ar însemna pentru România o cedare a acestor teritorii.

În cadrul conferinței de presă de la final de an, Vladimir Putin a folosit mai multe tehnici consacrate de dezinformare, arată o analiză a portalului EUvsDisinfo, care combate propaganda pro-Kremlin.

Ca să nu vă stricați vacanța așteptând multe ore într-o Unitate de Primiri Urgențe cu un copil răcit, medicul pediatru Mihai Craiu recomandă să apelați la această măsură numai dacă sunt întrunite mai multe condiții.

Un cabanier din Predeal, disperat că nu i s-au ocupat camerele de Crăciun, a venit cu o ofertă de nerefuzat: „plătiți cât vă permiteți”. În loc de persoane interesate de ofertă, pe grupul unde a postat anunțul s-a iscat o dezbatere despre starea turismului, prețuri și critici la adresa sa.

Sărbătorile de iarnă vin cu provocări importante pentru stilul de viață sănătos. Poți să te bucuri de răsfățul culinar ocazionat de Crăciun și de Anul Nou, dar să te simți în continuare în formă? Enumerăm mai jos cinci lucruri pe care le poți face pentru a reuși această misiune aparent imposibilă.

Cu puțin timp înainte de finalul anului 2025, ambasadele țărilor care fac jocurile în politica internațională au transmis mesaje mai mult sau mai puțin subtile României prin postări pe rețele sociale.

Un preot român misionar în Scoția și Irlanda constată cu tristețe că la 36 de ani de la Revoluția din 1989 nu știm cine a tras în oameni. „Și după 36 de ani, tot ei sunt, în toate”, concluzionează Ioan-Florin Florescu cu tristețe.

În contextul în care 58% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România, reamintim cum se petrecea în „epoca de aur” cea mai importantă sărbătoare religioasă, cu cozi interminabile, pene de curent și lipsuri de toate felurile.