Articole scrise de Remus Florescu

PSD propune liberalilor, conform unor surse, păstrarea funcției de premier până la următoarele alegeri, dacă îl debarcă pe Bolojan. Analistul Cristian Hrițuc susține că este o operațiune de propagandă, o promisiune lipsită de credibilitate în contextul în care PSD nu respectă actualul protocol.

În contextul în care marți expiră cel de-al cincilea ultimatum dat Iranului de președintele SUA, Donald Trump, politologul Marius Ghincea explică de ce un acord politic este imposibil de realizat, cel mai fezabil scenariul fiind cel din Afganistan, în care americanii au renunțat la luptă.

Trecând de imaginea rigidă a unui stat teocratic, Iranul ascunde o societate plină de contraste și paradoxuri: o viață cotidiană surprinzător de complexă, unde modernitatea coexistă cu restricțiile și unde regulile oficiale sunt adesea ocolite în privat.

Cum funcționează puterea în Iran după revoluția din 1979 și cine ia deciziile majore? Un expert explică rolul liderului suprem, limitele președintelui și influența Gărzilor Revoluționare în sistemul politic și militar.

De ce China rămâne un actor prudent în conflictul din Iran, preferând influența economică și diplomatică în locul intervenției militare, explică Andreea Brînză, analistă cu expertiză în dinamica geopolitică din Asia-Pacific.

Piața IT din România, la fel ca cea mondială, suferă din cauza dezvoltării AI-ului care a ajuns să înlocuiască o parte dintre programatori. Povestea unui antreprenor clujean surprinde perfect absurdul la care s-a ajuns din perspectiva pretențiilor angajaților.

Declarațiile premierului Ilie Bolojan despre întărirea frontierei estice deschid o discuție mult mai complexă decât pare la prima vedere. Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică de ce, dincolo de discurs, România mai are ani buni și miliarde de euro de investit.

Think tankul Atlantic Council analizează lecțiile pe care le-am învățat de la prima lună de război din Iran. Conflictul a avut consecințe profunde, la nivel global, de la piețele energetice la economia globală și de la Golf și Orientul Mijlociu până în România, Sri Lanka, Rusia și China.

Trump a susținut că ar prefera să controleze petrolul iranian, iar ocuparea insulei Kharg, principalul centru de export, ar fi un obiectiv ușor de îndeplinit. Generalul (r) Dan Grecu, care a luptat în Afganistan, Irak și Etiopia, explică de ce o asemenea misiune ar fi extrem de riscantă pentru SUA.

Din Texas și Tiraspol până în Alberta și Catalonia, Kremlinul sprijină cauzele separatiste în străinătate, în timp ce îi încarcerează pe cei care exprimă idei similare în Rusia, se arată într-o analiză a portalului EU vs Disinfo. Experții explică motivele din spatele acestor operațiuni.

O cercetătoare română de la Cambridge a demonstrat printr-un studiu că politicienii din Marea Britanie și din Uniunea Europeană subestimează sistematic ce vrea majoritatea și se lasă conduși de o minoritate zgomotoasă – cercetarea ei a ajuns în Parlamentul britanic.

Analiștii au un deja-vu în ceea ce privește „jocul” președintelui Trump cu ultimatumurile: la fel s-a întâmplat și cu ultimatumurile acordate Rusiei, susține profesorul Radu Carp. Nici cel de-al treilea ultimatum - de 10 zile - trimis Iranului nu va putea stopa creșterea prețului petrolului.

În timp ce vorbește despre negocieri, Washingtonul trimite mii de militari și echipamente moderne în Golful Persic. Forțele vehiculate nu-i vor permite, totuși, să deschidă Strâmtoarea Ormuz, iar o recuperare a uraniului îmbogățit va fi extrem de riscantă, susține generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Ordonanța privind combaterea creșterii prețurilor la carburanți, adoptată joi, este mai bună decât varianta vehiculată la începutul săptămânii, deoarece scade riscul penuriei, spune expertul în energie Dumitru Chisăliță. Din păcate, efectele acesteia la pompă vor fi aproape inexistente.

Propunerea de pace în 15 puncte avansată de Donald Trump pentru Iran prevede multe condiții care sunt, pur și simplu, imposibil de acceptat pentru Teheran, explică Ioana Mateș, expertă în relații internaționale și avocat specializat în regiune. Situația este similară cu solicitările Iranului.

Lana Pozhidaeva - absolventă a Institutului pentru Relații Internaționale al MAE al Federației Ruse, model internațional și fiică a unor ofițeri de informații ruși, a ajuns să recruteze, zeci de ani, femei pentru Jeffrey Epstein. Ea a facilitat întâlniri ale magnatului american cu oficiali ruși.

