Interviu Europa taxează „energia murdară” din 2028. Cât vom plăti în plus pentru benzină, motorină și încălzire

Uniunea Europeană își menține obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 și renunțarea treptată la combustibilii fosili. Tranziția verde va însemna investiții în energie curată, dar și costuri mai mari pentru energia poluantă: din 2028, noul sistem european de taxare a carbonului va include în prețul benzinei, motorinei și încălzirii și „certificatele de poluare“.

Taxa de poluare pentru consumatorii casnici va intra în vigoare din 2028. Foto: Adevărul

Una dintre soluțiile Uniunii Europene, propuse în cadrul sesiunii Parlamentului European din 14-17 septembrie, pentru protejarea mediului este reducerea consumului de combustibili fosili, petrol, gaz, cărbune, care atunci când sunt arși eliberează dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră. Cel mai simplu mod pentru a-i face pe oameni să consume mai puțin este să-i „arzi“ la buzunare.

În aceeași zi în care la Parlamentul European s-a dezbătut despre dezastrele climatice, europarlamentarii au votat implementarea ETS 2, din 2028 – noul sistem care prevede taxarea consumatorilor casnici pentru combustibilii fosili folosiți pentru transportul rutier, respectiv pentru încălzirea clădirilor. Marii poluatori industriali din UE sunt deja taxați din 2015 pentru emisiile de gaze cu efect de seră. Aproximativ 10.000 de companii din Uniunea Europeană – din domenii precum industrie grea, energie, aviație, transport maritim – sunt obligate să cumpere certificate pentru fiecare tonă de dioxid de carbon pe care o emană în atmosferă.

Prețul combustibilului: 50% taxe

„Weekend Adevărul“ a discutat cu europarlamentarul care a renegociat cu Comisia Europeană și cu colegii din Parlamentul European forma finală a sistemului ETS 2, economista din Cehia Danuše Nerudová, din PPE. La cererea unor țări, în special, din estul Europei, printre care și România, sistemul ETS 2 a fost modificat pentru a se asigura că nu se va ajunge la o criză energetică. Aceste țări au avertizat că prețul la pompă va crește cu 1 leu pe litrul de combustibil. În UE, prețurile pentru benzină și motorină sunt deja mult mai mari decât în regiuni precum America de Nord, Asia sau Orientul Mijlociu. Motivul? Taxele reprezintă între 50% și 60% din prețul final plătit de consumator. UE nu taxează deocamdată acest tip de combustibil, dar a impus statelor să nu scadă accizele și TVA sub un anumit prag fiscal, pentru a preveni concurența neloială și pentru a descuraja poluarea.

Danuše Nerudová, care provine dintr-o parte a Cehiei care se va deșertifica în zece ani dacă nu se iau măsuri, ne-a explicat că noua formulă a sistemului nu va permite creșterea necontrolată a prețurilor. Cea mai importantă măsură în acest sens este pragul de 45 de euro pe tona de dioxid de carbon produs din arderea diferitelor tipuri de combustibil. Astfel, 1.000 de litri de motorină arsă produc 2,6 tone de dioxid de carbon. Compania petrolieră care vinde cei 1.000 de litri de motorină trebuie să cumpere 2,6 certificate de poluare: „Vor fi taxate companiile pentru aceste certificate, dar bineînțeles, costul certificatelor se va regăsi în prețul motorinei, benzinei sau la factura de încălzire“. Atunci când un certificat va trece de pragul de 45 de euro pe tona de dioxid de carbon, explică Danuše Nerudová, automat piața va fi inundată cu certificate pentru ca prețul să scadă din nou.

Simulare: 10 euro pe lună în plus pe fiecare gospodărie

Un al doilea mecanism de siguranță, spune economista din Cehia, este un studiu care trebuie realizat de către Comisie până în octombrie 2027 și care să măsoare detaliat impactul real asupra gospodăriilor. „Dacă în urma studiului va rezulta că prețurile vor crește necontrolat, sistemul nu va intra în vigoare din ianuarie 2028“, explică ea. Estimările alarmiste privind creșterile uriașe sunt infirmate de studiile de specialitate: „Avem un studiu foarte detaliat în Republica Cehă. În funcție de combustibilul folosit și de consum, cea mai mare creștere de preț estimată pe gospodărie a fost de aproximativ 300 de coroane pe lună, adică în jur de 10 euro pe lună. Deci nu vorbim de sute de euro, ci de zeci de euro“.

Sistemul va ajuta populația să renunțe mai ușor la combustibilii fosili, deoarece toți banii colectați din certificate se întorc la statele membre. „Banii din acest fond vor merge către programe de finanțare pentru o mai bună izolare a clădirilor, acoperișuri noi și așa mai departe pentru a-i ajuta pe oameni să se adapteze la această schimbare“, explică parlamentara. Există și posibilitatea ca până la 37,5% din sume să fie utilizate pentru a acoperi o parte din costuri pentru categoriile vulnerabile. Restul de bani vor fi cheltuiți pentru proiecte climatice și energetice.

Danuše Nerudová negociat pentru Parlamentul European schimbarea sistemului taxelor de poluare Foto: Arhivă personală

În ciuda dezbaterilor aprinse dintre opozanți și formațiunile ecologiste, proiectul ETS 2 a obținut o majoritate covârșitoare în Parlamentul European, fiind votat de 467 de eurodeputați. „Extrema dreaptă doar strigă și numește problemele, dar nu vine cu nicio soluție. De cealaltă parte, Verzii au fost foarte cooperanți pe parcursul procesului, dar la final nu au votat din cauza câtorva formulări tehnice din text. Totuși, aproape întreaga sală a susținut și a votat acest proiect“, a concluzionat Danuše Nerudová.

Energie regenerabilă full option

Dezastrele climatice din vara aceasta i-au determinat pe europarlamentarii din Grupul Verzilor să ceară eliminarea combustibililor fosili în UE înainte de 2050. De partea cealaltă, extrema dreaptă cere stoparea Pactului Verde, care s-a dovedit a fi un eșec, și montarea de aparate de aer condiționat peste tot în Europa. Întrebat de „Weekend Adevărul“ dacă, având în vedere vara lui 2026, ar trebui să-și schimbe obiectivele din Pactul Verde European, comisarul pentru Climă, Wopke Hoekstra, a susținut că nu este cazul: „UE și-a stabilit obiective solide care vizează garantarea siguranței, a mijloacelor de subzistență și a prosperității noastre și în viitor: atingerea neutralității climatice până în 2050 și reducerea emisiilor cu 90% până în 2040. Dispunem de toate politicile necesare pentru a atinge aceste obiective și pentru a genera rezultate concrete pentru cetățenii și întreprinderile noastre“.

UE și-a stabilit și o țintă intermediară obligatorie: reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990. Pe scurt, asta înseamnă eliminarea treptată a cărbunelui și a combustibililor fosili și trecerea la surse de energie regenerabilă, solară, eoliană, hidrogen verde. De asemenea, „Pachetul auto“, care inițial prevedea că nu vor mai fi vândute mașini cu motoare cu ardere internă din 2035, a fost modificat, și prevede că vor fi reduse emisiile de dioxid de carbon cu 90% până în 2035. Astfel, circa 10% din emisii vor putea proveni de la mașini cu motoare cu ardere internă, inclusiv modelele hibride clasice și cele de tip plug-in. Tot printre țintele UE regăsim creșterea eficienței energetice a blocurilor și caselor; reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor chimice; plantarea a 3 miliarde de arbori în UE până în 2030; introducerea unei taxe pe carbon pentru produsele importate din afara UE (oțel, aluminiu, ciment, electricitate) pentru a proteja companiile europene care investesc în tehnologii verzi împotriva concurenței neloiale din țări cu standarde de mediu slabe.

Sprijin pentru o industrie curată

Spre nemulțumirea parlamentarilor ecologiști, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut, în discursul ei privind starea Uniunii, că și energia nucleară este considerată „curată și accesibilă“. Schimbarea este cauzată de declinul industrial al UE și de presiunea companiilor europene care nu-și pot menține competitivitatea dacă plătesc cea mai mare factură pentru energie din lume. Președinta Comisiei Europene a precizat un nou obiectiv: până în 2040, să dublăm ponderea energiei electrice, „astfel, Europa și-ar putea reduce factura la importurile de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro pe an“.

Întrebat cum pot companiile europene să fie competitive în condițiile în care plătesc cea mai scumpă energie, comisarul pentru Climă a răspuns: „Este adevărat că unele sectoare industriale întâmpină dificultăți în atingerea obiectivelor pe care le-am stabilit“. Există și numeroase companii care, spune comisarul, l-au contactat și care au parcurs cu succes această tranziție, transformând-o într-o oportunitate de afaceri viabilă. „Trebuie să ținem cont de ambele perspective, precum și de realitatea schimbărilor climatice“, a conchis el.
Din acest motiv, spune comisarul, a fost lansat anul trecut Pactul pentru o industrie curată. Acesta trebuie să sprijine decarbonizarea marilor poluatori, dar fără ca fabricile europene să dea faliment sau să fugă pe alte continente. Astfel, au fost puse la bătaie 100 de miliarde de euro pentru a finanța fabricarea de produse ecologice/curate în interiorul granițelor UE. S-a promis un plan pentru scăderea prețului la energie, în care energia nucleară este recunoscută ca o componentă esențială pentru a asigura o producție stabilă și ieftină pentru fabrici. S-a promis avantajarea în cadrul achizițiilor publice a producției europene sustenabile în fața celei ieftine din import.

