Interviu Bilanțul unei veri extreme: 35.000 de morți și 660.000 de hectare arse. Comisarul pentru Climă: „Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid“

Europa a fost lovită și în această vară de fenomene climatice extreme: temperaturi-record, soluri uscate, secetă, incendii de vegetație, niveluri extrem de scăzute ale râurilor, întrerupte ocazional de episoade de ploi torențiale și inundații. Criza climatică a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale sesiunii Parlamentului European din 14-17 septembrie, care a stabilit prioritățile pentru următorul an. „Weekend Adevărul“ a urmărit dezbaterile și a discutat cu Comisarul pentru Climă, Zero Emisii și Creștere Curată, olandezul Wopke Hoekstra, despre cauzele pentru care Europa trebuie să se aștepte la veri și mai călduroase, în ciuda faptului că cetățenii vor plăti și mai mult pentru energie, pentru a asigura protejarea mediului.

În acest an, Europa a fost cuprinsă de incendii de vegetație. Foto: Unsplash

An după an, observăm cum clima se schimbă văzând cu ochii: verile devin tot mai caniculare – cu zile, chiar săptămâni în șir sub avertizări meteo –, vegetația se usucă și este cuprinsă de incendii, ploile de vară se transformă în tornade, seceta afectează viața tuturor ființelor. În acest an, știrile care începeau cu „România va fi sub o cupolă de foc“ au devenit din ce în ce mai dese, iar la nivel european, mai ales în zona de vest, situația a fost cu mult mai gravă.

Pe 23 septembrie am avut echinocțiul de toamnă și s-a tras linie pentru concluziile verii care a trecut: peste 35.000 de decese din cauza căldurii au fost înregistrate în Europa. Statisticile au fost oferite de EuroMOMO (European Mortality Monitoring Project) și, cu toate că platforma de monitorizare nu publică date defalcate pe țări, diverse autorități naționale din domeniul Sănătății au făcut publice bilanțuri provizorii pentru perioada mai-august. Astfel, recordul îl deține Germania, cu aproximativ 14.000 de decese până la începutul lunii august. Cea mai fierbinte vară din Franța de după anul 1900 a dus la aproape 8.000 de decese suplimentare, iar în Spania au decedat 5.232 de persoane pe fondul căldurii extreme.

În cadrul sesiunii Parlamentului European din 14-17 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a explicat și elementele din spatele statisticii îngrijorătoare: „Centrele de îngrijire și spitalele s-au supraîncălzit în mod periculos“. Într-adevăr, multe spitale și centre pentru bătrâni din Europa occidentală nu sunt dotate cu sisteme de climatizare capabile să facă față unor temperaturi de peste 40°C. Aceste clădiri, nefiind construite pentru astfel de temperaturi, au devenit capcane termice pentru bolnavii cronici și persoanele de peste 65 de ani, care au reprezentat marea majoritate a victimelor.

Pământul transformat în cenușă

Președinta Comisiei Europene a susținut că în ceea ce privește schimbările climatice, aceasta a fost vara adevărului: „660.000 de hectare s-au transformat în cenușă și aproximativ 12 milioane de tone de culturi s-au pierdut“. Aproape nicio parte a continentului nu a fost cruțată. „În Hautes Fagnes din Belgia, o turbărie formată de-a lungul secolelor a ars într-un pustiu de cenușă. Flăcările au făcut ravagii din munții Irlandei până în insulele Greciei și Croația. În Alpi, ghețarii antici se retrag și mai mult în fiecare zi. (...) Fluvii de o importanță-cheie precum Dunărea, Rinul și Garonne dispar sub ochii noștri“, a detaliat ea.

Spania a fost cea mai afectată țară din UE, înregistrând peste 315.000 de hectare arse, aproape jumătate din suprafața totală distrusă în UE. Regiuni precum Madrid, Caceres, Castilla, Valencia și Costa del Sol au fost lovite de incendii masive greu de controlat pe parcursul verii. Estrella Galán, din Grupul Stângii din Parlamentul European, a conturat, la dezbaterea privind catastrofele din vara lui 2026, dimensiunile dezastrului: „Gândiți-vă că ar fi ars tot Luxemburgul, toată insula Malta și tot nu am ajunge la amploarea incendiilor din țara mea, Spania, de anul acesta“. Într-o astfel de situație, în care țări întregi ar fi reduse la cenușă, spune ea, cu siguranță ar exista mijloace de prevenție și pompierii nu ar fi dați afară în fiecare iarnă. Ea a făcut referire la faptul că peste 4.000 de pompieri forestieri sunt trimiși în șomaj, în diferite regiuni din Spania, până la primăvara sau vara următoare.

Temperaturile au atins maxime istorice. Foto: Unsplash

În Franța au ars aproximativ 115.000 de hectare în cel mai devastator sezon de incendii de vegetație din această țară din ultimii 75 de ani. În departamentul Gironde, în jurul orașului Bordeaux, un singur incendiu a ars peste 42.000 de hectare și a forțat evacuarea a peste 220.000 de oameni. Sistemul francez se bazează pe o combinație de pompieri profesioniști și un număr uriaș de pompieri voluntari. Incendiile din această vară au cauzat intrarea în colaps a acestui tip de organizare, iar pompierii au declanșat greve generale. Sindicatele critică degradarea condițiilor de muncă și oboseala cronică după un sezon estival ucigător.

Și Portugalia a fost puternic devastată de foc în iulie și august, fiind nevoită să activeze Mecanismul European de Protecție Civilă pentru a primi sprijin aerian din partea altor state din UE. În Grecia, incendiile de vegetație au provocat victime și au izbucnit în valuri agresive, cu zeci de focare simultane apărute în perioade de doar 24 de ore în timpul caniculei din iulie.

Spre deosebire de anii precedenți, în 2026 incendiile de vegetație de proporții mari au luat prin surprindere regiuni din Marea Britanie, Belgia, Germania și Europa de Est, ale căror comunități locale și infrastructuri de pompieri nu erau obișnuite sau dotate pentru a gestiona incendii forestiere de o asemenea magnitudine.

Pagube și efecte

Cifra de 180 de miliarde de euro pagube a fost vehiculată de mai mulți europarlamentari la dezbaterea privind dezastrele verii 2026. Unul dintre aceștia a fost Annalisa Corrado, europarlamentar italian din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților: „180 de miliarde de euro au ars în aceste luni de caniculă atroce, adică 1% din PIB-ul european. E valoarea bugetului european cu care timp de un an puteam sprijini agricultura, coeziunea, cercetarea“.

Incediile au provocat pagube materiale și au distrus ecosisteme. Foto: Unsplash

Cel mai mare impact negativ îl are pierderea medie a productivității muncii, adică aproximativ 0,6% din PIB-ul UE. Urmează pierderile din agricultură, fiind estimate scăderi de producție cu 3-7%. Restul pagubelor sunt cauzate de prețurile mai mari la alimente, limitările în producția de energie și tarifele mai ridicate la electricitate, precum și perturbările în transportul rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare. Comisarul pentru Egalitate, Pregătire și Gestionarea Situațiilor de Criză, Hadja Lahbib, a susținut, în cadrul dezbaterii, că pierderile agricole anuale cauzate de climă în UE sunt estimate, în prezent, la aproximativ 28,3 miliarde de euro. Oricare ar fi estimarea pe care o luăm în considerare, este o mare problemă, a susținut Ursula von der Leyen, faptul că numai aproximativ25 % din pierderile cauzate de catastrofe în Europa sunt acoperite de asigurări private. „Acest lucru înseamnă că, mult prea des, bugetele naționale devin asigurătorul de ultimă instanță“, a explicat ea. Asta înseamnă că, de fapt, fiecare dintre cetățenii europeni va plăti din propriul buzunar aceste pagube.

„Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid“

Vara lui 2026 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa occidentală, depășind precedentul record din 2003, conform Copernicus, sistemul european de monitorizare prin satelit a Pământului. În plus, vorbim despre a treia cea mai caldă vară înregistrată vreodată la nivelul întregii Europe. Un prim episod important de căldură a apărut la sfârșitul lui mai, când în vestul Europei au fost doborâte numeroase recorduri de temperatură. Un al doilea val de căldură, la sfârșitul lui iunie, s-a deplasat apoi spre Europa Centrală și de Nord și a dus la recorduri absolute în mai multe țări. Căldura a continuat în iulie și august, cu episoade succesive și persistente, care s-au resimțit și în țara noastră.

Președinta Comisiei Europene a mai adus o veste care ne poate produce insomnii: „Au fost cele mai călduroase luni de vară înregistrate vreodată, dar probabil cele mai răcoroase din anii următori. Știința ne arată clar care este situația“. După toate sacrificiile pe care le fac cetățenii europeni și companiile europene care plătesc unele dintre cele mai mari prețuri pentru energie din lume, rata de încălzire a Europei este peste cea a unor regiuni în care nu există nicio preocupare pentru protecția Planetei.