Acesta ar trebui să fie momentul în care aurul să-și demonstreze rolul de scut pentru investitori împotriva inflației și a riscurilor geopolitice. În schimb, aurul s-a prăbușit: joi, era în scădere cu 14% față de nivelul de dinaintea izbucnirii războiului israeliano-american împotriva Iranului.

Decizia Guvernului de plafonare a adaosului comercial la benzină/motorină a fost criticată de toți experții consultați de „Adevărul” și respinsă de Consiliul Economic și Social. Specialiștii au însă păreri diferite în ceea ce privește posibilitatea reglării prețului prin scăderea taxelor.

Jocul cu ultimatumurile – 48 de ore și, apoi, 5 zile – acordate regimului de la Teheran de președintele Trump ascunde o strategie nimicitoare, spune expertul în securitate Hari Bucur-Marcu. Spre Strâmtoarea Ormuz se îndreaptă un grup amfibiu american distrugător care „va face curățenie” în zonă.

Andrew Bustamante, fost agent CIA, atrage atenția că adevărata amploare a răspunsului Iranului în conflictul global ar putea deveni evidentă abia după ce trec cele 40 de zile doliu de la moartea ayatollahului Ali Khamenei.

Rolul României în această ecuație dublă de război, în Ucraina și Iran, nu este unul minor, susține istoricul Cosmina Popa. El este de părere că atenția pe care Rusia și Iran o acordă României în ultima perioadă nu este întâmplătoare.

Scenariul negru privind situația din Strâmtoarea Ormuz ar fi, conform analistului Gabriel Done, o blocadă strategică prelungită. Escaladarea globală poate fi declanșată de trei factori: egoismul și lipsa de coordonare a SUA, divergențele interne ale aliaților și implicarea Rusiei și Chinei.

O postare a Poliției Române de Ziua Internațională pentru eliminarea discriminării rasiale a devenit „ținta” a zeci de comentarii rasiste. Sociologul Gelu Duminică susține că rasismul există, dar este adesea negat și explică de ce problema nu este doar una de societate, ci una profund personală.

A fost Călin Georgescu agent al Securității? Este întrebarea la care a încercat să răspundă Stejărel Olaru, istoric specializat în studierea activității serviciilor secrete din România.

În ciuda unor știri alarmiste, la câteva sute de metri de Baza Aeriană 71 Câmpia Turzii, viața curge surprinzător de calm. Pentru localnici, perspectiva unei rachete iraniene care să lovească baza NATO este mai degrabă un motiv de glume, decât de îngrijorare.

Asigurarea securității în Strâmtoarea Ormuz pare, la prima vedere, o misiune de escortă navală. În realitate, potrivit generalului în rezervă Virgil Bălăceanu, este una dintre cele mai complexe și riscante operațiuni militare posibile în prezent.

Institutul Internațional pentru Studii Strategice analizează în ce măsură statele din Golf, afectate tot mai grav de atacurile Iranului, ar putea să răspundă mai dur acțiunilor agresive. De ce preferă acestea să nu atace agresorul.

Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran a declanșat o criză majoră pentru comerțul global și a pus administrația Trump în situația de a cere sprijin aliaților din NATO. Politologul Radu Carp explică de ce apelul Washingtonului rămâne fără ecou și care sunt mizele strategice din spatele solicitării.

Permisiunea acordată avioanelor americane de a folosi bazele aeriene din România a atras atenția Teheranului. Specialiștii consultați de „Adevărul” analizează acum posibilele represalii ale Iranului.

La vârful conducerii UE se dă o „luptă” în momentul acesta pentru stabilirea poziției Uniunii față de războiul din Iran. Atitudinea de echilibru, oportunism într-un limbaj elegant, dominantă printre europarlamentarii români, va fi cel mai probabil cea adoptată de UE.

Cercetătorul Ion Josan, membru al Centrului de Studii asupra Orientului Mijlociu și a Mediteranei (UBB), explică de ce multe dintre scenariile vehiculate privind Iranul, precum reinstaurarea monarhiei sau victoria opoziției, sunt simple mituri. El crede că regimul va negocia pentru a supraviețui.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, susține că o piață unică a apărării în Europa ar putea aduce beneficii directe României, inclusiv acces mai mare la licitații internaționale și oportunități pentru industria locală.

Nu trebuie să plângem după dictatura iraniană, iar factura de 3 miliarde de euro pentru 10 zile de război e o consecință a lipsei de resurse regenerabile și a energiei nucleare, susține Von der Leyen. Noul pragmatism european a fost dur taxat.