Comorile de pe Autostrada Sibiu-Pitești. Cultura Ferigile, necropole medievale și vestigii din Marele Război VIDEO

Două situri arheologice de pe Lotul 3 Cornetu - Tigveni al Autostrăzii Sibiu - Pitești sunt în pline și ample cercetări. Potrivit specialiștilor, urmele istoriei se întind din Epoca Fierului și până în cea contemporană.

Descoperirile recente de pe traseul Autostrăzii A1 Sibiu - Pitești, pe Secțiunea 3, sunt extrem de importante, corelat și cu ce s-a întreprins deja în campania arheologică de anul trecut, când în zonă s-au găsit urme ale unor așezări geto-dacice.

La vremea respectivă, arheologii recunoșteau că acestea reprezintă o șansă de a se studia „ceva ce nu a mai fost cercetat până acum în România”. Pe lângă mormintele geților - singurele despre care existau informații până acum - au fost identificate și zone în care aceștia locuiau sau desfășurau diferite activități din sfera rituală.

Noile vestigii, identificate în ambele județe, Vâlcea și Argeș, traversate de cea mai scumpă secțiune de autostradă din România - Lotul montan Cornetu-Tigveni -, vorbesc despre Cultura Ferigile, despre necropole medievale, dar și despre locurile în care s-au dus lupte marcante în Primul Război Mondial, potrivit specialiștilor care fac cercetări în teren. 

Noi descoperiri arheologice uimitoare pe Lotul 3 Cornetu Tigveni al Autostrăzii Sibiu Pitești Colaj

Vestigiile de pe Valea Băiașului - Vâlcea și de pe Valea Topologului - Argeș

În 2023, începeau primele cercetări arheologice pe Lotul 3 al Autostrăzii A1, ocazie cu care au fost identificate opt situri. Două dintre ele se află în continuare în atenția unor echipe interdisciplinare formate din arheologi, topografi, specialiști în GIS (soluții geospațiale), geofizicieni, geologi, pedologi, atât din cadrul Muzeului Național de Istorie a României cât și al altor institute și universități cu care acesta se află în asociere.

Este vorba despre Situl nr. 1 din Bârseștii de Sus - Tigveni și Situl nr. 3 de la Rudeni - Șuici, ambele din Argeș.

Importante vestigii au fost descoperite însă și pe raza județului Vâlcea, după cum a menționat coordonatoarea lucrărilor de arheologie preventivă de pe Secțiunea 3 a autostrăzii A1, în cadrul unor materiale (VEZI VIDEO) postate pe pagina de socializare, de către reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

„În acest moment lucrăm în două situri. Am să vă spun (ce descoperiri arheologice importante s-au făcut) și corelat cu ce s-a întreprins deja în campania din 2023... În primul rând, șansa de a efectua asemenea cercetări pe suprafețe ample, dar strict în ampriza (terenul pe care urmează să se construiască) viitoarei autostrăzi, ne oferă prilejul unei mult mai aprofundate cunoașteri, din punct de vedere istoric și arheologic a anumitor microzone. În cazul de față discutăm pentru județul Vâlcea de zona Văii Băiașului, iar în partea județului Argeș de Valea Topologului - unde ne aflăm în prezent”, a explicat arheolog Corina Borș, cercetător științific în cadrul Muzeului Național de Istorie (MNI) a României.

Urmele milenare prin Țara Loviștei

Borș arată că descoperirile datează din perioada de final a Preistoriei. „Mai exact, din a doua Epocă a Fierului - este un grup arheologic binecunoscut, denumit Ferigile - și merg până în Perioada Contemporană cu vestigiile unei importante bătălii din Primul Război Mondial - așa numita «Bătălie de la Sălătrucu». Urmele acestor lupte importante sunt  cunoscute începând din zona localității Cepari (Argeș) și până în partea cealaltă (a munților) către Racovița (Vâlcea)”, relatează ea.

Zona în care s-au descoperit artefacte este una istorică, cunoscută sub denumirea de Țara Loviștei, care reprezintă o uriașă depresiune intramontană ce desparte Meridionalii în două grupe mari de munți - Făgăraș și Parâng. Pe vremuri, Plaiul Loviștea cuprindea așezări și din Vâlcea și din Argeș. Zona aflată la est de Olt era cunoscută drept Loviștea argeșeană, iar cea de la vest drept Loviștea vâlceană. Reîmpărțirea teritorială a făcut ca părți din Loviștea argeșeană să fie încorporate în cea vâlceană.

Tot pe aici s-au dat și lupte sângeroase în timpul Primului Război Mondial, atât pe culmile munților cât și prin văi. O dovedesc din plin și noile descoperiri legate de „Bătălia de la Sălătrucu”, amintită de reprezentanta MNI.