Ne așteaptă veri din ce în ce mai caniculare. Foto: Unsplash

Mai mult, comisarul pentru Climă, Zero Emisii și Creștere Curată, Wopke Hoekstra, a declarat pentru „Weekend Adevărul“: „Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, înregistrând o rată de încălzire de două ori mai mare decât media globală“. Pentru a vă face o idee, a detaliat el, temperatura în Europa a crescut cu aproximativ 2,5°C față de nivelurile preindustriale. „Motivul este pe cât de simplu, pe atât de complex: geografia. Intervin mai mulți factori, inclusiv ponderea teritoriului european situat în zona arctică – regiunea care se încălzește cel mai rapid de pe Glob – și modificările circulației atmosferice, care favorizează apariția mai frecventă a valurilor de căldură pe timpul verii“, a punctat el. Teritoriul european situat în zona arctică reprezintă o pondere de aproximativ 6,5% din suprafața terestră totală a Europei geografice. Împărțirea pe țări a acestei zone arctice europene este următoarea: partea europeană a Rusiei – 63%, Norvegia – 22% și Islanda – 15%. Groenlanda, deși aparține politic de Regatul Danemarcei și este situată masiv în zona arctică, din punct de vedere geografic, ea face parte din continentul Nord-American.

„UE, responsabilă pentru 6% din totalul emisiilor“

Informații din diferite surse internaționale spun că țări precum China, India şi SUA nu au nicio preocupare față de mediu și utilizează cele mai poluante surse de energie. Astfel, întrebarea care îi macină pe mulți este cum poate fi justificată ambiția UE în fața cetățenilor europeni care plătesc, în final, aceste costuri ale măsurilor verzi. „UE nu are altă opțiune decât să reducă emisiile și să implementeze politici care să faciliteze tranziția către o societate curată, fără a lăsa pe nimeni în urmă“, a spus Hoekstra. Acest lucru, a subliniat comisarul, este esențial și pentru a limita impactul creșterii temperaturilor asupra comunităților și mediului de afaceri.

Hoekstra admite că cifrele nu arată bine. UE este responsabilă pentru 6% din totalul emisiilor, în timp ce restul lumii generează diferenţa de 94%. „Desigur, nu putem reuși singuri. Și alte state și puteri importante au responsabilitatea de a reduce emisiile, mai ales că schimbările climatice nu țin cont de granițe“, a concluzionat el.

Seceta a cuprins aproape întreaga Europă. Foto: Unsplash

În privința lipsei de interes a altor țări importante din afara spațiului european acordată problemelor climatice, europarlamentara Danuše Nerudová, din PPE (grup politic de centru-dreapta), cunoscută economistă din Cehia, responsabilă pentru negocierea uneia dintre cele mai importante legi europene privind emisiile de carbon, a răspuns ferm: „Nu e adevărat. Este propagandă rusească“. China construiește intens centrale pe cărbune, dar investește masiv și în energia solară. Anul trecut a introdus în sistemul energetic 430 GW de capacitate nouă din surse regenerabile, a explicat europarlamentara. Mai mult, China are în plan renunțarea totală până în 2060 la combustibilii fosili și trecerea la energia curată.

Și India are o strategie ambițioasă de decarbonizare. „La unele capitole, stau chiar mai bine decât noi. Rețeaua feroviară din India are ca obiectiv oficial să devină o entitate net zero carbon până în anul 2030“, detaliază europarlamentara pentru „Weekend Adevărul“. Prin angajamentele depuse la ONU, India s-a obligat să reducă până în 2030 intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră pe unitatea de PIB cu 45% față de nivelul din anul 2005 – deja a reușit o reducere de peste 37%.

Cât despre Trump cu al său celebru îndemn „drill, baby, drill“ pentru companiile energetice americane, Nerudová explică: „Chiar zilele trecute a spus că nu se vor folosi certificate din sistemul de tranzacționare a emisiilor de carbon. De fapt, SUA nu au un asemenea sistem la nivel federal“. Aceste chestiuni sunt gestionate la nivelul fiecărui stat. „El poate spune orice, pentru că aceste investiții verzi sunt realizate de statele din așa-zisa alianță verde. 51% din PIB-ul SUA provine din statele verzi“, explică parlamentara. California este cel mai bun exemplu în acest sens: este primul stat american care a adoptat măsura ce prevede că, din 2035, este interzisă vânzarea de mașini noi propulsate exclusiv pe benzină sau motorină. Toate autoturismele noi vândute trebuie să fie vehicule cu emisii zero (electrice sau pe hidrogen) sau hibride plug-in de înaltă eficiență. „Acele state verzi vor continua pe acest drum și vă spun asta pentru că i-am avut aici pe reprezentanții lor înainte de vacanța de vară“, a precizat cu încredere Danuše Nerudová. Aceste state își intensifică investițiile verzi, iar sectorul tehnologiilor curate din acele state este în plină expansiune.

„Situația se va agrava înainte de a se îmbunătăți“

În ceea ce privește soluțiile pentru evitarea evenimentelor ca din această vară, președinta Comisiei Europene a susținut că va prezenta în curând un plan european de gestionare a valurilor de căldură. Comisarul pentru Climă, Wopke Hoekstra, a susținut pentru „Weekend Adevărul“ că este vorba despre măsuri de atenuare a efectelor pe termen scurt ale schimbărilor climatice: „Avem nevoie de sisteme mai bune de avertizare timpurie și de o mai bună pregătire a sistemului de sănătate. Avem nevoie de măsuri de adaptare urbană și de soluții pentru răcirea zonelor urbane. Și trebuie să îi sprijinim pe cei mai vulnerabili“.

