Pe unde trecea Autostrada Antichității, drumul roman pe care s-a circulat un mileniu și jumătate FOTO

0
Publicat:

Noi descoperiri ale arheologilor de la Muzeul Național de Istorie și ale specialiștilor care se ocupă de proiectul Autostrăzii Sibiu–Pitești arată o parte neștiută până acum din traseul marelui Drum Roman.

Urmele Drumului Roman săpat în stâncă pe Valea Oltului în Vâlcea Sursă Ovidiu Țentea jpg
Urmele Drumului Roman săpat în stâncă pe Valea Oltului în Vâlcea Sursă Ovidiu Țentea jpg

Este vorba despre artera care făcea legătura între zonele de la sud și de la nord de Carpații Meridionali. Pornea de la Dunăre și mergea paralel cu Oltul. Trecea pe la Corabia – Sucidava (vechea capitală a tribului dacic al sucilor), mai departe pe la Drăgășani (Rusidava), Râmnicu Vâlcea (Buridava - Stolniceni), Călimănești (Arutela) și ajungea la Boița (Caput Stenarum - castrul roman din Sibiu), în Transilvania, traversând munții.

I s-a spus „Autostrada Antichității” sau marele Drum Roman ori Calea lui Traian din Dacia, fiindcă pe aici s-a circulat neîntrerupt timp de mai bine de 1500 de ani.

În zona de câmpie au fost mai ușor de reperat urmele acest drum, fapt realizat în urmă cu decenii de către arheologii renumiți, precum Dumitru Tudor ori Grigore Tocilescu. În zona montană, însă, mai mult s-a presupus pe unde ar fi trebuit să treacă traseul, în funcție de vestigiile romane descoperite aici, dar și de scrierile timpurilor.

Nici până astăzi nu se cunoaște exact traseul în integralitatea lui. Odată cu demararea construcției Autostrăzii Sibiu – Pitești a fost nevoie de cercetări mai aprofundate în teren pentru a proteja dovezile istorice, cu ajutorul UNESCO. 

Fortificațiile de pe traseul Limes Alutanus, implicit de pe Valea Oltului, au ajuns în atenția reprezentanților Patrimoniului Mondial. Astfel, s-au descoperit noi urme ale Drumului lui Traian (VEZI GALERIA FOTO).

Cu această ocazie, arheologii trag însă și un semnal de alarmă: „Cea mai spectaculoasă porțiune a drumului roman a fost redescoperită recent la sud de Copăceni (în Racovița – Vâlcea – n.red.), loc în care era amintit de mai multe surse... Din datele cunoscute în acest moment, reiese că traseul viitoarei Autostrăzi Sibiu - Pitești este foarte apropiat de acest segment de drum, astfel încât atragem atenția asupra obligativității de a fi luate măsurile optime pentru ca această porțiune de drum să nu fie distrusă”.

„Analiza integrează datele cartografice cu informațiile”

Cel mai recent studiu în teren realizat de arheologi coroborat cu observațiile echipei care se ocupă de proiectul Autostrăzii Sibiu – Pitești, pe tronsonul Boița – Cornetu (al doilea lot), s-a concretizat într-un material actualizat menit să demonstreze că urmele celei mai vechi „autostrăzi” s-au păstrat până în zilele noastre.

Studiul cu titlul „Limes Alutanus: drumul și castrele din zona defileurilor” este semnat de Ovidiu Țentea și Vlad Călina de la Muzeul Național de Istorie al României și Florian Matei – Popescu de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”.

Cercetarea a avut în vedere discuțiile legate de traseul drumului roman și amplasarea fortificațiilor romane din zona „defileurilor” Oltului, pe cursul inferior.

Atât pe Valea Oltului, cât și paralel cu Oltul până la Dunăre, există nenumărate zone în care urmele acestei căi rutiere nu au fost încă șterse ori distruse de construcții, ape, prin modificarea cursului râului ori fenomene ale naturii etc..

Astfel, s-a realizat o succintă trecere în revistă a celor mai importante informații referitoare la drumul și fortificațiile dintre Boița (județul Sibiu) și Stolniceni – Buridava (Râmnicu Vâlcea), pe direcția nord-sud.

„Analiza noastră integrează datele cartografice referitoare la drumurile romane cu informațiile referitoare la fortificațiile construite de-a lungul acestora”, au menționat arheologii.

La intrare în Defileul Oltului, Drumul Roman se bifurca

Dacă în zona de câmpie, vechiul drumul roman se suprapune în mare parte cu actualul drum național DN 64, situația stă cu totul diferit în zona montană, unde practic au existat două căi care duceau spre Transilvania: „Pornind de la Sânbotin (Dăești - n.red.) spre Jiblea (Călimănești – n.red.) drumul roman se bifurca. Artera principală ocolea Masivul Cozia (pe la est, prin Țara Loviștei – n.red.)... iar o altă rută (pe la vest – n.red.) urmărea malul estic al râului Olt, trecând pe lângă fortificațiile de la Arutela (castrul roman din Călimănești distrus în cea mai mare parte odată cu construirea căii ferate pe Valea Oltului și a barajului de lângă Mănăstirea Cozia - n.red.), Copăceni și Racovița”.