Anul trecut, de asemenea, s-au făcut o serie de descoperiri legate de Cultura Ferigile, în șantierul arheologic de la Cepari. 

„Acolo a fost cercetat un tip de sit foarte rar - o zonă de habitat, datând din perioada Grupului Ferigile, faza a treia, în care am descoperit niște vetre portabile foarte interesante, legate de cultul strămoșilor din acea perioadă - plus, minus, discutăm de secolele VI - V î.Hr.”, mai spune Corina Borș.   

„Sunt chiar rarisime asemenea descoperiri”

Alte vestigii găsite în zonă - atât anul trecut, cât și acum - sunt legate de Evul Mediu: „Există de asemenea, descoperiri de perioadă medievală. Aș puncta o descoperire făcută anul trecut, în situl delimitat inițial de colegii de la Muzeul Județean Argeș și ulterior cercetat de colegii din cadrul Muzeului Județean Vâlcea, sub coordonarea colegului nostru Ionuț Tuțulescu”.

Este vorba despre o așezare țărănească montană din secolul al XVI-lea. „Sunt chiar rarisime asemenea descoperiri, pentru că nu merge oricine pe coclauri să facă cercetări. Noi practic mergem înaintea constructorului pentru a da cale liberă”, a recunoscut coordonatoarea lucrărilor arheologice preventive referindu-se la oportunitatea oferită cercetătorilor prin construirea Autostrăzii Sibiu - Pitești.  

Descoperirile recente sunt așadar extrem de importante, atât pentru patrimoniul cultural local cât și pentru cel național. „Asemenea cercetări ocazionate de construirea de autostrăzi, atât în România, dar și pe modelul unei serii de alte țări europene, aduc realmente cunoaștere, patrimoniu și vin să ofere o perspectivă mult mai amplă și deopotrivă aprofundată asupra istoriei și arheologiei anumitor zone”, precizează arheologul.  

Repertoriul Arheologic Național actualizat și corectat cu noile descoperiri

Existau studii istorice despre necropola medievală, dar acestea vor fi acum completate cu noile descoperirile arheologice. 

„În acest moment discutăm despre identificarea unei zone de habitat medieval, probabil limitele unei așezări datând din perioada Evului Mediu și, imediat adiacent acesteia, o zonă funerară, un cimitir”, spune Corina Borș.

În morminte au fost descoperite obiecte care ajută la rafinarea cronologică - mici podoabe, câteva monede, artefacte din ceramică. 

„Spre exemplu, pe Valea Topologului era cunoscute (până acum) săpăturile făcute în anii ´60 - ´70 de regretatul academician Alexandru Vulpe, pentru o perioadă foarte specifică a preistoriei României, finalul primei Epoci a Fierului - începutul celei de-a doua. Practic (este vorba despre) o perioadă în care încep să apară și sursele istorice antice despre străbunii cunoscuți în izvoarele istorice drept geto-daci”, menționează arheologul.

Doar că, din păcate, cercetările lui Alexandru Vulpe nu au fost integrate în formele de evidență existente, precum Repertoriul Arheologic Național (RAN). Recentele descoperiri oferă însă posibilitatea nu doar de a îmbogăți, ci și de a corecta baza de date a RAN.

Tezaurul, promovat prin scurte prelegeri în școli, expoziții și comunicări științifice 

În plus față de studiile din teren, în colaborare cu antreprenorul lucrărilor la Lotul 3 Cornetu - Tigveni parte din Autostrada Sibiu Pitești, WeBuild, cercetătorii intenționează ca din toamnă, printr-un program dedicat de arheologie publică, să țină scurte prelegeri într-o serie de școli situate pe traseul viitoarei autostrăzi, prin care să fie prezentată istoria locurilor atât copiilor cât și părinților acestora dar și celorlalți localnici. 

Și nu este singura inițiativă a colectivului științific dedicat cercetărilor arheologice în teren. De Zilele Europene ale Arheologiei (14 - 16 iunie 2024) aceștia intenționează să organizeze în premieră o expoziție foto-documentară, în organizarea de șantier de la Cepari, cu primele descoperiri din zonă.

Va fi o primă acțiune legată de expunerea publică a acestor vestigii, având în vedere că procesul până la prezentarea lor fizică este unul de durată. Partea bună este că în acest caz: „Conform contractului, există asigurate fondurile pentru restaurare”. 

Va urma mai apoi o serie întreagă de comunicări științifice, cel mai probabil la finele anului viitor, când se dorește și organizarea unei prime expoziții temporare cu artefactele descoperite în Țara Loviștei.