Wopke Hoekstra susține că s-a oferit companiilor „o anumită marjă de manevră“ privind sistemul de certificate de poluare, cu condiția ca acestea să investească în tranziția către o economie curată. Astfel, circa 40% din certificatele de poluare vor fi alocate gratuit până în 2030. Comisarul susține că politica climatică va deveni un „motor al investițiilor“, referindu-se la finanțările substanțiale.

Cu toate eforturile UE, care oricum răspunde doar de 6% din emisiile de carbon globale, concluzia dezbaterilor din Parlamentul European este că situația se va înrăutăți, iar vara lui 2026, deși a fost cea mai caldă de până acum, va fi cea mai răcoroasă din cele ce vor urma. Ceea ce poate face și își propune UE este să se pregătească mai bine pentru dezastrele care vin, fie că vorbim despre aer condiționat în spitale, culturi rezistente la secetă sau o forță de intervenție pentru incendii mai puternică la nivel european. Cetățenii vor fi descurajați să folosească combustibili fosili, prin taxarea suplimentară a „energiei murdare“, și teoretic vor fi ajutați să treacă la energia verde.

Problema secetei, o prioritate

Președinta Comisiei Europene a susținut că vor fi identificate 100 dintre cele mai vulnerabile teritorii din Europa. Vor fi evaluate riscurile, precum și nivelul la care acestea ar trebui gestionate, iar pe baza acestora va fi prezentat un nou cadru privind reziliența la schimbările climatice.

Comisarul Wopke Hoekstra susține că raportat la venituri România are energie electrică scumpă. Foto: Comisia Europeană

Vicepreședintele Parlamentului European, europarlamentarul Victor Negrescu, a susținut, pentru „Weekend Adevărul“, că România se numără printre zonele vulnerabile din mai multe puncte de vedere. „Eu cred că trebuie să insistăm pe nevoia unei tranziții juste și echitabile“, a spus parlamentarul. Pe scurt, tranziția justă prevede ca schimbările determinate de politica verde să nu sărăcească anumite părți ale Europei. Angajații din industriile poluante care dispar trebuie ajutați pentru reconversie profesională, cursuri de calificare pentru noi joburi verzi și compensații financiare. De asemenea, facturile pentru energie curată și costurile noilor tehnologii nu trebuie să cadă disproporționat pe umerii celor săraci. O altă prioritate a României, spune Negrescu, este combaterea secetei. „Trebuie să combatem deșertificarea și să protejăm pădurile, o mare problemă cu care se confruntă țara noastră“, a subliniat acesta.

„S-ar putea face mai multe pentru mediul de afaceri“

Comisarul pentru Climă, Wopke Hoekstra, a susținut că, într-adevăr, unele regiuni ale Europei se încălzesc mai rapid, iar referitor la riscurile climatice ale României, Wopke Hoekstra a vorbit despre seceta severă cu care s-a confruntat regiunea Dunării. „Trebuie să fim mai bine pregătiți pentru situațiile de niveluri extrem de scăzute ale apelor. Acest lucru are consecințe asupra cetățenilor și a mediului, dar și asupra economiei și prosperității noastre. Transportul fluvial a fost grav afectat“, a susținut el. Comisarul a menționat și oprirea activității singurei centrale nucleare din România din cauza nivelurilor-record de scădere a apei, ceea ce a afectat serios aprovizionarea cu energie. El a subliniat nevoia de cooperare între autoritățile europene și România, dar și creșterea gradului de pregătire. „Trebuie să identificăm zonele cele mai critice și blocajele majore, să înțelegem necesitățile industriei și să elaborăm planuri de contingență“, a explicat el.

În privința provocărilor cu care are de-a face România, comisarul pentru Climă a vorbit de necesitatea de sprijinire suplimentară a mediului de afaceri. El a menționat că stăm bine la capitolul echipamente pentru energie eoliană și solară și că există companii promițătoare în domeniul tehnologiilor verzi în România. Wopke Hoekstra a mențonat o companie din Brașov care a obținut finanțare europeană pentru a produce ciment și var cu emisii aproape nule. „Cu toate acestea, s-ar putea face mai multe pentru a sprijini mediul de afaceri“, a concluzionat acesta. O mare parte din banii proveniți din vânzarea certificatelor de poluare nu sunt reinvestiţi în industrie. „Dacă această situație s-ar schimba, companiile ar fi sprijinite în procesul de tranziție“, a concluzionat el. De asemenea, este nevoie de măsuri suplimentare pentru a încuraja utilizarea energiei electrice curate: „Raportat la venituri, costul energiei electrice este printre cele mai puțin accesibile din UE“, a subliniat europarlamentarul olandez.