Interviu Insolația și arsurile solare la copii și adulți: diferențele pe care trebuie să le cunoști și ce recomandă medicul

Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, medicul primar în Medicină de Familie Carmen Fleșeriu, director medical al Spitalului „Regina Maria“ Constanța, a explicat cum să evităm insolația și arsurile solare la copii și adulți.

Insolația la copii și adulți poate fi periculoasă. FOTO: Adevărul

Insolația și arsurile solare sunt cele mai vizibile – și, din păcate, cele mai frecvente urgențe pe care le văd medicii de familie în sezonul cald, mai ales la copii. Am continuat discuția cu același medic de familie pentru a înțelege exact unde se termină o simplă roșeață de plajă și unde începe o urgență medicală reală.

„Arsura solară este o afecțiune localizată la nivelul pielii, cauzată de expunerea prelungită la razele ultraviolete. Simptomele sunt vizibile și se simt direct pe piele: roșeață intensă, piele fierbinte la atingere, durere, usturime și, în cazurile mai grave, apariția de vezicule, cum sunt bășicile. Pe de altă parte, insolația este o afecțiune a întregului organism, mult mai periculoasă, cauzată de supraîncălzirea corpului. Simptomele insolației includ dureri de cap puternice, stări de greață și vărsături, amețeală, confuzie, ritm cardiac accelerat și o temperatură a corpului foarte ridicată. Un semn de alarmă major în insolație este pielea roșie, fierbinte, dar uscată, adică pacientul nu mai transpiră, semn că mecanismul de răcire al corpului a cedat“, explică medicul Carmen Fleșeriu.

Piele fragedă, riscuri duble

Pielea unui copil nu reacționează la soare ca a unui adult, iar diferența nu e doar de grad, ci și de mecanism, un aspect pe care medicul insistă să-l clarifice de la început, pentru că multe familii tratează cele două afecțiuni ca și cum ar fi aceeași problemă, doar în forme diferite. „Pielea copiilor este extrem de subțire și sensibilă. Arsura solară se manifestă prin piele foarte roșie, fierbinte, care provoacă durere și plâns la atingere. La copii, chiar și o arsură aparent ușoară poate face vezicule și poate da stări febrile. Insolația este mult mai gravă, deoarece sistemul de reglare a temperaturii la copii nu este complet dezvoltat, iar ei se supraîncălzesc rapid. Simptomele includ: febră mare, vărsături, respirație rapidă, letargie extremă (copilul este moale, greu de trezit) și piele roșie, fierbinte, dar fără transpirație. Este o urgență medicală majoră și necesită apel la 112“.

Datele medicale confirmă vulnerabilitatea specifică anumitor vârste: copiii sub 4 ani și persoanele peste 65 de ani sunt deosebit de vulnerabile la insolație din cauza sistemului de termoreglare incomplet dezvoltat sau deteriorat odată cu vârsta, iar capacitatea redusă de a transpira și dificultatea de a recunoaște semnele precoce ale supraîncălzirii îi fac mai predispuși la complicații severe. Practic, un copil nu doar că se supraîncălzește mai repede, dar nici nu poate semnala la timp disconfortul.

Reguli de prevenție, în funcție de vârstă

Odată clarificat cât de gravă poate fi insolația, întrebarea firească este cum evităm complet să ajungem acolo. Medicul are reguli clare, diferențiate strict pe grupe de vârstă, pornind de la premisa că sugarii nu ar trebui să vadă soarele direct deloc: „Regula de bază este aceasta: sugarii sub 6 luni nu trebuie expuși deloc la soare direct. Ei trebuie ținuți la umbră, în cărucioare bine ventilate. Atenție: nu acoperiți căruciorul cu pături, deoarece se creează efect de seră. Pentru copiii mai mari, evităm ieșirile între orele 10.00 și 16.00, chiar ora 17.00 în zilele de caniculă extremă. Folosim obligatoriu cremă de protecție solară cu SPF 50+, special formulată pentru copii, preferabil cu filtre minerale, aplicată din abundență și reaplicată des. De asemenea, hainele cu protecție UV, pălăriuțele cu boruri largi care acoperă și ceafa, și ochelarii de soare sunt echipamentul obligatoriu pentru orice ieșire afară“.