Artera principală trecea practic prin Sălătrucel, Berislăvești, Rădăcinești, Pripoare și Titești, în Vâlcea, urmând traseul de astăzi al DJ 703G (drumul paralel cu culmea Carpaților), TransPerișani și fostul drum național de pământ - DN 7D, în timp ce porțiunea arterei de la intrarea sudică în defileu este astăzi acoperită de apele Oltului. A rămas în urmă, ca dovadă, o stâncă, cunoscută sub numele „Masa lui Traian”, în apropierea Mănăstirii Turnu din Călimănești.

Prin urmare, aceasta din urmă nu era în varianta pe care o cunoaștem noi astăzi drept Valea Oltului sau Via Carolina: „Drumul roman de pe Olt a fost refăcut în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, când, după ocuparea Olteniei, austriecii au construit un drum, de-a lungul defileului, pe urma vechii căi romane...”.

Autostrada Sibiu - Pitești, pe urmele Autostrăzii Antichității

Spre exemplu, s-a descoperit o altă porțiune din „Autostrada Antichității”, prin pădure, la Boița - Sibiu, la 100 de metri depărtare de zona în care o parte din structura drumului de pe Valea Oltului s-a prăbușit în râu, la km 247, chiar deasupra actualului DN7 / E81, cam pe unde ar trebui să treacă și Autostrada Sibiu – Pitești.

În schimb, în zona Copăceni – Racovița, din Vâlcea, drumul se afla pe celălalt mal al Oltului: „Odată cu intrarea acestei căi în Defileul Oltului, drumul roman a putut fi reperat pe marginea malului estic al râului Olt, uneori suspendat pe grinzi de lemn și, pe alocuri, săpat în stânca masivă. În mare parte, acest drum a fost pierdut atunci când a avut loc reamenajarea hidroenergetică a râului Olt.... Cu certitudine drumul de pe malul estic al Oltului a putut fi urmărit la nord de Racovița, spre Câineni”.

Romanii, primii artizani ai drumului din Defileul Oltului

Cert este că tronsonul din munți reprezintă porțiunea cel mai dificil de reperat în teren, pentru că nu mai există decât urme parțiale ale acesteia, nefiind exclusă nici ipoteza existența unei alte căi de acces prin Depresiunea Loviștei. „Probabilitatea ca cele două artere de acces să se fi întâlnit la Racovița (Praetorium – denumirea castrului din localitatea vâlceană – n.red.) este foarte mare”, recunosc istoricii.

„Până în epoca romană, când s-a tăiat în stâncă o cale de acces, nu exista o arteră de comunicație prin Defileul Oltului, ci doar drumul care urca pe cursul Lotrului spre Voineasa. Masivul Cozia fiind un obstacol foarte dificil de trecut, înaintarea armatelor romane în timpul campaniilor dacice ale lui Traian pare să se fi oprit în zona deluroasă Buridava (la sud de Râmnicu Vâlcea - n.red.). Nu există dovezi epigrafice care să ateste trupe din Moesia Inferior implicate în campaniile dacice la nord de masivul Cozia... Lucrurile sunt însă mult mai nuanțate...”, au mai recunoscut cercetătorii.

Porțiune de drum roman reparată în timpul domniei lui Constantin cel Mare

În zona deluroasă și de câmpie, lucrurile stau altfel în privința Drumului lui Traian: „De la Stolniceni (Râmnicu Vâlcea - n.red.) spre sud drumul roman trecea prin Băbeni... pe coasta dealurilor din satul Marcea - Ionești, Prundeni - satul Călina, pe sub dealul aflat la nord-vest de Drăgășani (localități din județul Vâlcea - n.red.)... posibil pe la Strejești, Arcești-Cot, Găneasa către Enoșești (județul Olt - n.red.)”.

Dar două segmente importante ale drumului roman se pot distinge și astăzi cu claritate, între Romula și Sucidava (Olt): „Drumul lui Traian a fost semnalat la sud de satul Reșca... urmând cursul Oltului. În apropierea acestuia a fost descoperit sarcofagul lui Aelius Iulius Iulianus. Un alt drum, foarte bine vizibil pe teren, este cel care ducea către Sucidava și de-a lungul căruia s-a dezvoltat necropola tumulară situată la sud-vest de incinta orașului”.

Dar cel mai vizibil segment de drum roman neîntrerupt, pe o distanță de 17,5 km, pornește de la Celei – Sucidava spre satul Crușovu, județul Olt, au mai precizat istoricii: „Acesta se pare că a fost reparat o dată cu inaugurarea podului de la Sucidava în timpul domniei lui Constantin cel Mare”.

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite