Interviu „Saună“ la Parlamentul European. Cum pot fi adaptate clădirile la caniculă fără aer condiționat

Canicula schimbă și relația Franței cu aerul condiționat, privit mult timp cu reticență. În Strasbourg, temperaturile extreme au readus în discuție răcirea clădirilor. Europarlamentara franceză Majdouline Sbaï explică soluțiile pentru un viitor în care orașele să facă față valurilor de căldură.

Clădirea Parlamentului European din Strasbourg Foto: Unsplash

Una dintre primele măsuri care se pot lua în contextul valurilor de căldură extremă, pe fondul cărora a crescut numărul de decese în UE, este să dotezi spitalele, casele de îngrijire a vârstnicilor și locuințele cu aer condiționat. Este ceea ce susține extrema dreaptă europeană, având o campanie masivă de instalare a aparatelor de climatizare. Pe de cealaltă parte, Grupul Verzilor, care reprezintă partidele ecologiste europene, susține că această soluție nu va face decât să contribuie la încălzirea accelerată a climei. Dezbaterile acestea au avut loc la sediul din Strasbourg al Parlamentului European, într-o țară care refuză, sau cel puțin până de curând a refuzat, aerul condiționat.

Franța are o acoperire mai mică chiar decât România. La noi, până la 33% din gospodării au un astfel de aparat, comparativ cu doar 25-28% în Hexagon. În Spania și Italia, rata depășește 50%, iar în SUA și Japonia ajunge la 90%. Pe de o parte, verile blânde din multe regiuni ale Franței au făcut inutil aerul condiționat. Pe de altă parte, acesta este privit cu reticență de francezi, care nu se gândesc doar la temperatura plăcută din casele lor, ci și la faptul că aerul cald evacuat în exterior accentuează efectul de insulă de căldură în orașe. În plus, autoritățile au reglementat strict instalarea unui aer condiționat din motive estetice și de urbanism: ai nevoie atât de acordul adunării generale a locatarilor, cât și de o aprobare de la Primărie. Clădirile publice, administrative, magazinele, hotelurile, cinematografele nu pot fi răcite vara sub temperatura de 26°C pentru a face economie, stabilește Codul Energiei. Sunt scutite de la această regulă spitalele, centrele de îngrijire a bătrânilor, creșele și laboratoarele unde controlul temperaturii este critic pentru siguranță. În locuințele private, regula este mai degrabă o recomandare.

„Saună“ la Parlament

Deși Strasbourg este considerat unul dintre cele mai verzi, mai sustenabile și mai ecologice orașe din Franța și din întreaga Europă, viața fără aer condiționat nu este ușoară. „Clădirea a fost renovată în 2019 și nu a fost instalat aer condiționat nicăieri“, ne-a spus Nina Durringer, administratoarea unuia dintre cele mai moderne cămine studențești din Strasbourg. Mai ales la nivelurile superioare, canicula este greu de suportat în lunile de vară: „Încercăm să ne descurcăm cu ventilatoare“, detaliază ea.

Și la Parlamentul European, unde s-a decis ca temperatura să nu fie mai scăzută de 25°C, ventilația nu funcționează în toate sălile. În cea mai aglomerată zi a sesiunii din septembrie, sala de conferințe „Daphne Caruana Galizia“ avea aerul unei saune finlandeze. Peste tot în oraș vezi semne ale preocupării față de climă. Un afiș de la intrarea în Centrul turistic de lângă catedrala Notre-Dame din Strasbourg anunța: „Spațiu climatizat, dar cu măsură. O temperatură interioară aleasă cu grijă vă menține confortabili în timp ce ne ajută să reducem consumul de energie și impactul asupra mediului“. În interior era doar cu o jumătate de grad mai răcoare decât în piața centrală a orașului, ceea ce era suportabil având în vedere temperaturile din septembrie.

Majoritatea clădirilor din Strasbourg nu au aer condiționat. Foto: Unsplash

Faptul că Strasbourg este un oraș unde găsești peste tot parcuri și spații verzi nu îi ajută foarte mult pe pacienții spitalelor. Strasbourg este capitala regiunii Marele Est, zonă administrativă care s-a situat pe locul 2 în Franța în ceea ce privește decesele cauzate pe fondul căldurii extreme, conform unui comunicat al autorităților sanitare din 22 iulie.

Canicula i-a făcut pe mulți francezi să renunțe la perspectiva verde asupra aerului condiționat. S-a declanșat o panică națională și oamenii au început să cumpere masiv aparate de aer condiționat. În Paris, între mijlocul și sfârșitul lunii iunie, s-au vândut aproape două milioane de aparate mobile de aer condiționat în doar două săptămâni. Guvernul francez a început dezbaterile pentru un Plan Național pentru Aer Condiționat, încercând să găsească un echilibru între protejarea populației și evitarea unei supraîncărcări a rețelei electrice.

Trei pași pentru un viitor anti-caniculă

Europarlamentara franceză Majdouline Sbaï, din Grupul Verzilor, a explicat, pentru „Weekend Adevărul“, de ce nici acum nu vede aerul condiționat drept o soluție: „Putem avea o temperatură confortabilă în clădiri și să nu avem cheltuieli uriașe pentru energie în trei pași“. În primul rând, izolarea termică a clădirilor. Apoi, trebuie să fie regândite arhitectura și modul de construcție. „În Franța există tendința de a proiecta clădiri cu ferestre foarte mari care favorizează acumularea de căldură“, explică ea. De asemenea, clădirile trebuie orientate astfel încât să fie expuse cât mai puțin razelor solare. O altă soluție vehiculată este plantarea de copaci în orașe, care pot schimba atmosfera. Totuși, europarlamentara acceptă aerul condiționat în spitale, grădinițe și centre de îngrijire.

Majdouline Sbaï susține că un alt element important este folosirea energiei regenerabile care, pe termen lung, va fi mai ieftină decât celelalte surse. „Discursul care susține că energia nucleară ar fi mai ieftină omite costurile uriașe necesare pentru cercetare, tehnologie și investițiile de bază“, explică ea. Programele nucleare înregistrează întârzieri frecvente, iar noile tehnologii nucleare nu sunt încă disponibile pe piață. În schimb, proiectele eoliene sau energia solară se construiesc mult mai rapid și au o eficiență ridicată. Energia nucleară necesită, pe de altă parte, și importul de uraniu. „Asta înseamnă dependență externă și riscuri majore în caz de instabilitate geopolitică“, spune europarlamentara. Astfel, soluția propusă de Sbaï constă în combinația dintre energia regenerabilă, eficiența energetică a clădirilor și consumul moderat.