În general, aceleași reguli sunt valabile și pentru adulți, iar prevenția, ca în multe cazuri, este mai simplă decât tratamentul: „În primul rând, trebuie să evităm expunerea directă la soare în intervalul orar 10.00-16.00, când radiațiile ultraviolete sunt la intensitate maximă. Pentru a preveni arsurile solare, aplicarea cremei cu factor de protecție solară, cu SPF de minimum 30, dar ideal ar fi de 50, este obligatorie. Crema trebuie aplicată cu 20-30 de minute înainte de a ieși din casă și reaplicată la fiecare două ore sau imediat după ce ieșim din apă. Pentru a preveni insolația, pe lângă hidratare, este esențial să purtăm haine lejere, din materiale naturale, de bumbac sau in, de culori deschise. Capul trebuie protejat mereu cu o pălărie sau o șapcă, iar ochelarii de soare sunt și ei necesari. Dacă simțim că ne încălzim prea tare, trebuie să ne retragem imediat la umbră sau într-un spațiu răcoros, ventilat“.

Hainele cu protecție UV și cazul special al sugarilor

Piața de îmbrăcăminte pentru plajă s-a umplut în ultimii ani de haine cu filtru UV integrat, mai ales pentru cei mici, iar întrebarea firească a multor părinți este dacă merită investiția sau dacă e doar un trend de marketing. „Desigur, cumpărăm acele hăinuțe, mai ales pentru cei micuți e bine să le luăm. Dacă nu, aplicăm crema de protecție chiar și sugarilor mai mari de 6 luni: pe față, pe membre și îi îmbrăcăm într-o hăinuță lejeră de in sau bumbac. Acest lucru îi va ajuta foarte mult și pe ei, dar și pe noi“. Rămâne însă regula strictă pentru cei sub 6 luni, unde nici măcar crema de protecție nu e recomandată, iar soluția e alta: „Mergem cu bebelușul în zonele în care avem parcuri, pentru că frunzele copacilor creează un filtru bun. Nu expunem niciodată copilul la razele soarelui până la vârsta de 6 luni. Sunt recomandate umbră permanentă, haine subțiri care acoperă pielea, pălărie, hidratare conform vârstei și recomandărilor medicului“.

Arsura solară, printre cele mai comune probleme în vacanță. FOTO: Unsplash

Ce facem când arsura solară a apărut deja

Oricâtă prevenție am face, arsurile solare rămân una dintre cele mai comune probleme de vacanță, iar medicul insistă asupra unui aspect important: reflexele populare de tratament sunt, de multe ori, greșite și pot agrava situația. „Arsura solară este de mai multe grade. Cel mai des vedem că se înroșește ușor pielea. În momentul acela trebuie să ne retragem cu totul de la plajă, sau din expunerea directă la soare, în cameră sau într-o zonă în care soarele nu ajunge și utilizăm preparate farmaceutice destinate arsurilor ușoare. Nu utilizăm iaurturi sau pastă de dinți deoarece riscăm să agravăm situația. Dar putem folosi comprese reci, nu gheață, pe care le aplicăm pe zona unde ne ustură sau avem prurit. Dacă am continuat să ne expunem la soare, și apar vezicule pe piele, bășicuțe, ne adresăm medicului, care va trata această arsură astfel încât să nu apară complicații, cum ar fi suprainfecțiile“.

Printre multele mituri care apar la suprafață în sezonul estival este și acela că pielea „se călește“ după prima arsură și devine mai rezistentă. Medicul Carmen Fleșeriu respinge ferm această idee, pe care o consideră unul dintre cele mai periculoase idei legate de expunerea la soare. „Am auzit de acest mit: că după prima arsură dată de soare pielea se obișnuiește și pe urmă nu mai e nicio problemă. Fals, pentru că, pe lângă riscul de îmbătrânire prematura pielii, cel mai de temut lucru este apariția cancerului de piele. Razele UVB sunt cele responsabile de acest aspect. La fel și acela «Vreau să mă bronzez cât mai repede și folosesc ulei de măsline sau ulei de bronzat fără SPF». Este total fals. Bronzul apare și sub stratul de protecție, într-adevăr mai lent, dar este un bronz mai sănătos și cu mai puține leziune ale pielii. Putem utiliza uleiul de măsline, ulterior, ca un hidratant al pielii, dar doar atât“.

Insolația: de la forme ușoare la 112

Nu orice formă de insolație înseamnă apel la 112. Există și forme ușoare, care se pot gestiona acasă, dar medicul trasează foarte clar linia dincolo de care intervenția specializată devine obligatorie: „Insolația, în formele foarte ușoare, în care avem o discretă durere de frunte sau un pic de amețeală, se tratează simplu: ne retragem în cameră, la umbră, ne hitratăm foarte, foarte bine și vom folosi un antiinflamator pe care l-am mai utilizat și știm că nu ne face rău. Poate fi ibuprofen sau paracetamol. Dacă simptomele nu se calmează, ci se amplifică, atunci va trebui să ne adresăm unui cabinet medical, pentru că e nevoie de ajutor de specialitate“.

Recomandarea e susținută și de ghidurile de specialitate, care subliniază că, la debutul insolației, apar epuizare, dureri de cap, somnolență, greață și amețeli, iar în lipsa tratamentului pot urma febră, convulsii și pierderea stării de conştienţă, manifestări care necesită intervenție medicală de urgență.

Protecția ochilor pe timp de vară este esențială pentru sănătate. FOTO: Adevărul

PROTECȚIA OCHILOR. Ce nu se vede, se uită

Aproape toată lumea se gândește la protecția pielii când merge la plajă, dar puțini își amintesc că ochii sunt la fel de expuși, la nisip, soare și apă, chiar mai mult decât în oraș. Medicul insistă asupra acestui subiect ca fiind unul dintre cele mai neglijate. „Ochii sunt extrem de vulnerabili la radiațiile ultraviolete. La plajă, nisipul și apa acționează ca o oglindă, reflectând razele soarelui și dublând practic expunerea. Expunerea prelungită fără protecție poate duce la arsuri ale corneei și crește riscul de cataractă pe termen lung. Pentru adulți, ochelarii de soare nu sunt doar un accesoriu de modă, ci un scut medical. Este esențial să purtăm ochelari cu protecție 100% împotriva razelor UVA și UVB. Lentilele polarizate sunt foarte utile la plajă, deoarece reduc reflexiile orbitoare de pe apă. În cazul copiilor, protecția ochilor este și mai critică. Ochii lor sunt în dezvoltare, iar cristalinul lor este mult mai transparent decât cel al unui adult, permițând ca o cantitate mult mai mare de radiații UV să ajungă direct la retină. Copiii ar trebui să poarte ochelari de soare speciali pentru vârsta lor, cu rame flexibile, lentile incasabile, din policarbonat și, obligatoriu, filtru UV 100%. Pe lângă ochelari, regula de aur atât pentru adulți, cât și pentru cei mici este purtarea unei pălării cu boruri largi sau a unei șepci. Aceasta acționează ca o umbrelă personală și blochează până la jumătate din razele soarelui înainte ca acestea să ajungă măcar la ochi“.

Insistența medicului pe acest subiect nu e întâmplătoare – de multe ori, protecția ochilor rămâne ultimul gând, deși consecințele pot fi la fel de serioase ca o arsură de piele. „Soarele poate afecta retina și cristalinul. Noi nu ne dăm seama de acest aspect negativ, ne gândim doar la piele, dar la fel ca și pielea, și ochii suferă, și atunci avem nevoie de protecție pentru a nu ajunge să avem arsuri corneene, care sunt uneori atât de grave încât pot fi ireversibile. Ca atare, vom purta ochelari cu protectie UV, cumpărați din magazine specializate, nu de la tarabă sau nu de prin supermarketuri de la raft. Mare atenție: și copiilor trebuie să le cumpărăm ochelari cu protecție UV, la fel, din magazine specializate. Ochelarii închiși la culoare, cei fără filtrul UV, pot fi chiar mai periculoși decât cei deschiși la culoare, pentru că dilată foarte mult pupila și permit intrarea unei cantități mari de radiații UV la nivelul structurilor interne ale ochilor. Deci mare, mare atenție: ne protejăm la fel de mult și de bine ochii și de serios ca și pielea“, atenționează medicul Carmen Fleșeriu.