Sistemele de avertizare timpurie europene, unele dintre cele mai performante din lume, nu au făcut față incendiilor din vara lui 2026. Experții vorbesc de apariția așa-zișilor „nori de foc“, care se formează deasupra unei surse masive de căldură extremă, cum ar fi un incendiu de vegetație. Coloana de fum și gaze rezultată în urma focului se răcește la altitudini mari și formează un nor masiv, putând astfel genera descărcări electrice care aprind alte incendii, vânturi puternice, tornade de foc și furtuni violente. Chiar dacă sateliții au detectat focul imediat, viteza de propagare a fost atât de mare încât pompierii nu au putut interveni fizic la fel de repede. În plus, solul și vegetația erau atât de uscate încât incendiile s-au răspândit extrem de repede.

Spitalele, o prioritate costisitoare

Comisarul a vorbit și despre pregătirea sistemului de sănătate, pentru că cele mai multe dintre cele 35.000 de decese survenite în timpul valurilor de căldură s-au petrecut în spitalele europene, ale căror sisteme de climatizare fie nu fac față unor temperaturi extreme, fie lipsesc cu desăvârșire. Explicația este destul de pertinentă: până acum două decenii, verile din nordul și centrul Europei erau blânde, iar clădirile spitalelor au fost proiectate să păstreze căldura, nu să o elimine. Astfel, în Germania, țara unde s-au înregistrat cele mai multe victime, doar aproximativ 5% din saloanele de pacienți sunt climatizate, conform unui studiu realizat anul acesta de Institutul German al Spitalelor. În plus, 59% din spitalele germane nu pot răci nici măcar un singur salon de pacienți. Restul de 41% pot răci, în medie, doar 11% din totalul saloanelor pentru bolnavi. Nici în Franța situația nu este mult mai bună. Circa 74% dintre spitalele franceze dispun de sisteme de climatizare, dar acestea nu sunt instalate în saloane, ci doar în anumite zone, săli de operații, terapie intensivă sau câteva zone comune tampon.

Situația nu poate fi rezolvată foarte simplu, deoarece reglementările europene privind ventilația medicală sunt extrem de stricte, având în vedere că instalațiile de aer condiționat vechi sau prost întreținute pot propaga bacterii periculoase în mediul spitalicesc. Din acest motiv, schimbarea completă a sistemelor de ventilație sau introducerea lor acolo unde nu există, în clădiri istorice sau vechi de zeci de ani, necesită sume colosale.

Infrastructura pro-caniculă

Comisarul a vorbit și despre necesitatea răcirii zonelor urbane, care au devenit insuportabile în timpul valurilor de căldură. Temperaturile sunt sensibil mai ridicate decât în rural, deoarece spre deosebire de solul natural sau de vegetație, betonul, oțelul și acoperișurile clădirilor au o capacitate mare de a absorbi și de a stoca radiația solară. În timpul nopții, căldura acumulată în timpul zilei este eliberată. Fenomenul de „insulă de căldură“ aduce cu sine creșterea incidenței șocurilor termice, a infarctelor și a problemelor respiratorii, dar și un consum uriaș de energie pentru răcirea clădirilor. În plus, temperaturile ridicate favorizează formarea smogului și a ozonului de la nivelul solului.

Există din ce în ce mai puține mijoace prin care ne putem proteja de temperaturile extreme. Foto: Shutterstock

Deși UE pune la dispoziție miliarde de euro prin instrumente care finanțează infrastructura verde și reziliența climatică, acestea sunt insuficiente pentru valurile de căldură care au lovit Europa. Atunci când în orașe sunt înregistrate temperaturi de 40°C, acoperișurile verzi, suprafețele reflectorizante, structurile de umbrire, pavajele permeabile, spațiile verzi suplimentare și reforestarea urbană nu mai ajută.

Având în vedere că valurile de căldură nu ne afectează la fel pe toți, Wopke Hoekstra subliniază că trebuie sprijinite direct categoriile cele mai expuse riscurilor, cum sunt bătrânii, copiii, persoanele fără adăpost și cele cu afecțiuni cronice. „În această vară, peste 35.000 de decese suplimentare au fost înregistrate în timpul valurilor de căldură. O astfel de vară nu trebuie să se mai repete. Trebuie să devenim mai bine pregătiți și mai rezilienți. Acesta este scopul cadrului nostru integrat pentru reziliența climatică. Din păcate, nu există o soluție miraculoasă. Situația se va agrava înainte de a se îmbunătăți“, a concluzionat el.